Mergi direct la conținut »
Peste 40% prezență la vot, la referendumul pentru justiție. Pentru ca referendumul să fie validat, 25% din voturi trebuie să fie valabil exprimate
Politică Libertatea > Ştiri > Politică > Peste 40% prezență la vot, la referendumul pentru justiție. Pentru ca referendumul să fie validat, 25% din voturi trebuie să fie valabil exprimate

Peste 40% prezență la vot, la referendumul pentru justiție. Pentru ca referendumul să fie validat, 25% din voturi trebuie să fie valabil exprimate

Referendumul pentru justiție a depășit pragul de prezență 41,28% dintre români au votat la referendumul pentru justiție inițiat de președintele Klaus Iohannis.

De Andreea Radu, Adrian Ilie,

La secțiile de votare, dintre cei 18.267.997 de alegători înscriși pe listele permanente au votat 7.541.311. La cele 441 de secții de votare din străinătate au votat 359.314 români.

Pentru ca referendumul să fie validat, este nevoie de o prezență de cel puțin 30% și de 25% voturi valabil exprimate.

La referendumul pentru justiție, alegătorii au răspuns cu DA sau NU la două întrebări: “Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?” “Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.

Referendum 2019 pentru justiție – LIVE UPDATE:

UPDATE ora 21.00: S-au închis urnele! Prezența la vot, potrivit BEC, la nivel național se ridică la 41,26%.

UPDATE ora 20.00: Prezența la referendumul pe justiție, la nivel național, se apropie de 40%, la ora 20.00, potrivit datelor Biroului Electoral Central. Peste 7,1 milioane de români din țară și-au exprimat opțiunea.

Pentru ca acest referendum să fie validat, numărul de voturi valabil exprimate trebuie să fie de cel puțin 25%.

O directoare cu diplomă falsă de ASE lucrează de peste 10 ani la spitalele Primăriei Capitalei!
Recomandări

O directoare cu diplomă falsă de ASE lucrează de peste 10 ani la spitalele Primăriei Capitalei!

UPDATE ora 19.00: Prezența la referendumul pe justiție se ridică la 36,97%, adică peste 6,5 milioane de români au votat, potrivit datelor oficiale BEC.

UPDATE 18.15: Prezența la referendumul pe justiție a depășit 33%. Potrivit BEC, peste 6 milioane de români și-au exprimat opțiunea în consultarea convocată de președintele Iohannis pentru justiție.

UPDATE ora 17.15: A fost atins pragul de 30%, prima condiție pentru validarea referendumului pe justiție.

UPDATE ora 16.00: La ora 16.00, prezența este 25,96%, ceea ce înseamnă o creștere de 3,13 procente față de ora anterioară.  Astfel, mai sunt necesare aproape 4 procente pentru atingerea pragului de prezență de 30%, prima condiție pentru validare referendumului.

În ceea ce privește scrutinul europarlamentar, prezența este mai ridicată, ajungând, tot la ora 16.00, la 31,42%.

UPDATE ora 15.03: Prezența la vot la ora 15.00 este de 22,83% (peste 4 milioane de români au votat), cu 6 ore înainte de închiderea urnelor. În acest moment, este aproape sigur că se va atinge pragul de prezență de 30%, necesar validării referendumului.

În loc să ne roage candidatul să-l ascultăm, a ajuns poporul să-l implore să ne vorbească!
Recomandări

În loc să ne roage candidatul să-l ascultăm, a ajuns poporul să-l implore să ne vorbească!

Ca o comparație, la alegerile parlamentare din 2016, la ora 15.00 se înregistrase o prezență de 23,7%. Prezența totală a fost de 39,49%.

UPDATE ora 14.03: La referendum, s-au prezentat la vot 19,61% dintre alegători, ceea ce înseamnă că mai este nevoie de aproximativ 10 procente pentru a fi îndeplinită prima condiție pentru validarea scrutinului: prezență 30%. A doua condiție: 25% din voturile exprimate să fie valabile.

Sibiul se află în continuare pe primul loc în topul județelor cu cea mai mare prezență la vot.

UPDATE ora 12.45: La aproape șase ore de la deschiderea urnelor, prezența la vot a depășit 15%, adică jumătate din procentul necesar pentru validarea scrutinului. Urnele se închid peste aproape 8 ore, la ora 21:00.

Județul cu cea mai mare prezență la vot este Sibiul (19,4%).

Cum s-a transformat o școală de dans într-un centru de abuzuri fizice și sexuale
Recomandări

Cum s-a transformat o școală de dans într-un centru de abuzuri fizice și sexuale

Potrivit legii referendumului, pentru ca scrutinul să fie validat, este nevoie de o prezență de cel puțin 30%, iar numărul de voturi valabil exprimate trebuie să fie de cel puțin 25%.

UPDATE ora 12.03: La ora 12.00, prezența la vot la alegerile europarlamentare este de 12,16%, aproape egală cu cea de la alegerile parlamentare din 2016: 12,5%.

UPDATE ora 11.40: La ora 11:00, prezența la vot la referendum era aproape egală cu cea de la alegerile parlamentare din anul 2016 (8,67% vs. 8,62%). Având în vedere că prezența totală la vot în anul 2016 a fost de 39,49%, dacă se păstrează ritmul actual al votării, referendumul pentru justiție ar putea atinge o prezență de 40%, ceea ce echivalează cu validarea lui.

Potrivit legii referendumului, pentru ca scrutinul să fie validat, este nevoie de o prezență de cel puțin 30%, iar numărul de voturi valabil exprimate trebuie să fie de cel puțin 25%.

UPDATE ora 11.05: La ora 11.00, prezența la vot la alegerile europarlamentare este de 8,67%, mai mică decât la alegerile europarlamentare (10,58%).

UPDATE ora 10.30: Preşedintele Klaus Iohannis a votat, duminică, în jurul orei 10.20, la Liceul Jean Monnet, la alegerile europarlamentare şi la referendumul pe Justiţie. Şeful statului a stat la coadă, pentru a vota, în secţie fiind mai multe persoane care îşi exercitau votul. „Astăzi, puteţi să începeţi să schimbaţi România!”, a spus şeful statului.

UPDATE ora 10.00: La ora 10.00, prezența la vot la alegerile europarlamentare este de 5,4%, mai mică decât la alegerile europarlamentare (6,56%).

UPDATE ora 9:00: La ora 9:00, prezența la vot la referendum a fost de 2,7%, mai mică decât la alegerile europarlamentare (3,36%).

UPDATE ora 8.30: La ora 8:00, prezenţa la vot la alegerile europarlamentare este de 1,31 %, iar la referendum de 1,07 %, potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central.

UPDATE ora 8.10: Puțin după ora 8:00, au ajuns la secția de votare Dacian Cioloș (în Zalău) și fosta șefă DNA Laura Codruța Kovesi (în București). Ambii au ridicat buletinul de vot pentru alegerile europarlamentare, precum și cele două pentru referendumul pentru justiție.

„Am votat pentru justiție și pentru cinste”, a declarat Kovesi, după vot.

UPDATE duminică, 26 mai, ora 7:00. Secțiile de vot din România s-au deschis la ora 7. Aproape 19 milioane de români sunt așteptați la urne pentru referendumul pentru justiție. Alegătorii pot vota până la ora 21:00. Potrivit Biroului Electoral Central, în străinătate au votat până la această oră 1.122 de români.

Referendum 2019 pentru justiție. Românii cu drept de vot, aproape 19 milioane, sunt așteptați la urne duminică, între orele 7 și 21, pentru a vota la referendumul convocat de către președintele Klaus Iohannis, pe teme legate de justiție.

În paralel, în aceeași zi, au loc și alegerile europarlamentare în România. Astfel că alegătorii vot putea opta dacă votează doar pentru Parlamentul European, doar pentru referendum sau pentru ambele tipuri de scrutin.

Indiferent de opțiunea alegătorului, votarea pentru europarlamentare și cea pentru referendum vor avea loc în aceleași secții de votare. Procesul de votare se încheie la ora 21, însă pot vota după această oră doar cei care la nouă seara se află în sala în care sunt cabinele de vot.

UPDATE sâmbătă, 25 mai, ora 22:30. Primele secții de votare din diaspora s-au deschis în Noua Zeelandă, la ora locală 7:00, adică sâmbătă seară, ora 22:00, ora României. Românii stabiliți în Noua Zeelandă au votat în Auckland, cea mai îndepărtată secție de votare. Ministerul de Externe a publicat pe Facebook o fotografie cu primii români care au votat deja.

Cum se votează la referendum

Au dreptul să participe la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European toți cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv, cu excepția debililor sau a alienaților mintal puși sub interdicție, precum și a persoanelor condamnate prin
hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Alegătorii pot vota la secțiile de votare la care sunt arondați pe listele electorale permanente. Cei care se află în altă localitate decât în cea de domiciliu pot vota la orice secție de votare, fiind înscriși pe listele suplimentare. De subliniat este faptul că alegătorii care se află în localitatea de domiciliu nu pot vota decât la secția de votare în care sunt înscriși. Cetățenii altor state din Uniunea Europeană care au reședința sau domiciliul în România pot vota în aceleași condiții ca și cetățenii români, singura cerință suplimentară fiind să depună în prealabil o solicitare de a fi înscriși pe lista electorală specială.

Aplicație pentru secțiile de votare

Autoritatea Electorală Permanentă a pus la punct o aplicație care permite alegătorilor să afle la ce secție de votare sunt arondați astfel încât fiecare să știe unde trebuie să meargă pentru a-și exercita drepturile electorale. Aplicația poate fi accesată aici.

Pentru a putea vota, alegătorul trebuie să se prezinte cu un act de identitate: buletinul sau cartea de identitate, care poate fi și provizorie, pașaportul sau carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor de la școlile militare. Cu ajutorul Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot (SIMPV), se verifică în prealabil dacă respectivul alegător a mai votat, dacă are drept de vot sau dacă poate vota la acea secție de votare.

Cum se votează la referendumul 2019 pentru justiție

În aceleași secții de votare în care va avea loc referendumul convocat de președinte se va desfășura și scrutinul pentru Parlamentul European.

În funcție de tipul de scrutin pentru care optează, fiecare alegător va primi maxim trei buletine de vot, în cazul celor care vor să își exprime atât opțiunile pentru  Parlamentul European, cât și pentru cele două întrebări de la referendum. Buletinul de vot pentru europarlamentare este de format A4, iar cele două pentru fiecare întrebare de la referendum sunt de tip A5.

Întrebări referendum 2019 pentru justiție

Pentru referendumul pentru justitie, alegătorii trebuie să răspundă cu DA sau NU la următoarele întrebări:

  1. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”
  2. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.

Pentru referendum pot vota doar cetățenii români. În cazul în care un alegător optează doar pentru un tip de scrutin, fie europarlamentar, fie referendum, el are posibilitatea de a reveni asupra deciziei inițiale și să se întoarcă la secția de votare pentru a-și exprima opțiunea și la scrutinul la care inițial nu a participat.

Cum arată buletinele de vot pentru referendum 2019 pentru justiție

Biroul Electoral Central (BEC) a publicat deja pe site modelele buletinelor de vot pentru referendum. În 26 mai românii vor avea în fața trei buletine diferite de vot: unul pentru alegerile europarlamentare 2019 și unul pentru fiecare dintre cele două întrebări cuprinse în referendumul pentru justiție.

Cele trei buletine vor fi introduse în urne de vot separate. Modelul buletinelor de vot a fost propus de Autoritatea Electorală Permanentă. Cele două modele sunt printate pe hârtie format A5.

A doua pagină a buletinelor de vot (n.r. versoul primei coperți) este goală, având înscrisă doar numerotarea paginii, în subsol.

Pe a treia pagină a buletinelor va fi tipărită întrebarea și pătrate de 4X4 cm, cu afirmația și negația. Pe unul dintre ele, românii trebuie să pună ștampila de vot.

Ultima pagină a buletinelor de vot pentru referendumul pentru justiție va rămâne goală. Pe aceasta se va aplica, după ieșirea din cabina de vot, ștampila de control.

 

Sancțiunile pentru fraudă

Legea prevede sancțiuni aspre pentru încălcarea normelor care reglementează procesul votării. Astfel, este prevăzută o pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani pentru împiedicarea exercitării drepturilor electorale, coruperea alegătorilor, frauda electorală sau violarea confidențialității votului. Fraudă electorală este considerată fapta persoanei care votează fără a avea acest drept; de două sau mai multe ori; prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător; utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

Românii care se află în străinătate au două posibilități: fie să voteze pentru lista de candidați din țara membră a Uniunii Europene în care își au domiciliul sau reședința, caz în care trebuie să se înscrie pe listele electorale din respectiva țară, fie să voteze pentru candidații români la secțiile de votare amenajate de către Ministerul de Interne. Dacă un român s-a înscris pe listele electorale din alt stat UE va putea totuși să voteze pentru europarlamentarii români, cu condiția să dea o declarație pe proprie răspundere că nu a votat în altă țară. Pentru românii din străinătate, Ministerul de Externe a amenajat 441 de secții de votare, amplasarea lor fiind publicată deja pe site-ul MAE.


Citește și: Află care e secția ta de votare! A fost lansată aplicația care te ajută să o găsești mai ușor


 

Close
Închide
  Close