Teodor Bolea este un tânăr din Galaţi, în vârstă de 26 de ani, absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Juridice, Sociale şi Politice, care este consultant educaţional la o firmă multinaţională, dar în timpul liber se dedică trup şi suflet pasiunii sale pentru istorie. Însă nu este vorba despre istoria teoretică învăţată la şcoală, ci despre cea practică, a reconstituirilor istorice şi îşi aminteşte că totul a pornit în momentul în care, în urmă cu câţiva ani, a văzut un eveniment de reconstituire istorică la castrul roman Tirghina-Barboşi, din apropierea municipiului Galaţi.

A rămas impresionat de ceea ce a văzut, motiv pentru care în urmă cu câţiva ani a decis să facă parte şi el dintr-un ONG care se ocupă de reconstituirile istorice, Asociaţia Culturală „Tomis” de la Constanţa, iar între timp, fiind foarte implicat în acţiunile organizate de aceasta, a devenit chiar preşedintele filialei de la Galaţi.

galati 1Icon photoVEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 13

„Operațiunea a reușit, pacientul a murit”, au spus parlamentarii despre activitatea ASF pe timpul creșterii prețului la RCA din ultimii ani și recenta insolvență Euroins
Recomandări
„Operațiunea a reușit, pacientul a murit”, au spus parlamentarii despre activitatea ASF pe timpul creșterii prețului la RCA din ultimii ani și recenta insolvență Euroins

„Mie mereu mi-a plăcut istoria, dar cu adevărat am simţit nevoia să mă implic în zona aceasta de reconstuire istorică atunci când am văzut trupa Terra Dacica Aeterna, acum patru ani cred că a venit pentru prima dată la Galaţi, când a fost primul eveniment la Tirghina-Barboşi. Am văzut atunci efectiv oameni costumaţi, cu echipament şi am rămas plăcut suprins că există aşa ceva şi la noi în ţară. Ştiam că se face aşa ceva în străinătate, mai ales în zona Italiei, dar când am văzut că şi în România a prins genul acesta de mişcare am rămas împătimit, am luat legătura cu cel care este acum preşedintele Asociaţiei Culturale Tomis, Radu Covaliu. Am spus că sunt interesat, că vreau să particip la un eveniment de felul acesta, a trecut o lună şi ceva, dar într-o zi a sunat telefonul şi mi-a spus că era un loc liber pentru o plecare la Zalău. I-am spus că sunt interesat şi am mers, iar de atunci am intrat în acest sector al reconstituirilor istorice”, spune, cu bucurie în glas, tânărul gălățean. 

E nevoie de foarte multă răbdare şi migală

Dar nu s-a rezumat la simplul statut de „actor” în domeniul reconstituirilor istorice şi s-a hotărât să confecţioneze chiar el piese vestimentare vechi purtate în trecut în lupte de gladiatori sau vechii eleni. Astfel, a reuşit să realizeze manual o centură gladiatorială de paradă, o curea grecească, un coif corintian, protecţii romane pentru picioare, iar piesa de rezistenţă, o armură cu influenţe elene de solzi din piele, de care este foarte mândru. Este o muncă însă care necesită foarte multă răbdare şi migală, iar cheltuiele sunt destul de mari pentru că lucrează foarte mult cu materie primă precum pielea, fie ea naturală, fie sintetică.

„Am reuşit chiar eu să fac unele articole. Este mai mult munca din partea omului, nu sunt obiecte obişnuite şi nu se fac uşor, fiind vorba de nişte obiecte care trebuie să redea acurteţea istorică. Nu este sută la sută acurateţea, este şi amprenta proprie, dar ca linie respectă o formă generală veche. Armura din solzi cu influenţe elene pe care am realizat-o se numeşte linothorax. Este o armură care era purtată de greci, de poporul elen, după secolul 4 î. Chr”, spune Teodor. 

El explică și că în secolul 5 se foloseau acele armuri din bronz, dar că erau destul de greoaie. Din acest motiv, oamenii au început să meargă mai mult pe partea mai uşoară, să renunţe la armura suplimentară, pentru a câştiga mobilitate şi mişcări agere, elestice.

”Euroins a confundat România cu Bulgaria”. Șefii ASF ajung azi în fața instituției care îl reprezintă pe omul cu cea mai înaltă funcție dintr-o democrație: cetățeanul
Recomandări
”Euroins a confundat România cu Bulgaria”. Șefii ASF ajung azi în fața instituției care îl reprezintă pe omul cu cea mai înaltă funcție dintr-o democrație: cetățeanul

„Este făcută din piele, material textil, nituri etc. La această armură am lucrat destul de intens, are 2.600 de solzi, decupaţi individual, vopsiţi şi prinşi separat. Mi-a luat cam o lună, m-am grăbit pentru că urma să merg la un eveniment”, spune Teodor. 

Nu i-a fost însă uşor să facă aceste prime replici, dat fiind faptul că nu avea prea multe cunoştinţe în domeniu, şi nici nu dispune de un spaţiu adecvat, atelierul său de lucru fiind chiar propriul lui apartament. A învăţat însă din greşeli, după cum mărturiseşte.

„Spaţiul de lucru este în apatament după cum vedeţi. Am mers pe principiul învaţă din greşeală, am făcut greşeli, m-au costat materialele, dar am învăţat din ele. Mi-am folosit logica, am studiat acea piesă de echipament şi am făcut mental o reconstrucţie a lui. Am nevoie în principiu de foarfece, ac de cusut, sfoară, bucăţi de piele, ciocan şi nituri. Sunt piese care necesită însă şi gravare, poate chiar aparat de sudură, de la caz la caz”, afirmă tânărul. 

Deși are altă abordare, exteriorul este de o acurateţe foarte mare

Încearcă însă din răsputeri să recreeze cât mai fidel vechile costume, dar a ales să aibă o altă abordare, dat fiind faptul că majoritatea se ocupă de reconstituiri ale vechilor echipamente de luptă specifice zonei în care trăiesc.

Familia unui deputat de 49 de ani decedat de COVID în 2020 cere 1.000.000 euro daune Spitalului Militar, unde s-a infectat cu 4 bacterii nosocomiale