11 Iul. 2018 21:00 , de Sorina Ionaşc

Uninominalul pur, ”marea baroneală”. Sistemul electoral dorit de Liviu Dragnea e ”de secol XVII”

Distribuie

Uninominalul pur, ”marea baroneală”. În 2020, am putea să ne alegem deputații și senatorii prin vot uninominal direct și să avem un Legislativ format din 300 de parlamentari. Este, însă, doar viziunea președintelui PSD, Liviu Dragnea, care nu găsește sprijin și la celelalte partide. Opoziția spune că un sistem uninominal pur ar însemna ”întoarcerea la baronizare”, în timp ce UDMR cataloghează sistemul drept ”groparul pluralismului politic”.

Nici în coaliție nu a găsit sprijin Liviu Dragnea.

În ALDE nu s-a discutat despre așa ceva și nici nu ar vota un astfel de sistem. Am ajunge la un monopol politic, spune liderul ALDE Varujan Vosganian. 'Dacă, în 2012, s-ar fi mers pe un vot uninominal direct, în Parlament ar fi fost 95% USL și 5% UDMR'. Acest sistem electoral s-a născut în secolul 17, avertizează politologii. Și atunci, de ce ne-am întoarce la 'o reprezentare provincială'?

Președintele PSD vrea să redeschidă discuția, în Parlament, despre un nou sistem electoral, chiar în actuala legislatură, astfel încât, în 2020, să ne alegem deputații și senatorii printr-un alt sistem: vot uninominal direct. Asta ar însemna ca fiecare cetățean să voteze persoane, nu partide. Există însă un mare pericol, subliniat atât de toate celelalte partide parlamentare, cât și de analiști: monopolul.

Parteneri, dar cu o limită: uninominalul

Discuția despre schimbarea sistemului electoral duce la noi divergențe chiar în coaliția de guvernare. Vicepreședintele ALDE, Varujan Vosganian, susține că o astfel de discuție nu se pornește 'de la declarația unei persoane'. Ba mai mult, în coaliție nici nu s-a discutat despre așa ceva.

'Uninominalul pur este un eșec pentru democrația românească. Un astfel de sistem înseamnă favorizarea uriașă a partidelor mari și, da, am putea ajunge la un monopol în Parlament. Doar primul și al doilea partid vor primi un bonus electoral, iar asta afectează proporționalitatea', spune Vosganian, contactat de Libertatea.

Fără a fi membri în coaliție, dar cu un protocol de colaborare parlamentară, liderii UDMR nu ar vota o astfel de propunere. Deputatul Marton Arpad, fost membru în Comisia specială de cod electoral, a criticat vehement uninominalul pur, spunând despre Liviu Dragnea că 'poate să-și dorească, dar că acest sistem nu e de dorit'.

'Uninominalul pur este adevăratul pericol pentru pluralismul politic. E normal ca Dragnea să-și dorească un astfel de sistem. Un partid care are în jur de 30% în fiecare județ, s-ar putea să fie un Parlament monocolor, mai ales dacă e într-un singur tur. Uninominalul pur e groparul pluralismului politic. Este cel care erodează cel mai mult proporționalitatea', a explicat deputatul UDMR.

Opoziția, dezavantajată

Astfel de sisteme de vot există doar în anumite state cu tradiție bipartidă, adică Statele Unite ale Americii sau Marea Britanie, subliniază Opoziția. Ca atare, în România nu ar funcționa uninominalul pur.

Deputatul Victor Paul Dobre, unul dintre cei care au lucrat la legile electorale în Parlament, vorbește, mai degrabă, despre modelul german, unde parlamentarii sunt aleși printr-un vot uninominal direct în primul tur, iar în cel de-al doilea tur, pe liste.

'Este mult mai exact, cetățeanul alege un candidat și, în același timp, câte voturi ia partidul, atâtea mandate are în Parlament. Liviu Dragnea se gândește acum să optimizeze șansele PSD. Nu este o viziune către cetățean, așa cum nu e sănătos pentru România sau pentru democrație, în general', a adăugat Dobre.

Aflați la primul mandat în Parlament, cei de la USR nu ar fi avut loc în Legislativ în baza unui sistem uninominal direct.

'Ar fi o întoarcere la marea baroneală făcută de PSD cu PNL. Ar fi un mare pas înapoi. Favorizează foarte tare partidele mari, este dimensiunea de baronizare locală, pentru că, practic, se varsă resurse într-un singur colegiu, iar partidele mari au avantaj net', spune deputatul USR Tudor Benga.

Experimentul 2012

După alegerile din 2012, România s-a trezit în fața celui mai mare număr de parlamentari din istorie: 588. Atunci, ne-am ales senatorii și deputații prin vot uninominal cu compensare. Asta a însemnat că, într-o primă etapă, am ales persoana, dar pentru a evita monopolul, s-au repartizat mandatele din Parlament în funcție de procentele obținute de fiecare partid.

Dacă nu ar fi existat acea compensare, Parlamentul ar fi fost bicolor: USL și UDMR.

'În 2012, pe când era USL, am avut o aberație de sistem. Dacă s-ar fi mers pe un vot uninominal direct, în Parlament ar fi fost 95%  USL și 5% UDMR', spune Varujan Vosganian, membru, la vremea aceea, chiar în Uniunea Social Liberală.

Și aceleași calcule le face și deputatul UDMR Marton Arpad, care mai subliniază că PMP și USR nu ar fi intrat în Parlament. 'E un pericol foarte mare să avem un singur partid în Parlament', a avertizat el.

Abia aleși în 2012, PSD și PNL, sub umbrela USL și printr-un proiect de lege semnat de Victor Ponta și Crin Antonescu, au dat undă verde la uninominalul pur.

Curtea Constituțională a decis că inițiativa nu respectă legea fundamentală, ca atare a respins-o. Mai mult, au adăugat judecătorii CCR că, la prima modificare a legislației electorale, rezultatul referendumului din 2009 trebuie implementat. Adică Parlament unicameral, cu 300 de aleși.

România cu 300 de parlamentari 

Problema celor 300 de parlamentari, așa cum au decis românii la referendumul din 2009, s-ar putea rezolva altfel. Modificarea normelor de reprezentare, astfel încât un deputat și un senator să reprezinte un număr mai mare de cetățeni, nu introducerea uninominalului pur, spune politologul Andrei Țăranu.

'Acesta este printre cele mai lipsite de obiectivitate sisteme electorale, care conduce la forme de reprezentare foarte ciudate. Cetățenii nu ar fi corect reprezentanți și am vorbi, cu alte cuvinte, de o subreprezentare a poporului. Este sistemul 'câștigătorul ia totul', a precizat Andrei Țăranu, conferențiar la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA).

Istoric vorbind, sistemul de vot uninominal s-a născut la sfârșitul secolului 17, când nu existau partide, avertizează el.

'Este o reprezentare provincială, filozofia e foarte veche. Suntem în secolul 21, de ce am lua un sistem atât de vechi, când am putea să ne uitam la un sistem mai nou, care să cuprindă mai multă reprezentare?', a adăugat politologul.


Citește și:

EXCLUSIV/ Zi plină de emoție pentru un bărbat care la 59 de ani se chinuie să învețe alfabetul. A scris 'NUȚU'. Și a plâns (VIDEO)

Loading...
Comentarii