Mergi direct la conținut »
Raport de activitate Kovesi la DNA: 37 de demnitari, condamnaţi definitiv în perioada mai 2013 - 2018
Ştiri Libertatea > Ştiri

Raport de activitate Kovesi la DNA: 37 de demnitari, condamnaţi definitiv în perioada mai 2013 – 2018

Raport de activitate Kovesi la DNA. Un număr de 37 de demnitari, dintre care nouă miniştri şi foşti miniştri, 21 de deputaţi, şase senatori şi un membru al Parlamentului European, au fost condamnaţi definitiv în dosare instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) în perioada în care la şefia structurii s-a aflat Laura Codruţa Kovesi, se arată în raportul său de activitate.

Klaus Iohannis a revocat-o pe Laura Codruța Kovesi, luni, 9 iulie. Purtătorul de cuvânt al Preşedintelui României, Mădălina Dobrovolschi, a anunţat, luni, că preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a şefei DNA și a transmis că șeful statului consideră că lipta anticorupție nu trebuie în niciun caz abandonată”. Laura Codruța Kovesi a făcut primele declarații după revocare, la sediul DNA.

”Direcţia Naţională Anticorupţie a devenit în ultimii 5 ani o structură eficientă, pro activă şi care îşi îndeplineşte rolul instituţional de a investiga cauze de corupţie la nivel înalt şi mediu”, se arată în raportul privind exercitarea mandatului de procuror-şef, prezentat de Laura Codruţa Kovesi şi postat luni pe site-ul DNA.

Potrivit raportului, în aceeaşi perioadă a crescut, anual, numărul rechizitoriilor, al inculpaţilor trimişi în judecată, al demnitarilor investigaţi şi valoarea măsurilor asigurătorii dispuse.

Raportul mai arată că în ultimii cinci ani DNA a trimis în judecată 68 de demnitari – 14 miniştri şi foşti miniştri, 39 deputaţi, 14 senatori şi 1 membru al Parlamentului European.

Citește și: Libertatea, o copertă de colecție: lista celor mai puternici dușmani ai Laurei Kovesi!

De asemenea, în document se menţionează că în aceeaşi perioadă valoarea măsurilor asigurătorii instituite de DNA a fost de peste două miliarde de euro.

Situație scandaloasă la Câmpulung Moldovenesc. Un tânăr a fost nevoit să-și dezgroape tatăl, după ce Medicina Legală dăduse cadavrul altei familii: „L-au tratat ca pe un sac de cartofi”
Recomandări
Situație scandaloasă la Câmpulung Moldovenesc. Un tânăr a fost nevoit să-și dezgroape tatăl, după ce Medicina Legală dăduse cadavrul altei familii: „L-au tratat ca pe un sac de cartofi”
 

În raport se face referire şi la procentajul achitărilor, care s-a menţinut la 10%, fiind sub media europeană.

„Acest procent dovedeşte că am fost preocupaţi în mod permanent de respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor şi de respectarea garanţiilor procesuale, aplicând legea în mod egal”, se susţine în raport.

Un alt aspect evidenţiat în document este şi încrederea publică pe care a câştigat-o DNA prin faptul că nu a avut reţineri „în a atinge vârful piramidei reţelelor de corupţie”.

„Câştigarea încrederii publice s-a realizat prin faptul că Direcţia Naţională Anticorupţie a aplicat legea în mod egal, nu a avut şi nu are reţineri în a atinge vârful piramidei reţelelor de corupţie, indiferent de apartenenţa politică sau calitatea oficială a persoanelor cercetate şi indiferent de averea deţinută de aceştia”, arată sursa menţionată.

Conform raportului, în cadrul procedurilor de numire în funcţie în mai 2013 şi de reînvestire în funcţie în luna mai 2016, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a verificat şi aprobat principalele măsuri manageriale dispuse sau propuse prin proiectele de management, astfel că acestea au fost implementate în cadrul activităţii manageriale, obiectivele stabilite prin proiectele manageriale de procuror-şef fiind îndeplinite până în acest moment.

Ocupați terasele! Ocupați plajele! Acestea sunt sfaturile președintelui și premierului, în fața unui popor îngrijorat, într-o lume în care flăcările se ridică la propriu
Recomandări
Ocupați terasele! Ocupați plajele! Acestea sunt sfaturile președintelui și premierului, în fața unui popor îngrijorat, într-o lume în care flăcările se ridică la propriu
 

Citește și:

Calendarul redeschiderii Europei turistice. Când și ce țări îi așteaptă pe români? Din 3 iunie, Italia primește cetățeni din UE fără carantină
Recomandări
Calendarul redeschiderii Europei turistice. Când și ce țări îi așteaptă pe români? Din 3 iunie, Italia primește cetățeni din UE fără carantină
 

Independenţa procurorilor, condiţie esenţială pentru asigurarea imparţialităţii activităţii DNA

Independenţa procurorilor reprezintă o condiţie esenţială pentru asigurarea imparţialităţii activităţii DNA şi protejarea faţă de eventuale tentative de influenţare a desfăşurării anchetelor, se arată în raportul privind exercitarea mandatului de procuror-şef, prezentat de Laura Codruţa Kovesi.

Potrivit documentului postat luni pe site-ul DNA, printre priorităţile exercitării mandatului de procuror-şef s-au aflat respingerea oricăror intenţii sau acţiuni care aduceau atingere statutului constituţional al procurorilor anticorupţie sau care vizau discreditarea ori intimidarea acestei categorii profesionale.

„Presiunile exercitate în spaţiul public au depăşit de multe ori limitele unor critici acceptabile într-o societate democratică, uneori atacurile provenind din partea unor condamnaţi sau inculpaţi care deţin sau au deţinut funcţii importante în stat. Au existat în ultimul an numeroase atacuri la adresa procurorilor DNA sau a activităţii direcţiei, care au devenit mai agresive şi mai numeroase faţă de anii precedenţi”, se menţionează în raport.

Conform aceleiaşi surse, au fost formulate către Consiliul Superior al Magistraturii cereri de apărare a independenţei procurorilor atunci când au existat atacuri sau presiuni prin declaraţii publice şi au fost înaintate cereri de apărare a independenţei şi prestigiului justiţiei, ca urmare a apariţiei în mass-media a unor afirmaţii denigratoare care au adus grave încălcări ale dreptului la imagine. De asemenea, au fost trimise sesizări Consiliului Naţional al Audiovizualului, precum şi Comisei de etică şi arbitraj din TVR.

DNA, model de bune practici la nivel european 

Direcţia Naţională Anticorupţie este considerată un model de bune practici la nivel european, ca urmare a rezultatelor obţinute în ultimii ani, se arată în raportul privind exercitarea mandatului de procuror-şef, prezentat de Laura Codruţa Kovesi.

„Acest standard demonstrează că este o instituţie matură şi îşi îndeplineşte rolul independent de provocările de moment”, se arată în documentul postat luni pe site-ul DNA.

Conform aceleiaşi surse, pentru realizarea rolului şi misiunii specifice a DNA pe plan internaţional s-a urmărit, printre altele, îndeplinirea angajamentelor şi măsurilor luate de instituţie în cadrul MCV, desfăşurarea activităţilor de asistenţă judiciară internaţională, implicarea în activităţi de evaluare şi monitorizare a implementării standardelor internaţionale în materia luptei împotriva corupţiei în alte ţări sau oferirea de asistenţă tehnică şi training anticorupţie procurorilor din alte state.

„Eficienţa activităţii desfăşurate de DNA în perioada mai 2013 – iulie 2018, precum şi stabilitatea sa din punct de vedere legislativ şi instituţional, au fost monitorizate de experţii Comisiei Europene, conform cadrului asigurat de Mecanismul de Verificare şi Cooperare, iar acest lucru s-a reflectat în rapoartele publicate în fiecare an. (…) DNA şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au înregistrat un bilanţ impresionant în ceea ce priveşte rezolvarea cazurilor de corupţie la nivel mediu şi înalt”, se mai arată în raport.

Schema de personal a fost majorată cu 50 de posturi de procurori

Măsurile organizatorice luate în perioada 2013-2018 au constat în principal în reorganizarea şi eficientizarea activităţii DNA, una dintre ele fiind majorarea schemei de personal cu 50 de procurori, potrivit raportului privind exercitarea mandatului de procuror-şef, prezentat de Laura Codruţa Kovesi.

„Aceste măsuri au presupus redistribuirea de posturi vacante la structurile mai încărcate în funcţie de volumul de muncă şi gradul de încărcare al procurorilor cu dosare. În acest fel s-a reuşit suplimentarea numărului de procurori şi poliţişti la structurile cu cea mai mare încărcătură de dosare pe procurori”, se arată în raportul publicat luni pe site-ul DNA.

Conform aceleiaşi surse, în perioada exercitării mandatului de procuror-şef de către Laura Codruţa Kovesi, schema de personal a fost majorată cu 50 de posturi de procurori, 90 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, 10 posturi de specialişti, 25 de posturi de specialist antifraudă şi 10 posturi de grefieri. Cele 50 de posturi de procurori obţinute în plus au fost repartizate structurilor teritoriale şi secţiilor din cadrul structurii centrale, ceea ce a dus la o echilibrare a volumului de muncă, la creşterea eficienţei şi a operativităţii.

„Evaluările anuale efectuate au relevat faptul că s-a impus o suplimentare a schemelor de personal din cauza creşterii constante a volumului de activitate al direcţiei în ultimii 4 ani. Mai mult, declararea neconstituţională a unor dispoziţii din Codul de procedură penală a determinat creşterea volumului de activitate atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza judecăţii. Aceste măsuri privind schema de personal au avut în vedere eficientizarea activităţii şi organizarea structurilor interne raportat la priorităţile stabilite în activitate”, se precizează în document.

Principalele măsuri de natură funcţională au fost dispuse prin rapoartele de activitate întocmite anual, în care au fost stabilite măsuri, termene de implementare şi persoanele responsabile, iar ulterior au fost monitorizate permanent implementarea acestor măsuri şi modul în care s-au respectat obiectivele fixate.

În raport se mai arată că măsurile privind creşterea calităţii în activitatea de urmărire penală au vizat verificările de legalitate prevăzute de lege şi diseminarea unor note de studiu sau soluţii de practică judiciară, mai ales în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor noilor coduri.

„Ca urmare a creşterii consistente a numărului de rechizitorii, dar şi a intrării în vigoare a noilor coduri şi a pronunţării unor decizii de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din noul Cod de procedură penală, activitatea în sectorul judiciar s-a intensificat considerabil. (…) A fost reorganizat modul de desemnare şi planificare al procurorilor (…) în vederea participării la şedinţele de judecată şi s-a avut în vedere regula planificării procurorilor în funcţie de principiul repartizării echilibrate a cauzelor în raport de complexitatea acestora şi respectarea principiului continuităţii în cauzele deduse judecăţii”, se mai menţionează în document.

Informatizarea DNA, pentru a uşura munca procurorilor

În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost implementate o serie de aplicaţii interne menite să ajute procurorii la cunoaşterea cauzelor în lucru în timp real, unificarea practicilor în cadrul direcţiei, precum şi creşterea calităţii activităţii, se arată în raportul privind exercitarea mandatului de procuror-şef, prezentat de Laura Codruţa Kovesi.

„Pentru cunoaşterea în timp real a cauzelor aflate în lucru şi pentru unificarea practicii în interiorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a fost constituită o biblioteca virtuală şi baze de date în cadrul reţelei interne a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (Intranet) care permite cunoaşterea cauzelor în lucru la procurori în timp real, unificarea practicilor în cadrul direcţiei, precum şi creşterea calităţii activităţii”, potrivit raportului publicat luni pe site-ul DNA.

Astfel, arată sursa menţionată, s-a creat un director în reţeaua internă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie în care se găsesc modele pentru principalele acte procesuale efectuate în cursul urmăririi penale, personalizate pentru activitatea direcţiei pentru a fi folosite de către procurori, a fost creată aplicaţia „Rechizitorii’, o aplicaţie web care permite introducerea rechizitoriilor şi a acordurilor de recunoaştere a vinovăţiei în format PDF. Aplicaţia contribuie la studierea tuturor rechizitoriilor direcţiei în funcţie de obiectul faptei investigate şi la unificarea criteriilor obiective pe baza cărora se încheie acordurile de recunoaştere a vinovăţiei şi unificarea practicii în interiorul direcţiei.

De asemenea, se precizează în document, a fost creată aplicaţia „Lucrări şi dosare privind infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene”, aplicaţie web în care se încarcă date referitoare la dosare şi lucrări privind infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, a fost dezvoltată aplicaţia „Dosare penale DNA”, care funcţionează şi a fost constituită în baza articolului 3 litera f din OUG 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie.

„Aplicaţia permite introducerea, actualizarea datelor privind dosarele penale de la data înregistrării acestora până la soluţionarea lor. Totodată aplicaţia permite generarea datelor necesare completării formularelor statistice semestriale. Aplicaţia asigură o evidenţă actualizată în permanenţă a datelor privind dosarele de urmărire penală”, arată DNA.

În raport se menţionează că a fost creată în 2016 şi aplicaţia „Dosare Penale DNA – Achiziţii publice”, care conţine dosare penale privind fraude în achiziţii publice cu date despre dosarele înregistrate şi soluţionate în materia achiziţiilor publice, că s-a implementat în anul 2016 aplicaţia Secţiei Judiciare Penale „Hotărâri definitive DNA”, conţinând date necesare efectuării de statistici privind hotărârile definitive pronunţate în instanţă, că s-a implementat în anul 2017 aplicaţia Secţiei Judiciare Penale „Hotărâri nedefinitive DNA”, ce conţine date necesare efectuării de statistici privind hotărârile nedefinitive pronunţate în instanţă.

Totodată, potrivit documentului, s-a proiectat în anul 2016 şi s-a implementat în 2017 aplicaţia Secţiei Judiciare Penale „Cauze pe rolul instanţelor”, care este destinată constituirii unei evidenţe privind dosarele DNA aflate pe rolul instanţelor de judecată, s-a implementat aplicaţia SAE – Sistem de arhivare electronică a documentelor privind dosare penale soluţionate şi lucrări de judiciar şi s-a actualizat permanent aplicaţia Eurolex pentru consultarea legislaţiei şi jurisprudenţei naţionale şi comunitare.

Close
Închide
  Close