MENIU CAUTĂ
29 Oct. 2012 14:10

Vânzătorii ambulanţi turci sunt actori cu ştaif în inedite spectacole stradale | FOTO&VIDEO

Distribuie

De cum simte miros de turist ce sigur are ceva bani în portofel, turcul sare ca ars în calea lui şi îl ofertează cu ce crede el că i-ar trebui, musai, musafirului său care a ajuns în Ţara Semilunei.
Abordarea? În rusă, în italiană, în spanolă, în germană şi, bineînţeles, în română…După cum îi sună vânzătorului ambulant la ureche vorbele care-ţi ies pe gură. Cu chinezii e puţin mai greu… Urmează parlamentări fără de sfârşit, câteodată uşor agresive, dar mereu cu un zâmbet şiret agăţat de chip, jonglerii neînţelese cu cifre rostite din vârful buzelor şi chiar regii dublate de costumaţii otomane ce întregesc ţinuta comerciantului insistent. Ba chiar, unii îşi fixează pe cap o piramidă uriaşă de covrigi pe care o plimbă maiestuos printre turiştii rămaşi cu gura căscată, ca la circ. Că-ţi trebuie sau nu, dacă turcul ţi-a „furat” privirea, ajungi în situaţia să cumperi o hartă, cu Istanbulul de pildă, o sticlă cu apă rece chiar dacă în geantă mai ai şi tu una sau o eşarfă despre care ţi se spune că este ţesută manual de bunica vânzătorului, chiar dacă ştii că nu ai să o porţi niciodată sau că nici măcar nu ai cui să o oferi.
Cei mai înstăriţi dintre ambulanţii care populează locurile turistice, bântuite zilnic de mii sau chiar zeci de mii de oameni, îţi răsar drum cu tot cu cărucioarele-tonetă, colorate ţipător şi sugestiv, în funcţie de marfa expusă. Preţurile afişate, doar orientative pentru turistul ce trebuie musai să cadă-n plasă, sunt agăţate doar aşa, de amorul artei. Pentru că, într-un final, tot la arta negocierii se ajunge. Şi la preţul dorit de turc…
Corespondenţă din Istanbul, Turcia
 

Loading...
Comentarii