Din 2020, toate construcțiile noi vor trebui să-și producă singure energia. Viitorul bate la ușa caselor inteligente

11 martie 2017 23:00 De: ,

Puţină lume ştie că începând cu anul 2020 nu vom mai primi avize de construire dacă planurile imobilului pe care vrem să îl ridicăm nu se referă la case care să îşi producă singure energia. Directiva este valabilă şi pentru clădirile autorităţilor publice, locale sau centrale. Cu alte cuvinte, nu vom mai putea construi decât imobile cu un grad ridicat de inteligenţă…

“ Directiva 2010/31/UE, care a intrat în vigoare în iulie 2010, are rol de consolidare a cerinţelor în materie de eficienţă energetică în ceea ce priveşte aplicarea unor cerinţe minime în cazul performanţei energetice a clădirilor noi şi a unităţilor noi ale clădirilor, prevăzând, de exemplu, că până la 31 decembrie 2020, toate clădirile noi trebuie să aibă un consum de energie aproape egal cu zero”, ne-a spus Vladimir Tanasiev (foto), lector al Facultăţii de Energetică din cadrul Politehnicii bucureştene. Asta nu înseamnă că aceste case nu consumă energie, ci că îşi produc singure necesarul. Teoretic, ele se numesc “case pasive”. Un asemenea imobil a fost realizat, experimental, la Politehnica din Bucureşti.

Criza petrolului a băgat în priză cercetările privind «casele pasive»

După criza petrolieră din anul 1973 a apărut un interes ridicat în proiectarea clădirilor eficiente din punct de vedere energetic. Astfel, a luat naştere şi conceptul de “case pasive”, iniţial ca un proiect-pilot susţinut de Landul Hessen. Ideea s-a extins mult în Europa, ajungând la peste 250.000 de astfel de clădiri în prezent. “Casele pasive” sunt acele clădiri care asigură un climat confortabil pe parcursul întregului an, cu un necesar minim de energie pentru încălzire sau răcire – energie pe care şi-o produc singure. Termenul de “case pasive” decurge din faptul că aceste locuinţe folosesc surse pasive de încălzire sau răcire, dar şi din faptul că sunt puţin sensibile, din punct de vedere al confortului termic interior, la schimbările climatice din exterior.

“Casele pasive permit reducerea costurilor pentru încălzire sau răcire cu până la 90% comparativ cu stocul de case existent şi cu până la 75% comparativ cu o casă nou construită. Pentru ca o casă să fie pasivă, aceasta trebuie să respecte următoarele criterii tehnice: necesarul de energie pentru încălzire nu trebuie să depăşească 15 kWh/metru pătrat/ pe an; necesarul total de energie primară nu trebuie să depăşească 120 kWh/ metru pătrat/ pe an; schimbul de aer între exterior şi interior trebuie să fie mai mic de 0,6 la o diferenţă de presiune de 50 de Pascali”, ne-a explicat Vladimir Tanasiev.

Se aeriseşte singură

Deşi sunt trei reguli foarte simple, acestea definesc un alt mod de proiectare a clădirii decât se întâmpla până acum. De exemplu, într-o clădire obişnuită, din cauza infiltraţiilor, schimburile de aer între exterior şi interior sunt mult mai mari. De asemenea, utilizatorii deschid de multe ori geamul pentru aerisirea spaţiului. “Casa pasivă”, fiind etanşă, utilizează un sistem de ventilaţie care asigură un aer proaspăt în clădire. Cu alte cuvinte, într- o “casă pasivă” nu e necesară deschiderea geamurilor, pentru că se aeriseşte singură. Anveloparea clădirii joacă un rol important, atunci când se construieşte o casă eficientă din punct de vedere energetic. Acest strat protector creează o barieră pentru transferul de căldură nedorit între interiorul clădirii şi mediul ambient.

Ce conţine o astfel de locuinţă

Metodologia realizării unei “case pasive” a fost dezvoltată de Institutul de case pasive din Germania şi este promovată atât în UE, dar şi în ţări precum SUA sau Canada. Acum, aceste cerinţe, deşi par simple, definesc un alt mod de construire a clădirii. Institutul de case pasive pune la dispoziţia utilizatorilor un program pentru a le permite acestora să introducă şi caracteristicile elementelor constructive, dar şi cele ale instalaţiilor de încălzire pentru a verifica dacă pot primi certificatul de “casă pasivă”. Programul vine cu o serie de materiale şi instalaţii predefinite ce sunt acreditate de institutul de case pasive, uşurând astfel munca celor care doresc să construiască o astfel de casă. În România, asemenea date vor putea fi procurate de la Politehnica din Bucureşti, care experimentează o casă pasivă autohtonă.

Costă 1.000 € mp şi se amortizează în 12 ani

“Casa pasivă” experimentală a Politehnicii din Bucureşti este un imobil cu două apartamente, alimentat cu celule fotovoltaice şi o moară eoliană. Energia electrică furnizată alimentează o pompă de căldură cu aer. Aceasta preia o parte din temperatura constantă a pământului, de la o adâncime de aproximativ 70 de metri, o ridică la suprafaţă şi o mai încălzeşte sau o mai răceşte în funcţie de anotimp. Practic, consumă foarte puţină energie pentru încălzire şi răcire datorită pereţilor speciali, a schimbătorului de căldură aer-sol şi a recuperatorului de căldură aeraer. Costurile casei ajung la aproximativ 1.000 de euro pe metru pătrat, iar recuperarea investiţiei se face în circa 12 ani.

Rusia nu se grăbeşte să consume puţină energie

Spre deosebire de cele mai multe ţări occidentale, în care legislaţia privind eficienţa energetică a fost dezvoltată continuu în ultimele decenii, tendinţa a început să câştige teren în Rusia, în ultimii ani. Lipsa de interes de până acum privind acest subiect poate fi explicată în mare măsură de costul redus al energiei şi lipsa de concurenţă în sectorul imobiliar. În Rusia există o creştere constantă a consumului de energie în sectorul imobiliar, în primul rând, ca urmare a pierderilor mari. De exemplu, 70% din căldura produsă nu ajunge la consumator, 40% reprezintă pierderile survenite în timpul transportului şi 30% direct în clădiri.

Occidentalii pun mare preţ pe economisirea energiei

Departamentul de Energie al SUA (DOE) s-a angajat să crească eficienţa energetică a clădirilor din sectorul rezidenţial şi să realizeze clădiri cu consum net zero de energie până în 2020. La nivel european, există o serie de directive care reglementează eficienţa energetică în sectorul rezidenţial şi terţiar. Astfel, directiva privind eficienţa energetică (2012/27/UE) obligă statele membre să stabilească obiective indicative naţionale în materie de eficienţă energetică pentru 2020, pe baza consumului de energie primar sau final. În Canada, toate clădirile noi, construite din 2014 încoace, au fost proiectate pentru a consuma cu 60 % mai puţină energie decât clădirile vechi. Pentru anul 2015 s-a stabilit un consum redus cu 70 %; 80 % până în 2020; 90 % până în 2025; consum aproape zero de energie până în 2030.

Loading...
Vezi ultimul video postat pe libertatea.ro
Citește ultimele ȘTIRI pe Libertatea.ro