Un manual de istorie cum nu s-a mai scris: Lecția «15 noiembrie 1987», predată copiilor din cartea cu benzi desenate

15 noiembrie 2017 05:15 De: ,

Pe 15 noiembrie se împlinesc 30 de ani de la revolta anticomunistă brașoveană din 1987. Pentru acest moment, Muzeul Județean de Istorie Brașov a pregătit, printre altele,  cartea de benzi desenate “Brașov – 15 noiembrie 1987”, pentru elevii de gimnaziu. Este un manual de istorie ieșit din comun.

Această carte este dezbătută cu elevii brașoveni, la orele de educație civică, împreună cu revoluționarii participanți la revoltă, în cursul acestei săptămâni.

Concret, Muzeul de Istorie Brașov a tipărit un volum de benzi desenate care redă momentul 15 noiembrie 1987, pas cu pas, de la izbucnire, în uzina Steagul Roșu, până la înăbușire, în fața Consiliului Județean Brașov, inclusiv câteva secvențe din timpul achetării revoluționarilor.

Prima lecție a fost ținută luni, 13 noiembrie, la Școala Gimnazială nr. 6 Iacob Mureșianu, Brașov. Fiecare elev a primit câte un exemplar pe care l-au dezbătut împreună cu doi revoluționari participanți la revolta împotriva lui Ceaușescu și a comunismului: Farcaș Iosif și Gheorghe Banciu. Ei au povestit, pe scurt, ce au trăit în acele momente.

A fost de față și Mihai I. Grăjdeanu, autorul desenelor. La finalul lecției, cei trei au dat autografe pe cărțile de benzi desenate ale elevilor.

“Eu eram strungar la Rulmentul, categoria a 5-a. În acea zi eram acasă și locuiam chiar pe Calea Bucureștilor, pe unde au venit revoluționarii. Când i-am auzit că ne cheamă cu ei, am ieșit în stradă și i-am ajuns din urmă la Spitalul Județean”, ne-a spus Gheorghe Banciu, după terminarea orei de educație civică.

A luat atâta bătaie, încât a fost internat în clinică psihiatrică

Revoluționarul, când este întrebat cum se numește, o întrebare simplă, ia poziția de drepți și încep să turuie: “Mă numesc (…) sunt fiul lui (…) născut la data de (…) în localitatea (…)”. Este un gest reflex pe care omul l-a dobândit în urma anilor de anchete și bătăi crunte pe care le-a luat de la Securitate.

Gheorghe Banciu a ajuns în fața Consiliului Județean de partid, astăzi Prefectura, împreună cu mulțimea, și a participat la forțarea ușii de la intrare. Apoi a urmat scena aruncării pe ferestre a alimentelor găsite aici.

Este greu de înțeles azi cum e posibil ca în dulapurile de dosare secrete ale oficialităților de atunci să fie salam și cașcaval. Erau însă alimente la care populația de rând nu avea acces… un fel de “mâncare secretă” pentru elitele comuniste. Pe atunci, corupția nu se măsura în bani, ci în mâncare…

Revoluționarul are acum o pensie de 539 de lei

În fine, la ora 13.00 au venit forțele de represiune. A fost lovit în cap și dus la sediul Miliţiei. A luat bătaie până a luat-o razna. Apoi a fost internat la un spital de boli mintale din Teleorman. Acolo era locul său de deportare. Câteva zeci de revoluționari de la acea vreme au fost despărțiți de familii și duși într-un fel de domicilii forțate în diferite localități din țară.

Banciu a stat în clinica de boli mintale din Poroschia, Teleorman, legat cu lanțul de patul de fier și tratat forțat cu tranchilizante.

În urma acestui tratament a rămas cu sechele psihice și a fost băgat în pensie de boală. “Eu, în 1987, eram strungar de categoria a 5-a. După pensie de boală, am ajuns să intru în pensia de limită de vârstă. Aceasta este de 539 de lei”, spune Gheorghe Banicu. Omul spun că nu îi pare rău de acest lucru, doar că este mâhnit de modul în care statul român se comportă cu cei care au suferit.

Iosif  Farcaș, cel care le-a predat copiilor prima lecție din cartea de benzi desenate despre 15 noiembrie 1987, a avut domiciliu forțat în Dolj, de unde trimitea scrisori soției sale din Brașov, de care fusese despărțit forțat de Securitate

Documentele se află la sediul Asociației 15 Decembrie 1987, din Brașov

Fotografie din timpul revoltei din 15 noiembrie 1987

Revoluționarii vizați de Securitate nu mai erau oameni, ci ”obiective”

 


REPORTAJ / Câți aleși s-au vaccinat gratuit la Parlament. Deputat PNL: Fac naveta 500 de kilometri, dacă aș putea, aș veni pe cal la muncă (VIDEO)

Vezi ultimul video postat pe libertatea.ro
Citește ultimele ȘTIRI pe Libertatea.ro