23 Feb. 2015 19:47

Părinții Arsenie Papacioc, Cleopa și Arsenie Boca spun că mântuirea vine din abstinență și din fapte bune

Distribuie

Pentru mulţi români, postul (oricare din cele patru dintr-un an) înseamnă doar restricţii alimentare. De fapt, el foloseşte şi sufletului, şi trupului, fiindcă întăreşte trupul şi curăţă şi uşurează sufletul. Marii părinţi ai Bisericii Ortodoxe Române spun că postul datează încă de pe vremea lui Adam şi Eva. Pomul cunoştinţei din care Dumnezeu le-a interzis să mănânce, era, de fapt, tot o formă de a posti. Apoi, însuşi Mântuitorul nostru Iisus Hristos a postit 40 de zile când s-a aflat pe pâmânt, înainte de a începe să propovăduiască Evanghelia.
Înfrânarea de la poftele trupeşti
Ca să poţi ţine posturile cum se cuvine, trebuie să înţelegi de la început că o faci pentru a te curăţa de patimi şi păcate: înfrânându- te de la mâncare şi băutură, de la poftele trupeşti, de la răutăţi, invidie şi pizmă, fiind mai bun cu cei din jur, mai îngăduitor, mai milostiv, după cum spun mai-marii Bisericii. Mai este un aspect important în ceea ce priveşte postul.
Nu te lăuda apropiaţilor
Mulţi se întreabă dacă este bine să spunem celor din jur că postim sau nu. “Când e vorba de posturile rânduite de Biserica noastră - miercurea, vinerea, posturile mari - atunci trebuie (să spuin. r.), pentru că aceasta este o mărturisire a credinţei. Însă celelalte posturi, care se fac din nevoinţă, pentru dragostea lui Hristos, sau pentru a fi auzită rugăciunea noastră într- o anumită cerere, trebuie să se facă în ascuns”, spune cuviosul Paisie Aghioritul.

Părintele Arsenie Papacioc: «Reţinerea cu orice chip de la a nu mai judeca»

Cei mai mulţi dintre cei cinstiţi pun mare preţ pentru un post de mâncare… dar asta nu-i destul… Adevăratul post este sufletesc: reţinerea cu orice chip de la a nu mai judeca, a nu mai vorbi de rău, un lucru atât de grav şi care se face atât de uşor… Deci postul adevărat şi sufletesc înseamnă reţinerea de la a vorbi de rău, a te ruga, a-ţi da seama cât de departe eşti de mântuire, să te compari cu momentul judecăţii sau al morţii tale.'

Părintele Cleopa: «Când postim, o facem pentru sufletul nostru»


Postul – după mărturisirea marelui Vasile – este cea mai veche poruncă dată omului de Dumnezeu. Căci zice acest mare părinte al Bisericii lui Hristos: «Cucereşte- te şi sfieşte-te, omule, de bătrâneţea şi vechimea postului, pentru că de o vechime cu lumea este porunca postului. Căci în Rai s-a dat această poruncă, atunci când a zis Dumnezeu lui Adam: Din toţi pomii Raiului poţi să mănânci, dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci, în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit. (Fac. 2, 16–17)» '. Dar despre ce moarte e vorba? Nu cea fizică, ci cea sufletească. De aceea, când postim o facem şi pentru sufletul nostru.

Părintele Arsenie Boca: «Cine nu poate ierta nu poate nici posti»


Cine nu poate posti? … Aceia care au în sine frica de gura lumii, ori frica de slăbirea trupului, sau, mai bine zis, iubirea de sine, sau, în sfârşit, vreo lucrare a diavolului… Să vedeţi cu de-amănuntul cine nu poate posti. Cei care n-au vrut să postească niciodată, cei care au umblat prin locuri necurate… a celor care au căzut de la dragoste şi dreapta credinţă. Cei care vorbesc desfrânări şi alte păcate şi nu se desfac de ele. Cei care nu iartă pe aproapele… Dar şi bolnavii sau neputincioşii. De ce nu pot posti aceştia? Iată de ce: pentru că iubesc mai mult păcatul şi sfatul diavolului, pentru că n-au învăţat iertarea, pentru că nu se spovedesc curat cu anii sau cu zecile de ani, şi ajung în vorba unei hule rele stricate şi nu mai aud cuvântul lui Dumnezeu, decât numai stomacul care li s-a făcut Dumnezeu… Când aduci darul tău, mai întâi te împacă cu vrăjmaşul tău sau cu fratele tău şi apoi vino şi adu darul tău. Căci dacă tu nu ierţi, nici Dumnezeu nu te iartă pe tine şi nici darul tău nu se primeşte şi fără să-ţi ajute Dumnezeu nu poţi face nimic. Aşadar, cine nu poate ierta nu poate nici posti. Ţineţi minte!'

De câte feluri este postul?

Postul poate fi desăvârşit, când nu se mănâncă şi nu se bea nimic cel puţin o zi întreagă. Poate fi aspru sau uscat, atunci când se mănâncă numai spre seară mâncăruri uscate (pâine şi apă, fructe uscate, seminţe etc). Apoi există postul obişnuit sau comun, când se mânâncă normal, dar numai de post, adică nu mâncăruri de dulce' (carne şi peşte, brânză, lapte, ouă, vin, grăsime). Şi, în final, postul uşor (dezlegarea), când se dezleagă la vin, peşte, icre şi untdelemn, la anumite sărbători care cad în cursul posturilor de peste an. În situaţia în care există anumite boli sau diete speciale, cu acordul preotului duhovnic se pot face excepţii.

Două dezlegări la peşte

În acest post nu se mănâncă: ouă, brânză şi carne. De asemenea, canoanele bisericeşti recomandă să postim de ulei şi vin. Dezlegare la untdelemn şi vin: sâmbăta şi duminica, în ziua de 24 Februarie (Întâia şi a doua aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul), pe 9 martie (Sfinţii 40 de Mucenici), pe 25 martie (Buna Vestire), când aceasta cade în ziua de Joia Mare sau în vinerea ori sâmbăta din Săptămâna Patimilor. Dezlegare la peşte: pe 25 Martie, când se prăznuieşte Buna Vestire şi pe 5 aprilie, în Duminica Floriilor. În prima săptămână din Postul Mare şi în Săptămâna Patimilor se ajunează şi se mănâncă mai puţin sau se ţine pot negru, în cazul celor care pot face asta.

Loading...
Comentarii