Am fost acasă la primul judecător-robot al lumii! În Estonia, cele mai simple procese civile sunt tranșate de inteligența artificială. „Doar 10% din cazuri sunt contestate de om” | CORESPONDENȚĂ DIN TALLINN (1)

de Andreea Archip (Tallinn, Estonia)
Unul dintre secretele oricărei societăți umane, scria marele filosof David Hume, este acela că “puterea se găsește în mâinile celor guvernați”. Dacă oamenii realizează constant că ei reprezintă sursa puterii, niciun guvern, parlament sau sistem juridic nu-și poate face de cap.

Ce se întâmplă însă când oamenii decid, la modul cel mai concret, să cedeze o parte a puterii lor nu judecătorilor, ci roboților?

La Tallinn, 30.000 de procese civile cu miza de sub 6.400 de euro sunt rezolvate de robot

Acest pas se petrece încet, încet în Estonia, unde cele mai simple procese civile, cu miză de sub 6.400 de euro, sunt decise de un sistem de inteligență artificială. Anual, 30.000 de astfel de spețe sunt judecate de un robot cu o interfață umană prealabilă.

Libertatea este prima redacție din România care a trimis un jurnalist ca să relateze despre dosarele judecătorești în care sentința e pronunțată de robot.

Odată cu cele 30.000 de cazuri rezolvate de inteligența artificială, asistăm la o schimbare de paradigmă mult mai profundă decât aceea de a decide în cazuri de datorii neachitate, divorțuri sau contracte nerespectate. Căci e doar începutul.

Specia dominantă a planetei testează cedarea unei părți din privilegiul discernământului său, din puterea de a împărți lucrurile în “drepte” și “nedrepte” către inteligența artificială.

Am discutat cu cei din miezul acestei schimbări, una pe care nici măcar estonienii, locuitorii celei mai de succes țări europene în materie de digitalizare, nu au anticipat-o că va produce mutații atât de adânci.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Ministerul Justiției și Futurismului

În Tallinn, Ministerul Justiției împarte aceeași clădire futuristă, din sticlă și metal, cu cel al Economiei și Informației. La intrare, în două cutii de sticlă, stau recepționerii.

Le spun numele, îmi scriu datele și trimit un mesaj digital către persoana cu care trebuie să mă întâlnesc.

În nici un minut apare Kai. Kai Härmand, secretar general adjunct în Ministerul Justiției. O doamnă cu o rochie elegantă, înflorată, mai mult de cocktail decât de minister, o prezență feminină prin excelență. Părul roșcat dă lumină ochilor verzi-albaștri. Prezența ei este contrapunctul uman al decorului science fiction în care purtăm dialogul.

Vreau să știu cum a ajuns Estonia să fie în topul celor mai lipsite de corupție țări, în timp ce România este la 43 de locuri distanță, pe 61 global.

“Nicio țară nu e 100% necoruptă. Și noi avem acum un caz mare de corupție în instanță. Conducerea portului Tallinn, o companie de stat, este acuzată că ar fi luat mită 3 milioane de euro pentru a le da unor companii din Polonia și Turcia contractul pentru construcția de feriboturi. Dar e bine, că asta înseamnă că justiția și poliția își fac treaba”, spune Kai Härmand.

Acestea reprezintă genul de cazuri importante pe care să se concentreze judecătorii, nu pe micile litigii dintre companii, sună politica Ministerului Justiției din Estonia.

Judecătorul-robot, o denumire care i-a speriat până și pe inventatorii săi

Conflictele comerciale de câteva mii de euro se pot rezolva cu ușurință la o cină în centrul vechi al Tallinnului.

Sau, dacă nu se rezolvă, intră în funcțiune judecătorul-robot.

Judecătorul-robot e o denumire de care estonienii se cam feresc de când au văzut cât de bine a prins în presa internațională și ce revoltă a stârnit în rândul magistraților.

Dar nu doar magistrații, ci și publicul e îngrijorat la ideea că algoritmii, chatbots și soft-urile încep să capete tot mai multă putere în lumea justiției.

De aceea, estonienii au schimbat numele dorit inițial, cel de “judecător-robot” cu cel de “sistem de ordin de plată”, deși sistemul e unul care judecă.

Cum funcționează judecătorul-robot

În general, se acceptă că sistemele de “search” de o anumită complexitate sunt ele însele inteligență artificială. Dar în cazul judecătorului-robot de la Tallinn nu e vorba să cauți cazuri, în tip real, după anumite criterii. E mult mai mult de atât.

Robotul funcționează așa: în Estonia poți să intentezi proces online (pe www.e-toimik.ee), pentru că deja din 2001 fiecare cetățean are o identitate electronică verificată.

Poți să intentezi chiar și divorțul online.

În ceea ce privește disputele contractuale care implică restituirea unor sume de bani până în 6.400 de euro există sistemul semiautomatizat de ordin de plată. Sau judecătorul-robot, cum se numea înainte să apară îngrijorarea publică.

Dacă ai de recuperat o sumă de bani de la o altă firmă, intentezi procesul online și completezi în câmpurile date toate informațiile cerute.

Un om, asistent de judecător, verifică dacă revendicarea este justificată. Ca un soi de cameră preliminară, din România, unde judecătorii veghează ca actele de urmărire penală să fie corect întocmite și normele respectate, înainte ca dosarul să ajungă la un alt judecător.

Numai că în Estonia ajunge la inteligența artificială.

Dacă se trece de faza verificării, urmează judecătorul-robot, adică se apasă pe un buton și, după o procesare a datelor, cel care datorează bani este notificat de sistem că trebuie să plătească. Tot online.

El are dreptul în 15 zile să conteste decizia și atunci judecata trece către un magistrat în carne și oase.

De ce nu-l numesc judecător-robot

Estonienii se gândesc ca partea de verificare preliminară prin intermediul asistenților să fie și ea automatizată.

Adică algoritmul, judecătorul-robot sau oricum s-ar numi, să nu mai aștepte ca un om să apese vreun buton, ci să poată emite o sentință direct, fără ca documentele digitale să fie verificate de om.

Asta nu înseamnă doar că 30 de asistenți și referenți ar rămâne fără obiectul muncii, ci e o schimbare mult mai mare. Care sperie. Estonienii și restul lumii s-au gândit că le dispar judecătorii.

“M-am gândit să merg la judecătorie și să le fac o poză colegilor mei care muncesc acolo, ca să arăt lumii că sunt judecători-oameni care judecă probleme serioase, procese serioase”, spune, doar pe jumătate în glumă, doamna Kai Härmand.

Să se convingă oamenii că nu dispar oamenii.

De 15 ani lucrează la automatizarea sistemului de justiție

“Noi nu-l definim ca pe un judecător-robot, noi îl definim ca pe un sistem automatizat, din două motive: în primul rând, nu este un judecător, să judeci înseamnă să faci dreptate și iei în considerare mai multe posibilități, asculți ambele părți, iei în considerare probe”, spune Kai Härmand.

”Dar acest sistem automatizat nu face asta: este foarte bine stabilit de lege ce fel de dispute pot fi rezolvate, noi îl numim sistemul de ordin de plată”, detaliază ea.

În apărarea celui pe care nu-l numesc robot, funcționara din Ministerul Justiției amintește că întregul sistem juridic estonian este deja pe jumătate automatizat, proces care a început cu aproape 15 ani în urmă.

Kai Härmand este ea însăși magistrat, însă nu se sperie de ceea ce va veni. Iar următorul interlocutor e și mai puțin temător.

Ott s-a întors pentru că „Estonia e ceva grozav”

Ott apare în grabă, cu paltonul subțire fluturându-i, cu acea neglijență aparte a tinerilor din generația lui. Are 28 de ani.

E vineri după-amiaza și ministerul s-a golit. Ministerul Economiei și Informației din Tallin arată mai degrabă ca o multinațională. Mobilierul colorat, modern pare dintr-o scenă a unui joc pe calculator. După al Doilea Război Mondial, autorii de ghiduri de călătorie le făceau o descriere estonienilor: “fața lată, ochi oblici, pomeți ridicați și un maxilar proeminent”. Dacă adaug blonzimea părului, l-aș avea pe Ott în fața ochilor, estonianul prin excelență.  

Ott Velsberg este cel care are în grijă să creeze un judecător-robot drept, de necontestat. Aproape că e greu de crezut că pe umerii acestui tânăr blond, de 28 de ani, pot sta atâtea responsabilități. El zâmbește larg, occidental, încrezător. Știe ce are de făcut. Iar dacă judecătorul-robot se va ridica la înălțimea planului, spune că vor putea crește suma-limită de la 6.400 la 10.000 sau 15.000 de euro.

“Durata proceselor se va îmbunătăți. IMM-urile sunt cele afectate cel mai mult de astfel de plăți întârziate. Dacă cineva le datorează 3.000 de euro și nu sunt dispuși să plătească, să primească banii mai repede le asigură supraviețuirea și le salvează de la faliment. Vorbim despre perspectiva economică și despre eficiență”, spune tânărul care își face doctoratul în inteligență artificială în Suedia. Unde a și locuit o perioadă. Dar s-a întors. S-a întors să pună umărul la creșterea țării sale mici.

Într-un mod realist, guvernul trebuie să fie ascuns, să nu-l simți, trebuie să funcționeze într-un fel în care să nu-ți fure din energie

Ott Velsberg

“M-am întors pentru un motiv, Estonia e ceva grozav! E interesant și e o oportunitate unică să pui umărul să o duci mai departe. E o oportunitate unică să-ți imaginezi guvernul viitorului și cum va funcționa”, spune Ott.

Fără asistenți de judecător și fără grefieri. Fără joburi robotice pentru oameni

Mai exact, poziția lui Ott Velsberg se numește chief data officer, director de date în Guvernul estonian.

Vrem să le dăm oamenilor locuri de muncă mai pline de sens, nu să verifice informații din registre. Să bați la mașină nu e o muncă plină de sens, mai ales dacă o mașină o poate face în locul omului, să fim sinceri.

Ott Velsberg

El pilotează și un proiect de transcriere a vorbirii, care va însemna că vor rămâne fără job și grefierii. Deocamdată, mașinăria are o exactitate de 80% la transcriere, dar se lucrează la îmbunătățirea ei.

Tânărul a fost angajat să implementeze în doi ani 50 de proiecte bazate pe inteligență artificială. Și el vrea să specifice de la început: “Nu e un judecător-robot în sine, nu este o interfață concretă, este un algoritm pentru proceduri de plată”.

Ca să nu ne închipuim vreun robot care îmbracă roba magistraților și se plimbă prin instanță. Este totuși un algoritm care dă sentințe de primă instanță pentru litigii contractuale.

În afara conflictelor dintre firme, o altă speță ar putea fi cererea de plată a pensiei alimentare, de exemplu. Cazuri mici, care altfel s-ar face teancuri pe birourile instanțelor, îngreunându-le munca.

Până acum, până la exemplul estonian, doar SUA au mai încercat să implementeze sisteme pentru analiza automată a cazurilor de depășirea vitezei legale și mai lucrează la un algoritm care să prezică, pe baza unor parametri, probabilitatea unui acuzat de a recidiva.

Doar 10% din cazurile rezolvate de robot sunt contestate de om

În fiecare an, sunt între 30.000 și 34.000 de astfel de cazuri care pot fi soluționate de judecătorul-robot. Restul cazurilor civile care ajung în varianta clasică în instanță sunt tot în jurul a 30.000.

În acest moment, doar 10% din cazurile rezolvate de sistemul semiautomatizat actual care presupune în continuare validarea umană sunt contestate și ajung pe masa unui judecător-om. În comparație, cazurile clasice sunt contestate în proporție de 6%.

Ambele rate de încredere în justiția estoniană sunt foarte mari, iar numărul de apeluri în cazurile judecate de sistemul semiautomatizat sunt mai multe, dar nu uriaș.

Pârâtul are dreptul să obiecteze și nu trebuie să vină cu vreo explicație pentru asta. Pârâtul poate spune doar că nu e de acord și acolo se termină totul. Se încheie partea sistemului automat și dosarul ajunge la un judecător-om.

“Este o chestiune la care ne gândim: cum să construim sistemul ca să existe salvamari, căi adiacente de rezolvare pentru a proteja drepturile fundamentale. Cred că sistemul judiciar curent pe jumătate automatizat este bine primit de societate. Nu cred că au fost cazuri care să fi contestat constituționalitatea sistemului”, explică Kai Härmand, din Ministerul Justiției.

Guvernul fără hârtii

În lumea digitală, devin din ce în ce mai conștientă de agenda pe care o am în mână și pe care mi-am schițat câteva întrebări.

Guvernul din care fac parte Ott și Kai nu tipărește nimic. Numai instanțele au economisit 1,6 milioane de euro când au încetat să mai printeze citații și dosare. Totul e online. Nu e nimic să-ți aglomereze viața.

Viața bună din Tallinn se simte în aer. Străzile pustii în timpul zilei, pentru că oamenii sunt la muncă, și apoi aglomerarea timidă de cu seară. O seară prelungită, cu un soare care obosește abia pe la 11, cu păsări care cântă toată noaptea, pentru că nimeni nu le pune pătura de întuneric pe colivia lumii. Veri nordice, pline de lumină. Natura stăpânește orașul. În tramvaiul care alunecă pe străzile întinse e puțină lume, mereu puțină lume. Aflu de la un român stabilit de zece ani la Tallinn că nu prea merg cu mijloacele de transport fiindcă nu le place să se simtă invadați.

Aleg mașinile personale sau merg pe jos. “E bine să nu te așezi pe scaunul de lângă cineva dacă ai alte scaune libere. E mai mult decât nepoliticos aici”, mi-a spus.

Am grijă să nu încalc regula și rămân în picioare. O doamnă în vârstă îmi povestește lucruri în estoniană. Nu o pot întrerupe să-i zic că nu înțeleg o boabă. Pare să aprecieze că știu să ascult. Coboară zâmbind.

În vizită la Universitatea Tehnică din Tallinn

Cobor și eu mai încolo la Universitatea Tehnică din Tallinn, o universitate în care studiază tineri din 80 de țări. O universitate unde se lucrează la primul microbuz fără șofer din Europa și la sistemul de roboți de livrări. Mă întâlnesc cu câteva dintre mașinăriile care mișună prin campus. Mă opresc și mă uit ca la urs. Le pozez, le analizez. O domnișoară deschide ușa pentru unul dintre roboți și îl lasă să intre în clădire. Politețea de gen a fost deja alterată în relația om-robot.

Cum reglementezi inteligența artificială?

Eu merg la Facultatea de Drept pentru a-l cunoaște pe decan, Tanel Kerikmäe, unul dintre experții care au lucrat la legislația despre inteligența artificială. Pentru că politicienii din Estonia atunci când sunt în impas apelează în primul rând la academicieni, la adevărații specialiști. De altfel, delegații din toată Asia dezvoltată vin să-i ceară ajutorul lui Tanel.

Cred că guvernul estonian este foarte ambițios. Avem o reputație bună de țară e-guvernată și cu o societate digitalizată. Cu siguranță, inteligența artificială e în trend acum.

Tanel Kerikmäe

”Toată lumea vrea să avanseze. Așa că guvernul a rugat Facultatea de Drept să analizeze riscurile legale ale introducerii inteligenței artificiale și am luat la rând legea asigurărilor, legea taxelor, a diferitelor ramuri pentru a avea o imagine holistică a ceea ce trebuie să facem și ce nu”, adaugă el.

Așa au decis să nu facă o singură lege, ci să întocmească un set de principii și recomandări care fac parte acum din Strategia AI, de inteligență artificială, a Estoniei.

Pentru oamenii din IT, digitalul e a doua natură, ei vor inovație cu orice preț. Avocații însă nu vor o mașină care să le dea răspunsul corect, ci vor o mașină care să le dea faptele și argumentele pe care le pot folosi.

Tanel Kerikmäe

Întotdeauna avocații, crede el, vor să-și rezerve dreptul de a face ei înșiși pledoaria finală. Asta nu înțeleg uneori oamenii din IT, completează Tanel Kerikmäe.

Justiția prin intermediul inteligenței artificiale nu înseamnă să inserezi faptele într-o mașinărie și apoi primești ca răspuns: da, nu, 10 ani de închisoare.

“Acest lucru nu este posibil. Pentru că viața este încă foarte complicată”, explică, reconfortant, profesorul.

Mâine, călătoria Libertatea în fascinanta lume a viitorului, în Estonia, continuă.

---

Citește și:

Sfaturi pentru România: înlocuiți politicienii vechi și lucrați împreună! Cum arată țara ex-comunistă care nu crede în Dumnezeu, ci în Guvern. CORESPONDENȚĂ DIN TALLINN (2)

VIDEO | Microbuzul fără șofer și curierii-roboți, invențiile viitorului în Estonia de astăzi! Experiență SF în campusul Universității Tehnice. CORESPONDENȚĂ DIN TALLINN (3)

Cum au economisit estonienii 140 de ani de muncă. Țara cu toate serviciile online oferă experiența lor gratuit, oricui vrea să implementeze sistemul | CORESPONDENȚĂ DIN TALLINN (4)

Vezi şi locuri de vizitat în Estonia – cele mai apreciate destinații de vacanță!

• Reportaje