Război în Ucraina, ziua 331 | Aliaţii Kievului au convenit la Ramstein un „pachet semnificativ” de ajutor militar, dar fără tancuri Leopard

Kremlinul a refuzat vineri, 20 ianuarie, să spună dacă Rusia se pregătește pentru atacuri asupra capitalei sale, după ce pe rețelele de socializare au început să circule imagini cu sisteme de apărare antirachetă montate pe mai multe acoperișuri din Moscova, scrie The Moscow Times.

Sistemele de rachete antiaeriene au fost observate peste tot în Moscova în această săptămână, pe fondul îngrijorărilor legate de capacitatea Ucrainei de a lovi în adâncimea teritoriului rusesc.

Videoclipuri și fotografii care au fost distribuite online joi arată ceea ce părea a fi un sistem sol-aer Pantsir-S1 instalat pe acoperișul unei clădiri administrative și pe sediul Ministerului Apărării din centrul Moscovei.

Întrebat dacă Rusia este îngrijorată de faptul că Moscova ar putea fi o țintă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a redirecționat întrebările către Ministerul rus al Apărării, condus de Serghei Lavrov.

Mai multe detalii: Kremlinul refuză să spună dacă Moscova se pregătește de atacuri aeriene, după instalarea sistemelor de rachete Pantsir pe mai multe clădiri

Recomandări

Via Transilvanica, descrisă de călătorii care au străbătut integral traseul de 1.400 de kilometri: „Vei afla poate că ești mai puternic decât credeai”

Președintele american Joe Biden a răspuns vineri, când a fost întrebat dacă susține trimiterea tancurilor Leopard în Ucraina, că țara condusă de Volodimir Zelenski va primi „tot ajutorul” de care are nevoie pentru a lupta împotriva trupelor ruse, relatează CNN.

La plecarea de la un eveniment organizat la Casa Albă, Biden a spus: „Ucraina va primi tot ajutorul de care are nevoie”, când un reporter l-a întrebat dacă susține obiectivul Poloniei de a trimite Ucrainei tancurile de producție germană.

În ultimele zile, oficialii germani au indicat că nu vor trimite Ucrainei tancurile Leopard – și nici nu vor permite oricărei alte țări care are în inventar tancurile de fabricație germană să facă acest lucru – decât dacă SUA acceptă, de asemenea, să trimită tancurile sale M1 Abrams la Kiev, lucru pe care Pentagonul a declarat de luni de zile că nu intenționează să îl facă, având în vedere costurile logistice legate de întreținere a acestora.

Vineri, miniștrii apărării din SUA și Germania au negat orice „legătură” între potențiala trimitere de către SUA a tancurilor M1 Abrams și furnizarea sau permiterea de către Germania a transferului de tancuri Leopard către Ucraina.

Recomandări

Industria auto, noua fabrică de șomeri a Europei. „Mai mulți producători se luptă pentru o plăcintă mai mică”

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a calificat reuniunea de la Ramstein drept „grozavă”, în ciuda faptului că aliații occidentali nu au reușit să cadă de acord în privința trimiterii tancurilor de luptă Leopard în Ucraina, relatează CNN.

Calificând-o drept „o mare întâlnire a prietenilor”, Reznikov și-a exprimat pe Twitter încrederea că „armata ucraineană va primi mai multe arme și muniție”.

„Vom învinge. Răul va fi învins”, a adăugat ministrul ucrainean.

#Ramstein 8 meeting at @RamsteinAirBase has ended. It was a great meeting of friends.
The free world stands with Ukraine and applauds brave Ukrainian soldiers and our courageous nation.#UAarmy will receive more weapons and ammo.
We will win.
Evil will be defeated.

— Oleksii Reznikov (@oleksiireznikov) January 20, 2023

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, numit recent, a anunțat vineri un pachet de ajutor militar de 1,08 miliarde de dolari pentru Ucraina, informează CNN.

Pistorius a făcut acest anunț în marja reuniunii grupului de contact pentru Ucraina, care a avut loc la baza aeriană Ramstein din Germania, a confirmat pentru postul american de televiziune un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării. Acesta nu a oferit detalii despre ce tipuri de armament include pachetul de ajutor.

Recomandări

Profilerul Dorin Dumitran, despre cele 4 femei ucise în Vaslui, după ce au fost luate cu maşina la autostop: „Sunt trei criminali neprinşi, nu unul”

Frustrarea resimțită de unii membri NATO față de Germania întărește narațiunea potrivit căreia Berlinul este mai lent decât omologii săi occidentali în oferirea de sprijin Ucrainei. Germania nu a reușit să ajungă vineri la un acord cu principalii săi aliați occidentali privind trimiterea tancurilor Leopard 2 în Ucraina, solicitând SUA să trimită propriile tancuri M1 Abrams.

Ministrul polonez de externe, Zbigniew Rau, afirmă că Ucraina “plătește cu sânge” pentru ezitarea Occidentului în ceea ce privește furnizarea de tancuri de luptă Leopard 2, relatează CNN.

„Înarmarea Ucrainei pentru a respinge agresiunea rusă nu este un fel de exercițiu decizional. Sângele ucrainean este vărsat pe bune. Acesta este prețul ezitării privind livrările de tancuri Leopard”, a scris vineri Rau pe Twitter. „Avem nevoie de acțiune, acum”, a adăugat șeful diplomației poloneze.

Arming Ukraine in order to repel the Russian aggression is not some kind of decision-making exercise. Ukrainian blood is shed for real. This is the price of hesitation over Leopard deliveries. We need action, now.

— Zbigniew Rau (@RauZbigniew) January 20, 2023

Introduse în 1979, tancurile Leopard 2 de producție germană sunt considerate un vehicul militar modern și vital care ar consolida forțele Kievului. În total, există aproximativ 2.000 de tancuri Leopard 2 în țările din Europa, la diferite niveluri de disponibilitate.

Cu toate acestea, oficialii germani au precizat că nu vor trimite tancuri Leopard Ucrainei și nici nu vor permite altor țări care au în inventar tancuri de fabricație germană să facă acest lucru – cu excepția cazului în care și SUA sunt de acord să trimită tancurile americane M1 Abrams la Kiev.

Luna aceasta, Germania a anunțat că va furniza Ucrainei vehicule de luptă de infanterie.

Un fost membru al trupelor americane navale SEAL, care a dezertat din armată în urmă cu aproape patru ani, a fost ucis în timp ce lupta în Ucraina, potrivit unui purtător de cuvânt al marinei americane, citat de CNN.

Daniel W. Swift, fost operator de război de clasa I, a fost ucis miercuri în Ucraina, a precizat Marina SUA într-un comunicat. Swift a dezertat din armată pe 11 martie 2019.

Comunicatul nu a oferit detalii despre modul în care Swift a fost implicat în lupte.

„Nu putem specula cu privire la motivul pentru care fostul marinar se afla în Ucraina”, a precizat Marina SUA.

Lui Swift i-a fost retrasă insigna Trident, a anunțat un oficial al Marinei, o măsură severă luată după ce o comisie stabilește că un marinar nu mai corespunde cerințelor de a fi luptător în cadrul forțelor SEAL ale Marinei americane.

Departamentul de Stat al SUA a confirmat decesul recent al unui cetățean american care lupta în Ucraina, dar nu a oferit detalii despre circumstanțe.

„Suntem în contact cu familia acestuia și oferim toată asistența consulară posibilă. Din respect pentru intimitatea familiei în aceste momente dificile, nu avem nimic de adăugat”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.

Swift s-a alăturat Marinei în 2005 și a terminat antrenamentul Navy SEAL în 2006, potrivit foii sale de serviciu furnizate de Marina Militară. În timpul perioadei în care a fost în armată, el a obținut premii și decorații pentru că a luptat în Irak și Afganistan.

Dosarul său conține, de asemenea, o întrerupere inexplicabilă a serviciului de la începutul anului 2014 până la sfârșitul anului 2015. Ultima sa misiune a fost în cadrul unei Unități Speciale de Război pe coasta de vest a SUA, care a început în august 2016.

Guvernul olandez a anunţat vineri că va ajuta Ucraina să se doteze cu sistemul de apărare antiaeriană Patriot, în timp ce ţările occidentale îşi intensifică livrările de arme către Kiev, transmit agențiile AFP şi Reuters, preluate de Agerpres.

„Sunt două lansatoare şi rachete”, a precizat Ministerul olandez al Apărării într-un comunicat.

Este un „proiect de colaborare cu Statele Unite şi Germania” care se referă la „livrarea în comun a sistemelor de apărare antiaeriană Patriot către Ucraina”, a mai transmis sursa citată.

„Această cooperare este rezultatul apelului urgent al preşedintelui ucrainean (Volodimir) Zelenski” care „doreşte mijloace de apărare antiaeriană pentru ca ţara sa să se poată apăra împotriva atacurilor continue cu rachete şi drone asupra oraşelor ucrainene”, conform comunicatului transmis de Ministerul olandez al Apărării.

Ţările de Jos au anunţat, de asemenea, că vor pregăti soldaţi ucraineni şi vor furniza 100 de vehicule cu tunuri antiaeriene achiziţionate din Cehia.

SUA au anunţat la sfârşitul lunii decembrie ca vor furniza Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Patriot, în cursul vizitei preşedintelui Zelenski la Washington. De asemenea, Berlinul se angajase să livreze unul dintre aceste sisteme pe 5 ianuarie.

Potrivit unor surse diplomatice, țările UE lucrează la o a zecea rundă de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar putea fi gata în jurul datei de 24 februarie, la împlinirea unui an de când a început invazia rusă în Ucraina.

Următorul pachet de sancțiuni „va fi undeva în jurul” acestei date, a declarat un diplomat de rang înalt pentru Reuters. Un altul a spus că „există ambiția” ca pachetul să fie gata până atunci.

Sursele nu au precizat cine sau ce ar putea intra sub incidența viitorului pachet de sancțiuni. Nu se așteaptă o decizie în această privințp la reuniunea de luni a miniștrilor de externe din UE, dar unii ar putea folosi ocazia pentru a impulsiona discuția.

Oficialii UE încearcă, de asemenea, să obțină aprobarea miniștrilor de externe pentru o a șaptea tranșă de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 500 de milioane de euro.

Germania nu a reușit vineri să ajungă la un acord cu principalii săi aliați occidentali în ceea ce privește trimiterea tancurilor Leopard 2, de fabricație germană, în Ucraina, în pofida presiunilor tot mai mari venite din partea NATO și a Kievului de a-și intensifica ajutorul militar acordat Kievului înaintea unei ofensive ruse care este așteptată în primăvară, scrie CNN.

Tancurile Leopard 2 sunt considerate un vehicul militar modern, vital, care ar consolida forțele Kievului, în contextul în care războiul cu Rusia durează deja de aproape un an.

Fiecare tanc are un tun Smoothbore de 120 mm și o mitralieră de 7,62 mm. Poate atinge viteze de 70 km pe oră, sau 50 km pe oră când este off-road, ceea ce face ca manevrabilitatea să fie una dintre caracteristicile sale cheie. Există, de asemenea, o protecție totală împotriva amenințărilor, inclusiv a dispozitivelor explozive improvizate, a minelor sau a tirului antitanc, potrivit producătorului său german, Krauss-Maffei Wegmann.

Mai multe detalii: De ce sunt atât de importante tancurile Leopard 2 produse de Germania pentru războiul din Ucraina

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că nu există „altă soluţie” decât trimiterea de către Occident de tancuri grele în ţara sa, în timp ce aliaţii Kievului nu au luat o decizie în cursul unei reuniuni la Ramstein, în Germania, informează AFP, potrivit Agerpres.

„Da, va trebui în continuare să luptăm pentru furnizarea de tancuri moderne, dar în fiecare zi este mai evident faptul că nu există altă soluţie decât să luăm o decizie cu privire la tancuri”, a spus Zelenski în discursul său de seară transmis prin video.

„Partenerii noştri au o atitudine de principiu – ei vor susţine Ucraina atât cât este necesar pentru victoria noastră”, a continuat el.

Reuniţi la baza militară americană de la Ramstein, aliaţii occidentali ai Ucrainei nu au reuşit să convină cu privire la livrarea de tancuri grele, în special din lipsa de undă verde din partea Germaniei. Zelenski, care le-a cerut joi occidentalilor să mărească „în mod semnificativ” livrările de arme, a salutat totuşi reuniunea de la Ramstein, care „ne va întări rezistenţa”.

Departamentul Trezoreriei SUA va desemna gruparea rusă de mercenari Wagner ca fiind o „organizație criminală transnațională”, a anunțat vineri purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă, John Kirby, potrivit CNN.

Trezoreria va impune, de asemenea, noi sancțiuni săptămâna viitoare împotriva grupului de mercenari și a aliaților săi la nivel mondial, a precizat Casa Albă.

„Aceste acțiuni recunosc amenințarea transcontinentală pe care o reprezintă grupul Wagner, inclusiv prin modelul său continuu de activitate criminală gravă”, a declarat Kirby reporterilor de la Casa Albă, înainte de anunțul Departamentului Trezoreriei.

Anunțând noile sancțiuni împotriva organizației paramilitare Wagner, SUA au publicat fotografii recent declasificate ale unor vagoane rusești care au mers din Rusia în Coreea de Nord și înapoi în luna noiembrie a anului trecut, în ceea ce SUA consideră că a fost livrarea inițială de rachete și obuze de infanterie pe care grupul Wagner le folosește în Ucraina.

Deși SUA nu cred că echipamentul a schimbat încă dinamica câmpului de luptă, se așteaptă la mai multe livrări de sisteme de armament din Coreea de Nord către Rusia, a declarat Kirby. Rusia a primit, de asemenea, echipamente, inclusiv drone, din Iran, în condițiile în care rezervele sale militare s-au diminuat pe parcursul războiului.

„Transferurile de arme din Coreea de Nord încalcă în mod direct rezoluția Consiliului de Securitate al ONU”, a declarat Kirby, adăugând că SUA au împărtășit aceste informații cu grupul de experți din cadrul comitetului de sancțiuni al Consiliului de Securitate pentru Coreea de Nord.

Un oficial occidental de rang înalt din domeniul serviciilor secrete a reluat această evaluare vineri, declarând reporterilor că Occidentul este „cu siguranță îngrijorat de faptul că Coreea de Nord ar putea plănui să livreze mai multe echipamente militare sau să susțină aceste livrări”.

Preşedinta Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR), Mirjana Spoljaric, şi-a reiterat vineri apelul de a avea acces neîngrădit la toţi prizonierii de război în conflictul dintre Rusia şi Ucraina, după o vizită de două zile la Moscova, relatează AFP.

Șefa CICR, care s-a întâlnit cu şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, a subliniat „importanţa respectării dreptului internaţional umanitar şi a altor preocupări umanitare de importanţă legate de conflictul armat internaţional dintre Rusia şi Ucraina”, se arată într-un comunicat al CICR.

Comunicatul reia cererea presantă a CICR de la invadarea Ucrainei de către Rusia de a avea „un acces complet, neîngrădit şi regulat la toţi prizonierii de război, indiferent unde sunt închişi”.

A fost prima vizită făcută de Mirjana Spoljaric în Rusia de când a preluat conducerea Comitetului Internaţional al Crucii Roşii în octombrie 2022, potrivit Agerpres.

Ea s-a deplasat în Ucraina în decembrie pentru a discuta despre acelaşi subiect.

În afară de Lavrov, ea s-a mai întâlnit şi cu Alexander Fomin, ministru adjunct al Apărării, precum şi cu Tatiana Moskalkova, însărcinată cu drepturile omului în Rusia.

Vizitele la prizonierii de război sunt una din misiunile fundamentale ale CICR, iar accesul este în mod normal garantat de Convenţiile de la Geneva.

CICR a vizitat deja prizonieri de război din două tabere, însă aceste cazuri de acces sunt sporadice şi limitate.

Vizitele le permit echipelor CICR să se asigure de condiţiile de detenţie şi de tratament rezervate prizonierilor, să le asigure în special pături, haine călduroase, produse de igienă personală şi cărţi şi să le comunice veşti familiilor.

În ultimele luni, CICR a fost criticat de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a acuzat organizaţia că nu face suficient.

Reprezentanții țărilor care dețin tancuri Leopard 2 de fabricație germană s-au întâlnit separat în marja reuniunii Grupului de contact pentru Ucraina care a avut loc vineri la baza aeriană Ramstein din Germania. Întâlnirea a fost convocată de Polonia și Ucraina, potrivit Ministerului Apărării din Portugalia, relatează CNN.

Chiar dacă Germania nu a autorizat o astfel de acțiune, vicepremierul Poloniei, Mariusz Błaszczak, a declarat că speră să creeze o coaliție a țărilor care dețin aceste tancuri pentru a le trimite în Ucraina.

„La Ramstein, au fost discuții și între cele 15 țări care folosesc tancuri Leopard”, a declarat Błaszczak, potrivit unui tweet al Ministerului polonez al Apărării. „Discuția noastră a fost dedicată echipării Ucrainei tocmai cu aceste tancuri grele”, a precizat el.

Błaszczak a recunoscut că încă nu a fost convenită o decizie privind trimiterea acestor tancuri în Ucraina, dar a adăugat că au fost organizate „alte întâlniri”. „Consolidăm în mod constant această coaliție”, a declarat oficialul polonez.

Mai multe detalii: Țările cu tancuri Leopard 2 de fabricație germană s-au întâlnit separat, în marja summitului de la Ramstein. Ce au discutat acestea

Serghei Mironov, un politician rus de rang înalt a publicat vineri, 20 ianuarie, o fotografie în care apare strângând în mâini un baros care i-a fost trimis de şeful grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, informează agenția Reuters, preluată de Agerpres. Instrumentul este văzut ca simbol al răzbunării, de când un baros similar a fost folosit pentru a ucide anul trecut un dezertor din cadrul organizației paramilitare.

Cadoul macabru părea să-i fi fost trimis în semn de mulţumire lui Serghei Mironov, lider în parlament al formațiunii Rusia Justă, un partid loial Kremlinului, pentru sprijinul acordat grupării Wagner şi pentru faptele acestuia de arme pe câmpul de luptă din estul Ucrainei.

Mironov, fost paraşutist, a lăudat grupul Wagner, care se autointitulează companie militară privată, ca fiind o „formaţiune militară eroică” pentru că a condus operaţiunea prin care forţele ruse au capturat în luna aceasta oraşul ucrainean Soledar.

Mai multe detalii: Un parlamentar rus s-a pozat cu un baros pe care l-a primit cadou de la Evgheni Prigojin: “Cu ajutorul lui vom da o lovitură ideologiei naziste”

Potrivit experților militari ucraineni, citați de publicația Fakty, pierderea unui număr atât de mare de ofițeri de rang superior este „unică în istoria războaielor lumii”, „un adevărat record de Guinness Book”.

„De ce mor atâţia generali? Motivul este simplu: concentrarea puterii în armata rusă. În consecință, generalii trebuie să meargă în poziții avansate pe linia frontului și să ia deciziile”, afirmă expertul militar ucrainean Petro Cernik.

Comentând informațiile verificabile din surse deschise, potrivit cărora rușii au pierdut cel puțin 13 generali de top în război, analistul militar ucrainean Oleg Jdanov crede că este „un record pentru Guinness Book”.

Mai multe detalii: Cel puțin 13 generali ruși de top au fost eliminați, de la începutul războiului, susțin ucrainenii

Vestul trebuie să susțină puternic Ucraina în acest moment critic al războiului, pentru a asigura o victorie clară în fața armatei lui Vladimir Putin pe câmpul de luptă, spun opozanții Gari Kasparov și Mihail Hodorkovski, într-un text publicat de revista Foreign Affairs. Înfrângerea, mai asigură Kasparov și Hodorkovski, nu va genera haos, așa cum se tem unii din Occident, ci ar fi urmată de prăbușirea regimului și de o tranziție spre democrație, pe care opozanții ruși din exil, inclusiv cei doi, sunt gata să o susțină.

„Regimul președintelui rus Vladimir Putin își trăiește ultimele clipe. Valul istoriei se întoarce și totul, de la progresele Ucrainei pe câmpul de luptă până la unitatea și hotărârea fermă a Occidentului în fața agresiunii lui Putin, indică faptul că 2023 va fi un an decisiv. Dacă Occidentul își menține fermitatea, regimul lui Putin se va prăbuși probabil în viitorul apropiat”, spun Gari Kasparov și Mihail Hodorkovski.

Mai multe detalii: „Nu vă temeți de căderea lui Putin!”. Doi opozanți ruși cer sprijin pentru înfrângerea Rusiei și știu deja ce vor să pună în locul regimului de la Kremlin

Creşterea ajutorului militar pentru Ucraina este „urgentă” pentru ca aceasta să-şi poată recupera teritoriul ocupat înainte ca Rusia să lanseze noi ofensive, a transmis vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul reuniunii de la Ramstein, din Germania, informează Agerpres preluând agenția spaniolă de știri EFE.

Aliații occidentali ai Ucrainei nu au ajuns la un acord pentru a oferi acesteia tancuri germane Leopard, promiţând în schimb Kievului alte tipuri de arme, inclusiv vehicule de luptă pentru infanterie şi sisteme antiaeriene.

Germania a anunţat că va efectua o „revizuire” a stocului şi disponibilităţii tancurilor sale Leopard înaintea unei eventuale livrări de acest fel către Ucraina, confirmând că rămâne în discuţie furnizarea acestor tancuri şi că va acţiona rapid dacă aliaţii vor ajunge la un acord să le ofere Kievului.

Dar acum „prioritară este apărarea antiaeriană a Ucrainei şi pe aceasta ne concentrăm”, a afirmat ministrul german al apărării, Boris Pistorius.

Omologul său polonez, Mariusz Blaszczak, a anunţat în acest timp că, în aşteptarea unui acord între aliaţi pentru trimiterea unor tancuri Leopard către Ucraina, Polonia va suplimenta numărul tancurilor de concepţie sovietică T-72 pe care le oferă Ucrainei şi de asemenea numărul blindatelor, fără a da alte detalii.

Polonia, care dispune la rândul ei de tancuri Leopard, a cerut insistent Germaniei să ofere astfel de tancuri Ucrainei sau măcar să-şi dea acordul ca alte ţări ce au astfel de tancuri în dotare să le furnizeze Kievului. Totuşi, guvernul de la Berlin afirmă că nu a primit cereri oficiale din partea altor ţări pentru a autoriza reexportul unor tancuri Leopard către Ucraina.

După reuniunea de la Ramstein, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat pe Twitter şi într-un comunicat al Alianţei că „Rusia se pregăteşte pentru noi ofensive, astfel că este urgentă intensificarea sprijinului militar pentru a permite Ucrainei să învingă şi să-şi recapete teritoriul ocupat”.

„Ca majoritatea războaielor, este probabil ca acesta să se termine la masa negocierilor, dar ce se întâmplă la negocieri este direct legat de ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă, prin urmare trebuie să dăm acum mai multe arme Ucrainei”, consideră Stoltenberg.

Deşi la Ramstein nu s-a ajuns la un acord asupra tancurilor Leopard, a fost convenit „un nou pachet semnificativ de capacităţi de luptă” pentru Ucraina, a menţionat secretarul general al NATO, care i-a mulţumit secretarului american al apărării, Lloyd Austin, pentru „leadershipul SUA în oferirea unui ajutor militar foarte semnificativ Ucrainei”.

Stoltenberg a apreciat de asemenea anunţurile recente de noi livrări de arme către Ucraina ale unor ţări precum Marea Britanie, Polonia, Germania, Franţa, Canada, Danemarca, Olanda sau Suedia.

Pe de altă parte, Stoltenberg a insistat că Ucraina are nevoie de asemenea de mari cantităţi de muniţii, de combustibil, de provizii şi materiale medicale. El a îndemnat astfel ţările NATO să-şi intensifice producţia de muniţii, nu doar pentru a le trimite Ucrainei, ci şi pentru a-şi completa propriile stocuri diminuate în urma ajutorului oferit armatei ucrainene.

Oficiali americani de rang înalt au îndemnat Ucraina să nu lanseze o ofensivă majoră împotriva forțelor ruse până când nu va fi asigurată cea mai recentă livrare de armament american și până când nu va fi asigurată pregătirea soldaților pe aceste echipamente, informează Reuters, care citează un oficial de rang înalt al administrației Biden.

Oficialul, care a vorbit sub protecția anonimatului, a declarat că SUA își menține decizia de a nu furniza tancuri Abrams Ucrainei în acest moment.

Washingtonul a refuzat până în prezent să trimită tancuri Abrams M1 Kievului, invocând probleme logistice și de întreținere extinse și complexe.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a negat vineri că ar exista vreo „legătură” între posibila furnizare din partea SUA a tancurilor M1 Abrams și trimiterea sau permiterea de către Germania a transferului de tancuri Leopard către Ucraina, informează CNN.

„Cred că l-ați auzit pe ministrul german al apărării spunând mai devreme astăzi că nu există nicio legătură între furnizarea de tancuri M1 (Abrams) și furnizarea de tancuri Leopard, și cred că a fost destul de clar în această privință”, a declarat Austin, într-o conferință de presă după reuniunea Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, care s-a desfășurat la Ramstein, Germania. „Așa că această noțiune de deblocare, știți, în mintea mea, nu este o problemă”, a precizat secretarul american al apărării.

Și ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a negat vineri orice legătură între livările de tancuri din partea celor două țări. Întrebat despre această chestiune în timpul unui interviu acordat joi radiodifuzorului public german ARD, Pistorius a declarat că „nu are cunoștință de un astfel de aranjament”.

Șeful Statului Major Interarme al armatei SUA, generalul Mark A. Milley, a reiterat vineri că războiul Rusiei în Ucraina se va încheia probabil „printr-o negociere” și nu pe câmpul de luptă, informează CNN.

„Din punct de vedere militar, susțin în continuare că în acest an ar fi foarte, foarte dificil să expulzezi militar forțele ruse de pe fiecare centimetru al Ucrainei ocupate de Rusia”, a declarat Milley într-o conferință de presă, după reuniunea Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei care a avut loc la Baza aeriană Ramstein.

„Ceea ce se poate face este o apărare continuă, stabilizarea frontului”, a adăugat Milley. „Cred că este posibil să se facă acest lucru. Cred că depinde de livrarea tuturor acestor echipamente și și de instruirea care se va face pe ele. Cred că ucrainenii vor putea desfășura o operațiune ofensivă semnificativă”, a rpecizat șeful armatei SUA.

Înainte de întâlnirea cheie de vineri privind ajutorul militar pentru Ucraina, Pentagonul a anunțat un pachet de securitate pentru Ucraina în valoare de 2,5 miliarde de dolari, care include pentru prima dată vehicule blindate Stryker și mai multe vehicule de luptă Bradley ce ar putea fi folosite împotriva oricărei potențiale ofensive rusești în Ucraina în această primăvară.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a distribuit un clip cu întâlnirea pe care a avut-o cu omologul său ucrainean, Oleksii Reznikov, în cadrul reuniunii miniștrilor apărării din țările care sprijină Ucraina ce a avut loc vineri la baza aeriană Ramstein din Germania, scrie The Guardian.

Aliații Ucrainei „stau umăr la umăr” pentru a sprijini Kievul, a scris el.

Its always a pleasure meeting with my 🇺🇦 Ukrainian counterpart & friend, Minister @oleksiireznikov. Were proud to stand shoulder-to-shoulder with you, our partners & allies to support Ukraines self-defense. A collective of nearly 50 nations of goodwill are united behind you. pic.twitter.com/idyjwvJJtB

— Secretary of Defense Lloyd J. Austin III (@SecDef) January 20, 2023

La rândul său, Reznikov a transmis pe Twitter mulțumirile sale lui Austin, președintelui Joe Biden și poporului american după ce Pentagonul a anunțat un alt pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 2,5 miliarde de dolari.

Another package of security assistance to Ukraine from the US is
a strong support to #UAarmy,
an example to follow for other partner states; and a reminder to the terrorist state that its defeat inevitable.
Thank you to @POTUS @SecDef and the American people. pic.twitter.com/TmBrmk8eqY

— Oleksii Reznikov (@oleksiireznikov) January 20, 2023

Pachetul nu include tancuri, în schimb, SUA au anunțat că vor trimite Ucrainei 90 de vehicule de luptă Stryker și încă 59 de vehicule de luptă Bradley, pe lângă sute de mii de cartușe.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a reluat oferta Ankarei de a media între Moscova și Kiev în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a avut loc în cursul zilei de vineri, potrivit unui comunicat al președinției turce citat de CNN.

În cadrul convorbirii au fost discutate și evoluțiile războiului dintre Rusia și Ucraina, se arată în comunicat.

De asemenea, președintele Erdogan și-a exprimat condoleanțele pentru accidentul de elicopter care a avut loc miercuri în Ucraina. Un elicopter care transporta echipa de conducere a ministerului de interne ucrainean s-a prăbușit miercuri în apropierea unei grădinițe și a unui bloc rezidențial din regiunea Kiev, cel puțin 14 oameni, inclusiv toate cele nouă persoane aflate la bordul aparatului, pierzându-și viața.

Președintele Erdogan a reiterat că Turcia este pregătită să aducă o contribuție diplomatică puternică la stabilirea unei păci durabile între Rusia și Ucraina și să își asume rolul de facilitator și mediator.

Într-o convorbire telefonică recentă cu președintele rus Vladimir Putin, Erdogan i-a spus acestuia că apelurile la pace și negocieri ar trebui să fie susținute de o declarație unilaterală de încetare a focului și de o viziune a „unei soluții echitabile”.

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, și ministrul adjunct al apărării, generalul-locotenent Evhen Moisiuk, au făcut o prezentare la reuniunea cu miză mare a Grupului de contact pentru apărare din Ucraina, desfășurată vineri la baza aeriană Ramstein, a declarat secretarul american al apărării, Lloyd Austin, în cadrul unei conferințe de presă, potrivit CNN.

Vorbind cu presa după încheierea reuniunii, Austin a declarat că prezentarea a oferit o relatare de primă mână cu privire la „ceea ce se confruntă militarii și cetățenii Ucrainei”, în timp ce războiul Rusiei în această țară continuă.

„Cu toții reprezintă curajul excepțional al armatei ucrainene și, cel mai important, al poporului ucrainean”, a declarat generalul american Mark Milley, șeful armatei SUA, în cadrul conferinței.

Ambii lideri au reiterat angajamentul Statelor Unite de a sprijini Ucraina, menționând că Pentagonul a anunțat un nou pachet de securitate pentru Ucraina, în valoare de 2,5 miliarde de dolari, care include pentru prima dată vehicule blindate Stryker.

„În cele din urmă, președintele Putin, Rusia, își vor da seama de întreaga amploare a greșelii lor strategice. Dar până când Putin va pune capăt acestui război – războiul decis de el – națiunile din acest grup de contact vor continua să sprijine apărarea Ucrainei pentru a susține ordinea internațională bazată pe reguli”, a adăugat Milley.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a reiterat poziția Germaniei potrivit căreia vineri nu s-a luat nicio decizie privind trimiterea tancurilor Leopard în Ucraina, relatează CNN.

„Poate că l-ați auzit pe ministrul german al apărării spunând mai devreme că nu au luat o decizie privind furnizarea de tancuri Leopard”, a declarat el răspunzându-i unui reporter.

„Suntem cu adevărat concentrați să ne asigurăm că Ucraina are capacitatea de care are nevoie pentru a avea succes în acest moment. Așa că avem o fereastră de oportunitate aici, de acum până în primăvară … oricând își vor începe operațiunea, contraofensiva. Și asta nu este o perioadă lungă de timp. Trebuie să adunăm capacitățile potrivite”, a continuat el.

Austin a revenit la declarațiile sale despre aliații occidentali care trimit arme de apărare în Ucraina, precum și la planurile Marii Britanii de a furniza tancuri de luptă.

„Polonia, de exemplu, continuă să ofere și să trimită tancuri, iar alte țări vor oferi și ele o anumită capacitate de tancuri. Nu am niciun anunț de făcut cu privire la (tancurile americane M1 Abrams), iar pe ministrul german al apărării l-ați auzit spunând că nu au luat o decizie cu privire la tancurile Leopard”, a declarat el.

Întrebat dacă Germania face suficient pentru a arăta un leadership adevărat în Europa în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a răspuns: „Da, dar cu toții putem face mai mult”, inclusiv Statele Unite, relatează CNN.

„Germania a contribuit foarte mult la această campanie”, a spus el, subliniind că Berlinul a furnizat capacități de apărare antiaeriană și de pregătire a soldaților.

„Cred cu adevărat că (germanii. n.r.) vor continua să fie un aliat de încredere în continuare”, a declarat el vineri presei.

Comentariile lui Austin vin în contextul în care Germania se confruntă cu presiuni pentru a-și trimite tancurile Leopard în Ucraina sau pentru a permite oricărei alte țări care are în inventar tancurile de producție germană să facă acest lucru.

Ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, a declarat vineri că rămâne optimist că aliații vor ajunge la un acord privind livrările de tancuri Leopard către Ucraina, chiar dacă încă nu a fost luată o decizie, informează CNN.

„Văd speranță, pentru că miniștrii din 15 țări s-au întâlnit astăzi în marja conferinței și au discutat despre asta”, le-a spus Blaszczak reporterilor la Baza Aeriană Ramstein din Germania.

„Împărtășesc punctul de vedere ucrainean… de aceea, răspunsul Poloniei este de a livra echipamente Ucrainei și de a-i antrena pe soldații ucraineni la nivel de brigadă înainte de sfârșitul lunii martie”, a spus el.

„Sunt convins că formarea acestei coaliții va fi un succes, la fel cum a fost un succes și problema transferului de sisteme Patriot către Ucraina”, a spus Blaszczak, adăugând că o discuție pe această temă a fost inițiată tot de Polonia, după incidentul din satul Przewodów, în apropiere de granița ucraineană, unde o rachetă a provocat o explozie și a ucis doi civili.

Întrebat dacă Polonia va furniza Ucrainei tancurile Leopard de fabricație germană pe care le deține – chiar dacă Berlinul nu va fi de acord – el a spus că va ridica această problemă în timpul unei întâlniri cu ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, în curând.

„Întâlnirea de astăzi a fost o discuție foarte bună”, adăugând că au ținut discursuri ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, și unii lideri militari americani de nivel înalt.

„Am vorbit despre amenințarea activităților imperiale ale Rusiei în Europa și despre faptul că ne putem aștepta la un alt atac asupra Ucrainei. Prin urmare, Kievul ar trebui să fie sprijinit pentru ca Ucraina să poată rezista acestei agresiuni”, a spus el.

În cadrul discursului său de la reuniunea din Germania, Blaszczak a anunțat că Polonia va furniza Ucrainei vehicule suplimentare de luptă pentru infanterie și tancuri T-72.

Șeful biroului președintelui Ucrainei, Andrii Iermak, este încrezător că țara sa va primi tot sprijinul militar pe care nu l-a primit încă, relatează CNN.

„Suntem din ce în ce mai puternici”, a scris Iermak într-o postare pe Telegram, vineri. „Și vom primi tot ceea ce nu am primit încă”, a adăugat el.

Comentariile lui Yermak vin după ce ministrul german al apărării a declarat că nu s-a luat nicio decizie cu privire la aprobarea ca tancurile de luptă Leopard 2, fabricate în Germania, să fie trimise în Ucraina, în timpul reuniunii aliaților occidentali care se desfășoară la baza aeriană Ramstein.

Alte pachete de sprijin pentru Ucraina au fost convenite în zilele premergătoare și în timpul reuniunii din Germania.

Uniunea Europeană plănuieşte să trimită Ucrainei un nou ajutor militar, în valoare de 500 de milioane de euro, pentru ca aceasta să se poată apăra împotriva atacurilor Rusiei, a declarat vineri, la Bruxelles, un oficial al UE, potrivit agenției germane de știri DPA, citată de Agerpres.

De asemenea, urmează să se decidă alte 45 de milioane de euro pentru instruirea soldaţilor ucraineni în cadrul noii misiune de pregătire a UE.

Decizia ar urma să fie aprobată la o reuniune a miniştrilor de externe din UE care va avea loc luni la Bruxelles.

UE a trimis până acum şase pachete de ajutor militar pentru a finanţa arme şi echipamente pentru Ucraina, în valoarea totală de 3,1 miliarde de euro.

Rusia a calificat vineri drept o „provocare” şi o „escaladare periculoasă” reuniunea aliaţilor occidentali ai Kievului în Germania axată pe noile ajutoare militare pentru Ucraina, în timp ce trupele ruse declară că avansează în est şi sud-estul teritoriului ucrainean, informează agenția spaniolă de știri EFE.

„Considerăm aceasta drept o instigare provocatoare deschisă din partea Occidentului, care ridică miza conflictului, ceea ce va duce inevitabil la creşterea numărului de victime şi la o escaladare periculoasă”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, potrivit Agerpres.

Noile livrări de arme „nu vor schimba nimic în ceea ce priveşte înaintarea Rusiei în realizarea obiectivelor sale”, a avertizat la rândul său purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Potrivit lui Peskov, „nu trebuie să se exagereze importanţa noului ajutor militar în ceea ce priveşte capacitatea sa de a face diferenţa” pe câmpul de luptă pentru că, dimpotrivă, a opinat el, „va crea şi mai multe probleme Ucrainei” din cauza „întreţinerii şi a reparaţiilor” de care vor avea nevoie aceste arme.

Grupul de contact pentru apărarea Ucraina, care reuneşte peste 50 de aliaţi ai Kievului, s-a concentrat vineri pe cererea de sprijin militar suplimentar pentru Kiev, inclusiv furnizarea de tancuri germane Leopard 2. Deşi a primit promisiuni privind noi livrări de armament, Kievul nu a obţinut un răspuns definitiv cu privire la furnizarea de tancuri Leopard de către Germania.

Preşedintele rus Vladimir Putin a convocat vineri Consiliul de Securitate al Rusiei pentru a discuta despre situaţia campaniei militare în Ucraina, relatează EFE, preluată de Agerpres. Reuniunea de la Moscova vine în aceeaşi zi în care NATO şi ţările din Grupul de contact pentru Ucraina discută despre asistenţa militară pentru Kiev la baza americană Ramstein din Germania.

„În cadrul reuniunii a avut loc un schimb de opinii cu privire la operaţiunea militară specială. Ministrul apărării Serghei Şoigu i-a informat pe participanţi cu privire la vizita sa la statul major al operaţiunii la începutul săptămânii”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, fără a da detalii.

Mai multe detalii: Vladimir Putin a convocat Consiliul de Securitate la Moscova. Sisteme de rachete antiaeriene, instalate în apropierea reşedinţei preşedintelui rus

Kirilo Timoșenko, șeful adjunct al biroului președintelui Ucrainei, a anunțat pe Telegram două persoane au fost rănite în regiunea Herson în urma bombardamentelor rusești.

Oficialul ucrainean precizează că unul dintre răniți este un băiat de 15 ani, iar celălalt și-a pierdut un picior în incident.

Afirmațiile acestuia nu au putut fi verificate în mod independent. Herson este una dintre regiunile pe care Rusia le-a anexat ilegal anul trecut.

Germania este „pregătită să acționeze rapid” dacă aliații vor ajunge la un consens privind trimiterea de tancuri în Ucraina, a declarat vineri ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, potrivit CNN.

„În ceea ce privește livrarea tancurilor Leopard, nu există o opinie unanimă”, a declarat Pistorius reporterilor în marja reuniunii cu miză mare în domeniul apărării organizată la baza aeriană Ramstein din Germania.

El a respins afirmațiile potrivit cărora Germania a „stat în calea” unei „coaliții unite” de țări care s-au pronunțat în favoarea trimiterii de tancuri în Ucraina.

„Există motive întemeiate pentru livrare și există motive întemeiate împotriva acestei acțiuni. Și având în vedere situația generală a unui război care durează de aproape un an, toate argumentele pro și contra trebuie să fie cântărite foarte atent, iar această evaluare este împărtășită în mod explicit de mulți aliați”, a adăugat noul ministru german al Apărării.

Pistorius a precizat că le-a cerut oficialilor să efectueze un audit al stocurilor de tancuri Leopard 2 produse de Germania, astfel încât țara să se poată „mișca rapid” în cazul unei „decizii pozitive”.

Ministrul Apărării a adăugat că problema autorizațiilor de export nu a fost discutată în cadrul întâlnirilor de vineri.

Polonia așteaptă aprobarea pentru a putea trimite tancuri de fabricație germană în Ucraina. Joi, premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat că, dacă Polonia nu primește undă verde din partea Germaniei, „vom face noi înșine ceea ce trebuie”.

La televiziunea proguvernamentală NTV, fondată în 1993 și controlată de Gazprom Media din 2001, fostul deputat rus Boris Nadejdin, 59 de ani, a criticat în termeni duri desfășurarea dezastruoasă a „operațiunii speciale”, relatează Onet, cel mai mare portal polonez de știri.

Videoclipul, asupra căruia a atras atenția Anton Gherașcenko, consilier în Ministerul ucrainean de Interne, provine din programul „Locul de întâlnire”, difuzat miercuri, 18 ianuarie, de postul NTV.

La un moment dat, fostul deputat al Dumei de Stat Boris Nadejdin rostește cuvinte surprinzătoare, de neconceput pentru propaganda rusă. „În ciuda curajului soldaților și ofițerilor noștri, operațiunea specială a fost o greșeală catastrofală. Acum suntem într-o situație fără speranță, care va duce țara noastră într-o fundătură”, a declarat Nadejdin.

Mai multe detalii: Fost deputat rus, la o televiziune pro-Kremlin controlată de Gazprom: „Operațiunea specială a fost o greșeală catastrofală. Suntem într-o fundătură”

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat neutralizarea unei rețelei de agenți a Direcției Principale a Statului Major General al Forțelor Armate Ruse (cunoscută sub numele de GRU) ca urmare a unei „operațiuni speciale în mai multe etape” în regiunea Dnipropetrovsk, relatează Radio Svoboda.

Potrivit SBU, au fost reținuți șapte agenți ruși, care, în special, au coordonat atacurile cu rachete rusești asupra orașului Dnipro.

SBU a precizat că suspecții au dat Rusiei coordonatele infrastructurii critice, inclusiv cele energetice.

Mai multe detalii: Ucraina a anunțat arestarea a șapte spioni ruși care au coordonat atacurile asupra orașului Dnipro

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a prezentat prioritățile țării sale pentru întâlnirea care are loc vineri în Germania, la Ramstein, unde aliații Kievului discută despre trimiterea mai multor arme în Ucraina, informează CNN.

„Există trei priorități ale Ucrainei la Ramstein: mai multe sisteme de apărare antiaeriană, arme pentru operațiunile ofensive (tancuri, obuziere, muniție) și furnizarea sistematică de muniție, mentenanță și reparații pentru armament și echipamente”, a afirmat el, într-o postare pe Twitter.

.@oleksiireznikov
There are three priorities of Ukraine at #Ramstein 8:
✅ More air defence systems;
✅ Weapons for the offensive operations (tanks, howitzers, ammo);
✅Systematic ammo supplies +service&repair for armament and machinery.
We will win together!

— Defense of Ukraine (@DefenceU) January 20, 2023

Ţările care sprijină Ucraina trebuie să se concentreze nu doar pe a trimite noi arme Kievului, ci şi pe furnizarea muniţiei pentru sistemele mai vechi şi pe sprijin în mentenanţa acestora, a declarat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit Reuters.

Miniştrii apărării şi înalţi responsabili militari din 50 de ţări se întâlnesc la Baza Aeriană Ramstein din Germania, în cea mai recentă conferinţă dintr-o serie de reuniuni despre livrările de arme de la începutul invaziei ruse din Ucraina în urmă cu 11 luni.

„Trebuie să ne amintim că este nevoie să nu ne concentrăm doar pe noile platforme, ci să ne asigurăm şi că toate platformele care există deja pot funcţiona aşa cum trebuie”, a declarat Stoltenberg pentru Reuters, potrivit Agerpres.

„Avem nevoie de muniţie. Avem nevoie de piese de schimb. Avem nevoie de mentenanţă şi de instruire”, a spus șeful NATO.

SUA au anunţat joi un ajutor militar de 2,5 miliarde de dolari pentru Ucraina, un pachet care va include mai multe vehicule blindate şi muniţie. Noul ministru al Apărării din Germania, Boris Pistorius, a declarat vineri că nu a fost luată încă nicio decizie cu privire la o eventuală livrare către Kiev a tancurilor de asalt Leopard, de fabricaţie germană, pe care Ucraina le solicită pentru a respinge invazia rusă.

Germania are o „problemă fundamentală” cu ideea de a trimite tancurile sale Leopard 2 în Ucraina, a declarat vineri dimineață, într-un interviu la radio, ministrul adjunct de externe polonez, potrivit CNN.

Pawel Jablonski a declarat la emisiunea radiofonică RMF FM: „Din ce în ce mai puține țări au astăzi probleme cu transferul de tancuri. Astăzi, Germania are o problemă fundamentală”. El a spus că Polonia și alte țări „încearcă să convingă” Berlinul să accepte să trimită aceste tancuri în Ucraina.

„Auzim astfel de povești de mult timp, că dacă predăm niște arme Ucrainei, atunci îl vom provoca pe Putin. Dar el acționează în așa fel încât doar forța brută îl poate opri”, a declarat Jablonski.

Declarația vine în contextul în care SUA sunt blocate într-un impas cu Germania cu privire la trimiterea sau nu de tancuri grele în Ucraina. În ultimele zile, oficialii germani au indicat că nu vor trimite tancurile lor Leopard în Ucraina și nici nu vor permite altor țări care au în inventar tancurile de fabricație germană să facă acest lucru, dacă SUA nu sunt de acord să trimită și ele tancurile lor M1 Abrams la Kiev – lucru pe care Pentagonul a declarat de luni de zile că nu intenționează să îl facă, având în vedere costurile logistice de întreținere a acestora.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis pe Twitter discursul său prin videoconferință către miniștrii apărării din țările care susțin Ucraina adunați în Germania, la baza aeriană Ramstein, în care a cerut ca Berlinul și aliații să trimită tancuri de luptă Kievului, scrie The Guardian.

#Ramstein
The war started by RF doesnt allow delays.
I can thank you hundreds of times – but hundreds of „thank you” are not hundreds of tanks.
We must speed up! Time must become our common weapon, just like air defense, artillery, armored vehicles & tanks.
The Kremlin must lose pic.twitter.com/wieu6fkMBn

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 20, 2023

Apelul liderului de la Kiev vine în contextul în care se speculează că Berlinul ar permite reexportul tancurilor Leopard 2 fabricate în Germania de către alte țări, dar nu va trimite neapărat aceste tancuri din propriile stocuri.

Volodimir Zelenski, vorbind prin videoconferință la deschiderea reuniunii miniștrilor apărării din 50 de țări care sprijină Ucraina, întâlnire care se desfășoară la Ramstein, în Germania, a declarat că este „în puterea dumneavoastră” să luați cel puțin o decizie de principiu pentru a trimite tancuri.

O acțiune urgentă este necesară, a spus liderul ucrainean, deoarece „Rusia își concentrează forțele, ultimele forțe, încercând să convingă pe toată lumea că ura poate fi mai puternică decât lumea”.

Este necesar să se accelereze aprovizionarea cu arme a Ucrainei, a explicat Zelenski, deoarece războiul cu Rusia echivalează cu o bătălie între libertate și autocrație.

“Este vorba despre în ce fel de lume vor trăi oamenii, oameni care visează, iubesc și speră”, a mai afirmat președintele ucrainean.

Președintele rus Vladimir Putin a comandat 21 de crematorii mobile din China, informează canalul rusesc de Telegram General SVR, cu surse la Kremlin, citat de Daily Star.

Putin a fost informat că această comandă este gata și că va fi livrată în Rusia prin țări terțe în viitorul apropiat. Liderul de la Kremlin intenționează să trimită crematoriile pe frontul din Ucraina, unde ar urma să fie folosite pentru a elimina cadavrele soldaților mobilizați uciși în război.

Potrivit canalului de Telegram, Kremlinul este pregătit ca bilanțul „pierderilor iremediabile” suferite în război să crească la 220.000 până la 1 mai.

Mai multe detalii: Rusia a comandat 21 de crematorii mobile din China, anunță un canal de Telegram apropiat de Kremlin

Trei diplomați din trei țări diferite membre UE au confirmat pentru Euronews că Budapesta se opune până acum alocării a 500 de milioane de euro din mecanismul Facilității europene pentru pace (EPF) către Ucraina.

Discuțiile în cadrul grupului de lucru sunt încă în desfășurare, a declarat unul dintre diplomați pentru Euronews, iar problema este de așteptat să fie abordată de miniștrii de externe la următoarea lor întâlnire, care este programată luni.

Una dintre surse a descris opoziția Budapestei drept o „încălcare a unui acord tacit” și „o încercare de a submina unitatea UE”.

Mai multe detalii: Ungaria blochează acordarea de către UE a 500 de milioane de euro sprijin militar pentru Ucraina

Moscova a cerut vineri, 20 ianuarie, Chișinăului, prin vocea Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, să înceteze blocarea paginilor web în limba rusă, practică pe care a descris-o drept un atac la adresa libertăţii presei şi a drepturilor populaţiei rusofone, relatează agenţia spaniolă de presă EFE, citată de Agerpres.

Reacția diplomației ruse vine după ce Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova a ordonat joi blocarea a două site-uri de ştiri ruse, Eadayli.com şi Bloknot.ru.

Potrivit Mariei Zaharova, această decizie constituie un nou pas către „expulzarea conţinutului şi a mass-media în limba rusă din spaţiul informaţional” al Republicii Moldova.

Mai multe detalii: Maria Zaharova cere Republicii Moldova să înceteze blocarea site-urilor în limba rusă, invocând „adevărata libertate și democrația”

Regatul Unit a anunţat vineri că s-a alăturat unui grup de parteneri internaţionali care susţin urmărirea penală a Rusiei în faţa justiţiei internaţionale pentru invadarea Ucrainei, relatează Reuters.

„Aceste atrocităţi nu trebuie să rămână nepedepsite”, a declarat ministrul de externe britanic James Cleverly, care a amintit de moartea militarilor şi a civililor şi de strămutarea a milioane de ucraineni.

„Iată de ce Regatul Unit a acceptat invitaţia Ucrainei de a se alătura acestei coaliţii, contribuind cu expertiza noastră juridică pentru a explora opţiunile pentru a ne asigura că liderii Rusiei sunt traşi la răspundere complet pentru acţiunile lor”, a explicat Cleverly, potrivit Agerpres.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus la sfârşitul lunii noiembrie să lucreze la crearea unui tribunal special însărcinat cu judecarea crimei de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei, iar ministrul de externe german, Annalena Baerbock, a făcut apel la rândul său, luni seară, la un „nou format” al tribunalului.

Curtea Penală Internaţională (CPI), al cărui sediu este la Haga, nu are competenţa să judece decât crimele de război şi crimele împotriva umanităţii comise în Ucraina, însă nu şi „crimele de agresiune” ale Rusiei, deoarece Moscova şi Kievul nu sunt semnatare ale Tratatului de la Roma care a instituit tribunalul.

Apreciind că discuţiile pentru crearea unui astfel de tribunal pentru „crime de agresiune” ar putea dura, comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, a spus marţi, în plenul Parlamentului European la Strasbourg, că trebuie reflectat, într-o primă fază, la crearea unui parchet internaţional pentru strângerea de probe.

Noul ministru al Apărării din Germania, Boris Pistorius, a anunțat vineri că nu a fost luată încă nicio decizie cu privire la o eventuală livrare către Kiev a tancurilor de asalt Leopard, de fabricaţie germană, pe care Ucraina le solicită pentru a respinge invazia rusă, informează AFP, citată de Agerpres.

Chestiunea „a fost discutată” între ţările care sprijină Ucraina şi care s-au reunit la Ramstein, în vestul Germaniei, însă „nu a fost luată nicio decizie”, a declarat Boris Pistorius.

În același timp, „impresia” că Germania se opune livrării de tancuri Kievului este „falsă”, a adăugat el.

Potrivit Reuters, Pistorius a mai precizat că nu poate spune când se va lua o decizie, dar că Germania este pregătită să se mişte repede dacă va exista un acord între aliaţi.

„Toate argumentele pro şi contra trebuie analizate cu foarte mare atenţie”, a subliniat el. ”Ne revine responsabilitatea de a reflecta atent la consecinţele pentru toate părţile în conflict”, a mai spus noul ministru german al apărării.

Guvernul german al cancelarului Olaf Scholz a părut reticent în a autoriza re-exportul tancurilor din ţările care le folosesc, de teama de a nu provoca Rusia. Pe de altă parte, guvernul de la Berlin afirmă că nici nu a primit cereri oficiale din partea altor ţări pentru a autoriza re-exportul unor tancuri Leopard către Ucraina.

Serviciul de informaţii externe german (BND) se arată alarmat de pierderile pe care le înregistrează armata ucraineană în luptele împotriva forţelor ruse în oraşul Bahmut din estul Ucrainei, scrie vineri săptămânalul german Der Spiegel, potrivit agenției Reuters.

Armata ucraineană suferă pierderi mari în fiecare zi, numărul acestora fiind de ordinul a trei cifre, a comunicat serviciul de informaţii BND unui grup de parlamentari din Bundestag care se ocupă de probleme de securitate, într-o întâlnire secretă săptămâna aceasta, relevă Spiegel, citând informaţiile primite.

Capturarea oraşului Bahmut de către forţele ruse va avea consecinţe semnificative, întrucât aceasta i-ar permite Rusiei să facă progrese suplimentare, avertizează BND, potrivit căruia armata rusă îşi utilizează proprii soldaţi drept carne de tun la Bahmut, scrie Agerpres.

Ministerul rus al Apărării a anunţat vineri că forţele sale și cele separatiste au preluat controlul asupra Klişciovka, o aşezare mică la sud de Bahmut, în regiunea Doneţk.

Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a anunţat că primul său convoi cu ajutoare umanitare a sosit vineri în apropiere de Soledar, în estul Ucrainei, una dintre localităţile cele mai disputate de la începerea invaziei Rusiei asupra ţării vecine, relatează AFP, preluată de Agerpres.

“Este vorba despre primul convoi umanitar inter-agenţii care ajunge în zonă”, a declarat Jens Laerke, purtător de cuvânt al Biroului de coordonare a afacerilor umanitare al ONU (OCHA), într-o conferinţă de presă desfăşurată la Geneva.

Convoiul, ce se află în zona controlată de guvernul ucrainean, este compus din trei camioane care transportă apă, alimente şi alte produse de primă necesitate, precum şi medicamente pentru aproximativ 800 de persoane. El este în curs de descărcare, a precizat Laerke.

“Recentele lupte din interiorul şi din jurul oraşului Soledar au cauzat distrugeri masive, oamenii de acolo având o nevoie urgentă de ajutor umanitar”, a subliniat reprezentantul ONU, care a precizat că Naţiunile Unite încearcă să organizeze şi alte convoaie.

Săptămâna trecută, armata rusă şi mercenarii din grupul Wagner au anunţat că au cucerit oraşul Soledar, un orăşel din estul Ucrainei. Kievul susţine însă că ruşii nu deţin controlul asupra localităţii.

Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a declarat că unele ţări europene sunt pregătite să trimită tancuri grele în Ucraina, exprimându-şi speranţa că o decizie pentru livrarea lor va fi luată la discuţiile de vineri ale miniştrilor apărării la baza aeriană Ramstein din Germania, informează Reuters.

Miniştrii apărării şi înalţi responsabili militari din 50 de ţări se întâlnesc sub coordonarea secretarului american al apărării, Lloyd Austin, în cea mai recentă conferinţă dintr-o serie de întâlniri despre livrările de arme de la începutul invaziei ruse din Ucraina în urmă cu 11 luni.

Subiectul principal al discuţiilor este dacă Germania îşi va da acordul pentru re-exportul tancurilor sale Leopard 2 către Ucraina, acestea fiind folosite de diverse armate din Europa.

„Asta este discuţia care va avea loc la Ramstein astăzi, unde UE va fi reprezentată. Trebuie să acordăm Ucrainei armele necesare nu doar pentru a respinge, ceea ce face deja, ci şi pentru a recâştiga teren”, a declarat vineri Borrell presei la Madrid, făcând referire la riposta Ucrainei la invazia rusă, potrivit Agerpres.

„Cred că Ucraina are nevoie de armele de luptă şi tancurile grele pe care le-a cerut, iar unele ţări europene sunt dispuse să le ofere. Sper că se va lua această decizie”, a adăugat el.

Ucraina a spus că se aşteaptă la decizii puternice din partea NATO şi a altor ţări care nu sunt participante la întâlnirea de vineri, atrăgând atenţia că Rusia încearcă să îşi relanseze eforturile de război.

Serviciul de presă al Avocatului Poporului a informat, vineri, că de la începutul războiului 345 de copii ucraineni sunt în prezent considerați dispăruți. 

„Informații conform datelor portalului de căutare pentru copii „ Copiii Războiului” din 20 ianuarie 2023: 345 copii sunt dați dispăruți, 13.916 au fost deportați, 9.103 au fost găsiți și 126 redați familiei”, se precizează în mesaj.

Relația Rusiei cu SUA se află în „cel mai scăzut nivel din punct de vedere istoric”, a declarat Kremlinul, fără „nicio speranță” de îmbunătățire a relațiilor bilaterale „în viitorul previzibil”, relatează The Guardian.

În timp ce miniștrii occidentali ai Apărării discută la baza aeriană Ramstein din Germania trimiterea de noi ajutoare militare Ucrainei, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că furnizarea de tancuri suplimentare Kievului nu ar „schimba fundamental nimic”.

„Vedem un devotament față de iluzia dramatică că Ucraina poate câștiga pe câmpul de luptă. Aceasta este o iluzie dramatică a comunității occidentale care va avea de mai multe ori un motiv de regret, suntem siguri de asta. Am spus în repetate rânduri că astfel de livrări nu vor schimba nimic în mod fundamental, ci vor adăuga probleme pentru Ucraina și poporul ucrainean”, a spus Dmitri Peskov.

Autoproclamata Republică Populară Doneţk (RPD) din regiunea Donbas a anunţat că a preluat controlul asupra Klişciivka, o mică aşezare situată la sud de Bahmut, în estul Ucrainei, relatează agenţia de presă rusă TASS.

„Începând cu 20 ianuarie 2023, trupele ruseşti au eliberat Klişciivka, pe teritoriul RPD”, a transmis într-un comunicat Comandamentul militar al RPD.

Colonelul Vitali Kiselev a declarat că această localitate are o importanţă strategică pentru desfăşurarea ulterioară a unei ofensive asupra oraşului Bahmut.

Joi, grupul de mercenari Wagner susţinea că a preluat controlul asupra zonei.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat, la o reuniune a Grupului de Contact pentru Apărare a Ucrainei din Germania, că SUA vor sprijini Ucraina „atâta timp cât este nevoie”, întrucât Kievul și lumea se confruntă cu un moment „crucial”, informează CNN.

„Acesta este un moment crucial pentru Ucraina într-un deceniu decisiv pentru lume, așa că vom sprijini ca Ucraina să se apere atât timp cât este nevoie”, a spus Lloyd Austin.

„Acum știm că Rusia rămâne înclinată spre agresiune și cucerire. Iar forțele ruse și-au sporit atacurile oribile, ucigând mulți ucraineni nevinovați. Am văzut din nou cruzimea alegerii de război a Rusiei cu doar câteva zile în urmă în orașul Dnipro „, a spus el. spus.

Directorul CIA William Burns l-a informat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Kiev, săptămâna trecută, despre aşteptările SUA privind planurile pentru câmpul de luptă ale Rusiei în această primăvară, potrivit unui oficial american şi a două surse ucrainene.

„Directorul Burns a mers la Kiev, unde s-a întâlnit cu omologii din serviciile secrete ucrainene şi cu preşedintele Zelenski şi a întărit sprijinul nostru continuu pentru Ucraina în apărarea în faţa agresiunii ruse”, a arătat un oficial SUA într-o declaraţie.

Mai multe detalii: Directorul CIA s-a deplasat în secret la Kiev pentru a-l informa pe Volodimir Zelenski despre planurile Rusiei

 Șeful administrației militare regionale Donețk, Pavlo Kirilenko, a anunțat, pe Telegram, că rușii au bombardat vineri intens regiunea, iar Kramatorsk a fost supus unui atac cu rachete, în urma căruia cel puțin o persoană a murit.

„Dimineața (n.r. – vineri dimineață), rușii au lansat un atac cu rachete asupra Kramatorsk, iar o racheta a căzut lângă o grădiniță. În direcția Donețk, comuna Kurakhiv a fost bombardată în timpul zilei: o casă a fost avariată. Au avut loc și lovituri aeriene asupra Hirnykului și a satelor din apropiere. Avdiyivka a fost supus la două baraje masive de artilerie – nimeni nu a fost rănit”, a scris Pavlo Kirilenko.

În Kramatorsk, rachetele au lovit „o grădiniță, o școală și un centru de sănătate privat. „Cel puțin o persoană a murit”, a declarat Pavlo Kirilenko.

„Măsurile necesare au fost luate în prealabil. Atât copiii, cât și profesorii au fost mutați în alte locuri astfel că, din fericire, am reușit să evităm consecințe mai grave”, a transmis Pavlo Kirilenko.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, vineri, într-un mesaj pe Facebook, că rușii au pierdut în lupte aproximativ 119.300 de militari de la invazia pe scară largă, din 24 februarie.

Numărul militarilor ruși uciși în luptele din Ucraina este cu 770 mai mare față de ziua precedentă, potrivit bilanțului comunicat de armata ucraineană.

De asemenea, potrivit ucrainenilor, armata rusă a pierdut 3.139 de tancuri, 6.241 de blindate, 2.129 de sisteme de artilerie, 287 de avioane, 277 de elicoptere și 749 de rachete de croazieră.

Un ofițer de poliție din Mikolaiv a fost ucis în regiunea Herson, iar alți patru au fost răniți vineri, a anunțat Serhii Șaikhet, șeful poliției din regiunea Mikolaiv .

„În timpul bombardamentelor inamice asupra teritoriului eliberat din raionul Beryslav, rușii au tras cu artileria într-o mașină a forțelor speciale de poliție Mikolaiv din cadrul batalionului Tavr. Yuri Khizhinski a murit pe loc. Încă patru dintre colegii săi au suferit multiple răni de schije, medicii luptă în prezent pentru a salva viața unuia dintre polițiști”, a transmis Serhii Șaikhet.

În ultimul comunicat despre conflictul din Ucraina, Ministerul Apărării al Regatului Unit a precizat că grupul de mercenari Wagner are un număr uriaș de soldați care luptă pe front.

„Aproape sigur, (n.r. – grupul Wagner) are acum până la 50.000 de luptători în Ucraina și a devenit o componentă cheie a campaniei din Ucraina”, se menționează în comunicat.

Ministerul britanic al apărării descrie grupul Wagner ca având o „dezvoltare remarcabil de rapidă”, precizând că șeful grupării, Evgheni Prigojin „a admis că a fondat Wagner doar în septembrie 2022, iar în octombrie a deschis un sediu central în Sankt Petersburg”.

Șeful administrației militare regionale, Pavlo Kirilenko, a transmis, pe Telegram, că patru persoane au fost ucise și alte trei au fost rănite în urma bombardării, vineri, a zonelor populate din regiunea Donețk.

„Pe 19 ianuarie, rușii au ucis 4 civili din regiunea Donețk: 2 în Drobișevo, 1 în Bakhmut și 1 în Maksimilianivka. Alte 3 persoane au fost rănite”, a anunțat Pavlo Kirilenko.

Potrivit oficialului ucrainean, în acest moment este imposibil de stabilit numărul exact al victimelor din Mariupol și Volnovas.

Ministrul adjunct de externe al Poloniei, Paweł Jablonski, a anunțat că țara sa este pregătită să ia măsuri „non-standard” dacă Germania se opune trimiterii tancurilor leopard în Ucraina , relatează Reuters.

Întrebat la postul de radio privat RMF FM dacă trimiterea tancurilor în Ucraina ar fi posibilă chiar și cu opoziția Germaniei, Jablonski a spus: „Cred că, dacă există o rezistență puternică, vom fi gata să luăm chiar și astfel de măsuri nestandardizate. Dar să nu anticipăm faptele”, a spus Paweł Jablonski.

La rândul său, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a transmis joi că ar putea trimite tancuri Leopard 2 în Ucraina, ca parte a unei coaliții mai largi, chiar și fără aprobarea Germaniei.

„Consimțământul este de o importanță secundară aici, fie vom obține rapid acest consimțământ, fie vom face singuri ceea ce este necesar”, a spus Mateusz Morawiecki.

Oleksandr Starukh , șeful administrației militare a regiunii Zaporojie, a anunțat, vineri că, în ultimele 24 de ore, zonele populate din regiunea Zaporojie au fost supuse la 224 de atacuri inamice.

„Regiunea Zaporojie a înregistrat un alt „record” de atacuri inamice – 224 de bombardamente asupra a 21 de așezări numai în ultima zi. Au fost înregistrate alte 34 de distrugeri de bunuri civile”, a transmis Oleksandr Starukh.

Statele Unite au anunţat joi o nouă tranşă de ajutor militar pentru Ucraina în valoare totală de 2,5 miliarde de dolari, în special cu sute de vehicule blindate de diferite tipuri, dar fără tancuri grele Abrams, notează AFP.

Această nouă tranşă prevede expedierea a 59 de vehicule blindate Bradley, care se vor adăuga celor 50 de vehicule blindate uşoare de acest tip promise pe 6 ianuarie, şi a 90 de vehicule blindate Stryker „care vor dota Ucraina cu două brigăzi blindate”, a precizat Pentagonul într-un comunicat.

Armata americană va livra Ucrainei şi 53 de vehicule blindate antimine (MRAP) şi 350 de vehicule de transport M998, celebrul Humvee.

Tancurile occidentale „nu sunt o soluţie miracol” pentru Ucraina împotriva Rusiei, a declarat joi comandantul suprem al forţelor aliate în Europa (SACEUR), Christopher Cavoli, informează Agerpres, care preia AFP.

„Nu există un sistem de arme anume care să fie o soluţie miracol. Este necesar un echilibru între toate sistemele”, a susţinut generalul american Christopher Cavoli la încheierea unei reuniuni a şefilor militari ai NATO la Bruxelles.

„Dar este clar că tehnologia modernă occidentală depăşeşte tehnologia rusă” pe câmpul de luptă din Ucraina, a subliniat el.

Grupul de contact pentru Ucraina creat şi condus de Statele Unite şi care reuneşte aproximativ 50 de ţări se întruneşte vineri la baza americană Ramstein, în Germania, pentru a coordona continuarea ajutorului destinat Ucrainei.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski aşteaptă arme mai grele şi mai moderne din Occident. El cere, în special, tancuri de asalt şi sisteme de apărare antiaeriană.

„Pur și simplu nu are sens” ca SUA să furnizeze tancuri M1 Abrams „în acest moment”, a declarat joi Sabrina Singh, adjunctul secretarului de presă al Pentagonului, după ce oficiali germani au declarat că nu vor furniza tancuri Ucrainei până când SUA nu vor decide să facă la rândul lor acest lucru, informează CNN.

„După cum știți, noi am furnizat Bradley, vedem că și alte națiuni fac un pas înainte și continuă să furnizeze Ucrainei echipamente și materiale pe care le pot furniza”, a declarat Singh.

„În cele din urmă, aceasta este decizia Germaniei. Este decizia lor suverană cu privire la asistența de securitate pe care o vor oferi. Așa că nu vom putea vorbi cu ei, dar cred că facem cu siguranță tot ce putem pentru a sprijini Ucraina”, a adăugat ea.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, se va întâlni vineri în Germania cu alți aliați în cadrul celei de-a opta reuniuni a Grupului de contact pentru Ucraina, unde vor discuta despre tipul de echipamente și sisteme de armament de care Ucraina ar putea avea nevoie în lupta sa împotriva Rusiei.

Oficialii americani au declarat în repetate rânduri că cerințele de întreținere și de susținere a M1 Abrams fac din acesta un echipament dificil de furnizat ucrainenilor.

„Continuăm să lucrăm cu alți parteneri și aliați din întreaga lume pentru a vedea ce altceva poate fi furnizat Ucrainei. Acesta este scopul întâlnirii de mâine”, a declarat Singh.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că UE „nu trebuie să precupețească niciun efort” pentru a ajuta Ucraina să adere la UE, în timpul unei vizite la Kiev, unde s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski și cu membri ai guvernului său.

Michel a ținut un discurs în fața parlamentului ucrainean, salutând rezistența țării în contextul invaziei Rusiei și a afirmat că „Ucraina este UE, iar UE este Ucraina”.

„Visez ca într-o zi, sper că în curând, un ucrainean să ocupe postul meu de președinte al Consiliului European, al Parlamentului European sau al Comisiei.”

I am proud that a few months ago we succeeded in convincing everyone to grant EU candidate status to Ukraine.

I am fully committed to continue working closely with you to advance this process. We must each do our part to ensure the process progresses as swiftly as possible. pic.twitter.com/ryjoPXv1Fl

— Charles Michel (@CharlesMichel) January 19, 2023

Washingtonul nu crede că Ucraina ar putea cuceri militar Crimeea. Administrația lui Joe Biden consideră însă că, prin atacurile sale, Kievul ar putea contesta controlul Rusiei asupra peninsulei ocupate, consolidându-și astfel poziția în viitoarele negocieri, scrie New York Times. Moscova susține că o astfel de abordare ar ridica conflictul la un alt nivel.

De ani de zile, Statele Unite insistă că Peninsula Crimeea – anexată ilegal de Rusia în 2014 – este încă parte a Ucrainei. Cu toate acestea, administrația Biden a evitat să ofere Kievului armele de care are nevoie pentru a lovi ținte de pe acest teritoriu, de unde Rusia își lansează propriile atacuri.

Acum, această rezistență a Washingtonului începe să cedeze, scrie New York Times.

După luni întregi de discuții cu oficialii ucraineni, administrația Biden începe în cele din urmă să admită că Kievul ar putea avea nevoie de forța necesară pentru a lovi Crimeea, chiar dacă o astfel de decizie ar crește riscul de escaladare a războiului, au dezvăluit mai mulți oficiali americani care au vorbit sub protecția anonimatului.

Mai multe detalii: SUA iau tot mai mult în calcul să ajute Ucraina să atace Crimeea, admit oficialii americani. Ce înseamnă asta pentru război

Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a declarat că s-a înregistrat o „reducere dramatică” a personalului ucrainean la centrala nucleară Zaporojie de când forțele rusești au ocupat instalația și orașul din apropiere în martie 2022, transmite CNN.

Șeful organismului de supraveghere nucleară al ONU a declarat, în cadrul unui briefing de presă la Kiev, că „în mod normal, o astfel de instalație are în jur de 10.000 de persoane care lucrează, iar acum am ajuns la 3.000, mai mult sau mai puțin”.

El a adăugat că acest număr este adecvat în condițiile actuale”, deoarece centrala funcționează la un nivel scăzut. „Dar, bineînțeles, este o problemă de îngrijorare”, a spus el.

El a precizat că cei câțiva angajați ai AIEA de la centrală sunt în regulă și își pot face treaba corect.

Chiar și așa, el a explicat că situația rămâne precară și că AIEA este „foarte îngrijorată” în legătură cu centrala din Zaporojie. Centrala a fost întotdeauna în prima linie și numai joi au avut loc două explozii majore în apropierea centralei, a spus el.

„Știm că un accident nuclear sau un accident cu consecințe radiologice grave este posibil în fiecare zi”, a spus el, precizând că o zonă de protecție în jurul centralei este indispensabilă.

Grossi a mai declarat că nu există niciun semn că Rusia ar încerca să conecteze centrala la propria rețea.

Armata rusă a lansat o „ofensivă locală” în apropierea oraşului Orehiv din sudul Ucrainei, unde linia frontului a rămas în mare parte nemodificată de câteva luni, a anunţat joi un oficial al administraţiei de ocupaţie ruse locale, citat de France Presse.

„Trupele noastre au lansat o ofensivă locală în apropierea oraşului Orehiv, care este încă ocupat provizoriu de combatanţi ucraineni”, a declarat Vladimir Rogov, un responsabil al ocupaţiei ruse în regiunea Zaporojie din sudul Ucrainei, notează Agerpres, care preia AFP.

Potrivit acestuia, atacul a forţat forţele ucrainene să se retragă uşor pentru a ocupa poziţii de rezervă.

„Trupele noastre deţin poziţiile ocupate. Teritoriul regiunii Zaporojie eliberat de combatanţi ucraineni creşte progresiv”, a mai spus el, citat de agenţia de presă rusă RIA Novosti, preluată de AFP.

Frontul din sudul Ucrainei a rămas în mare parte nemodificat de când ruşii s-au retras din oraşul Herson la începutul lunii noiembrie şi odată cu începutul iernii. Regiunea Zaporojie este controlată parţial de Moscova, dar nu şi capitala regională omonimă.

Armata ucraineană nu a menţionat Orehiv în raportul său cotidian de joi dimineaţă.

Trupele ruse operează în paralel de două săptămâni o împingere în est, unde au loc cele mai multe lupte, cuprinzând o mare parte din oraşul Soledar şi minele sale de sare.

Lupte intense continuă şi în oraşul învecinat Bahmut, pe care ruşii încearcă să-l cucerească din vară, adaugă AFP.

Urmărește-ne pe Google News