MENIU CAUTĂ
15 Sep. 2017 21:00 , de Daniel Ionașcu

ANALIZĂ. Toamna scumpirilor. Românii plătesc mai mult pe carburanți, energie, alimente. Urmează transporturile și căldura. Cresc și ratele la credite

Distribuie

Nici nu a început bine toamna că românii sunt asaltați din toate părțile de scumpiri. Carburanții se scumpesc, la fel ca și o serie de alimente, factura la curentul electric urmează să crească din octombrie, iar ratele la creditele în lei sunt și ele mai mari, potrivit unei analize Libertatea. Și în curând urmează să se decidă scumpirea energiei termice, că tot vine iarna.

Se scumpește curentul electric

Factura la electricitate va crește în medie cu 2 lei și 50 de bani de la 1 octombrie, a declarat, pentru Libertatea, Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Prețurile energiei tranzacționate pe platforma bursieră de unde furnizorii cumpără electricitate pentru consumatorii casnici au crescut cu 45%, după ce producția hidro și cea eoliană au scăzut în această vară.

Însă acest lucru nu înseamnă că prețul energiei pentru populație crește cu 45%. 'Circa 64% din energia necesară se va prelua de pe PCSU (Platforma Centralizată pentru Serviciul Universal – n.r.), 10% vine prin preț reglementat, iar restul de 25% din contractele încheiate pe piețele la termen. În viziunea mea, ar reieși o scumpire de aproximativ 2 bani pe kilowatt. Potrivit Eurostat, consumul mediu al unei gospodării este de 140 de killowatti în România, ceea ce ar veni 2 lei și 50 de bani pe factură', a spus Havrileț.

Potrivit oficialului ANRE, factura medie în România este de circa 64 de lei, prețul din țara noastră fiind unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană.

Raportând la valoarea medie a facturii, majorarea de preț ar fi de circa 3,9%.

Decizia finală va fi luată de către ANRE săptămâna viitoare.

Reamintim, energia electrică s-a mai scumpit cu 8% și de la 1 iulie.

Carburanți mai scumpi

Vineri a fost și prima zi cu acciza mărită la carburanți. Companiile petroliere au scumpit benzina și motorina cu 9-16 bani pe litru, însă potrivit transportatorilor majorările din ultima lună au totalizat 20 de bani.

Libertatea a scris că prețurile carburanților au crescut chiar și înainte de intrarea oficială în vigoare a accizei.

Guvernul a decis majorarea accizelor la carburanți în două faze, respectiv 15 septembrie și 1 octombrie. Practic, autoritățile reintroduc acciza suplimentară de 7 eurocenți pe litru. Aceasta a apărut inițial în 2014, dar fusese eliminată la finele lui 2016.

Autoritățile se așteptau la scăderea prețurilor și creșterea consumului, ceea ce ar fi trebuit să aducă astfel sume suplimentare la buget prin creșterea impozitului pe profit. Dar acest lucru nu s-a întâmplat, potrivit lui Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe. „Acel beneficiu nu s-a regăsit în impozitul pe profit. Creşterea consumului trebuia să se vadă în creşterea profitului, dar nu a fost cazul. Am introdus acciza pentru a corecta toată această situaţie, nu pentru că nu aveam bani la buget. Aici însă vreau să adaug faptul că în ultimii trei ani am tot dat facilităţi: scăderea CAS, scăderea TVA, am eliminat taxa pe stâlp, am micşorat impozitul pe dividende la 5%', afirma de curând Mișa.

Premierul Mihai Tudose a declarat că majorarea accizei nu se va vedea în prețuri, mizând pe faptul că societățile petroliere o vor suporta din propriile profituri. Însă nu s-a întâmplat asta.

'În 2016 acciza a fost scoasă şi nu a scăzut preţul. Companiile au demonstrat că nu prea au avut nici profit. Ia să vedem, dacă o punem la loc (acciza – n.r.) cresc? Eu cred că nu vor creşte. Totuşi perioada aia de romantism când făceau ce voiau pe aici s-a cam închis', spunea Tudose în 10 august.

Ulterior, în data de 12 septembrie, întrebat de ziariști cum comentează faptul că prețul carburanților la pompă a început să crească după anunțul de creștere a accizei, premierul Tudose a replicat: 'E problema lor, nu?'.

Urmează transporturile

Nu este, însă, numai problema lor. Transportatorii cer reintroducerea schemei prin care își puteau recupera o parte din acciză. În caz contrar, aceștia spun că vor fi nevoiți să crească prețul la transportul de persoane și la cel de marfă.

De aici, următorul pas îl constituie scumpirea produselor la raft, căci și acestea trebuie transportate.

'UNTRR reia ideea ca Guvernul României să se preocupe de creşterea atractivităţii alimentării cu motorină în România, pentru ca majorarea accizei să nu producă efecte asupra populaţiei, aceasta neputând deduce TVA, şi asupra transportatorilor rutieri ce operează rute interne, care, dacă nu vor putea recupera parte din acciza, vor creşte obligatoriu tarifele pentru populaţie pentru transport persoane şi mărfuri, iar comercianţii vor specula aceste momente şi vor adăuga majorări suplimentare la raft', a anunțat Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), într-un comunicat.

Majorări și la căldură?

Energia termică urmează aceeași cale. Consiliul General al Capitalei a votat, la rândul său, tot pe 30 august, majorarea prețului la gigacalorie cu 32%. Primarul General Gabriela Firea a declarat că majorarea nu va avea efect asupra bucureștenilor, deoarece vor crește subvențiile.

Însă până în acest moment, Consiliul General nu a votat această creștere a subvențiilor.

Conform proiectului inițial, „se avizează de principiu tarifele locale pentru serviciul public de alimentare cu energie termică prin sistemul centralizat de încălzire a municipiului Bucureşti, după cum urmează: tariful pentru transportul şi distribuţia energiei termice furnizate prin puncte termice urbane la nivelul de 141,17 lei/Gcal (fara TVA); tarif pentru transportul energiei termice pentru consumatorii alimentaţi din circuitul primar la nivelul de 80,39 lei Gcal (fără TVA)'.

Scumpirea a fost atunci justificată de către Regia Autonomă de Distribuiție a Energiei Termice (RADET) prin faptul că producătorii de energie termică au primit deja din partea ANRE creșteri de preț pentru energia termică. Astfel, ELCEN București – care produce aproape toată apa caldă și căldura din Capitală – a primit un tarif de 193,57 lei pe gigacalorie, în urcare cu 27,84%.

De asemenea, RADET spunea că ultima modificare de preț a fost făcută în 2011. Atât RADET, cât și ELCEN se află în insolvență.

Pentru ca prețul gigacaloriei să nu se majoreze în această iarnă este neapărat necesară votarea subvențiilor de către Consiliul General.

S-au scumpit alimentele

Acestea nu sunt singurele probleme. Potrivit informațiilor publicate de către Institutul Național de Statistică (INS), o serie de alimente s-au scumpit deja.

Astfel, în luna august au fost consemnate s-au scumpit ouăle – cu 1,73%, untul – 1,33% și fasolea boabe – 1,2%. Alte creșteri de preț au mai fost remarcate la carnea de porc (0,35%), la cea de pasăre (0,3%), preparatele din carne (0,35%), laptele de vacă (0,28%), brânza (0,27%) și mierea de albine (0,28%).

Pe de altă cartofii s-au ieftinit cu 9,71%, legumele și conservele de legume cu 11,62%, iar fructele proaspete cu 9,24%.

Conform INS, din decembrie și până acum cel mai mult s-au scumpit biletele de avion și citricele (23,19%).

Cresc ratele la creditele în lei

În fine, au început să crească și ratele la creditele în lei. Acest fenomen a apărut ca urmare a creșterii a unui indicator numit ROBOR. Acesta reprezintă rata medie a dobânzilor cu care se împrumută băncile între ele.

În funcție de ROBOR se calculează dobânzile la creditele în lei, cele mai afectate fiind creditele Prima Casă.

Indicele ROBOR la trei luni a avut cea mai mică valoare în septembrie 2016, când era 0,68%. Acum a ajuns la 0,92%.

La un credit de 50.000 de euro pe 30 de ani, adică 225.000 de lei, rata ar fi de 910 lei cu indicele ROBOR de 0,68%. Rata ajunge, însă, la 939 lei cu ROBOR de 0,92%. Astfel, rata a crescut cu 29 de lei, adică 3,2%.

Problema o constituie faptul că acest indicator este așteptat să crească în continuare.

De altfel, BNR dorește să limiteze accezul populației la credite ieftine, oficialii băncii centrale afirmând că s-a depășit 'nivelul de semnal'. Banca Națională vrea să reducă gradul de îndatorare, care este acum de 65-70% la anumite bănci, la doar 35-40%.

Acest lucru se traduce în accesarea unor credite mai mici și în condiții mai grele. BNR a mai luat astfel de măsuri doar în 2007, înainte de criza financiară.


EXCLUSIV/ Dragoș Dolănescu e de două zile în România. 'Am venit să trec terenurile pe numele meu!'


 

Loading...
Comentarii