Adaugă comentariuDecizia CCR va fi luată în aceeași zi în care va fi finalizat dosarul lui Liviu Dragnea privind angajările fictive de la DGASPC Teleorman. În acest dosar, liderul PSD a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare. Procesul în apel a fost amânat pe parcursul a mai multe termene de judecată, în urma controverselor referitoare la constituirea completurilor de cinci judecători.
Liviu Dragnea a recunoscut, joi, la Suceava, că decizia care va fi luată de CCR în cazul completurilor de trei judecători îl ajută și pe el, pentru că ar putea avea ca efect reluarea procesului în care este judecat.
„Bineînţeles că discuţia nu se poartă dacă ÎCCJ a acţionat legal sau nu, ci ce efecte ar putea avea…Ce efecte ar putea avea pentru mine? Că se reia procesul. Adică se reia toată această perioadă în care am stat până acum”, a spus președintele PSD.
Următorul termen stabilit de CCR și cel în care va fi finalizat dosarul lui Dragnea sunt cu șase zile înaintea alegerilor europarlamentare și a referendumului pentru justiție.
Sesizarea pe completurile de trei judecători a fost făcută de Florin Iordache după ce Liviu Dragnea i-a delegat acestuia atribuțiile la Camera Deputaților, în perioada în care liderul PSD se afla în concediu medical. Deputatul consideră că și completurile de trei judecători de la Instanța Supremă ar trebui să fie compuse din judecători specializați în fapte de corupție, precum sunt cele de cinci judecători.
O posibilă consecință, în cazul în care CCR va admite sesizarea lui Florin Iordache, ar fi rejudecarea tuturor dosarelor de corupție în care s-au pronunțat hotărâri ale completului de trei judecători, inclusiv procesul lui Dragnea.
Curtea Constituţională a României trebuie să analizeze dacă există un conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000, a afirmat vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, în faţa plenului Curţii Constituţionale a României, la primul termen de judecată
În opinia sa, sunt îndeplinite „condiţiile de formă şi de fond” privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională în acest caz. „Există o situaţie conflictuală între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parlament, generată de (…) către cea dintâi. (…) Conflictul este evident”, a spus Iordache, adăugând că prin refuzul de a constitui completurile specializate ÎCCJ „se situează în afara legii”. „A greşi e omeneşte, a persista în greşeală e foarte grav. Eu înţeleg că în momentul în care am aderat la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului ne-am grăbit cumva şi nu ne-am asigurat, dar respectarea drepturilor omului… sunt chestiuni fundamentale. (…) Invocăm faptul că toţi judecătorii Înaltei Curţi sunt oameni foarte bine pregătiţi, dar invocăm faptul că de-a lungul timpului Înalta Curte (…) trebuia măcar o dată, într-un an, să stabilească un număr de completuri specializate. (…) Trebuia să existe o astfel de decizie, fie a preşedintelui, fie a colegiului (Colegiul de conducere – n.r.). Nu există o astfel de decizie. Încălcarea legii, din punctul nostru de vedere, este foarte gravă”, a mai spus Iordache, potrivit Mediafax.
Președintele Instanței Supreme: „Florin Iordache nu avea dreptul să sesizeze CCR”
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, consideră că vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a formulat sesizarea în cazul completurilor specializate cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale a României, care a stabilit anterior, cu referire la funcţia de prim-ministru, că atribuţiile constituţionale nu pot fi delegate.
„Această sesizare a fost făcută cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale, care prin decizia numărul 538 din 2018 (…), a statuat că atribuţiile constituţionale ale prim-ministrului, întemeiate pe ideea de reprezentare a Guvernului, nu pot fi delegate. Nu văd niciun argument pentru care prim-ministrul, în calitate de reprezentant al Guvernului, nu îşi poate delega atribuţiile constituţionale, iar preşedintele Camerei Deputaţilor, în calitate de reprezentant al Camerei Deputaţilor, poate face o asemenea delegare”, a spus Cristina Tarcea în faţa plenului CCR, care discută sesizarea în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituţională între Instanţa Supremă şi Parlament.
Apărătorii lui Liviu Dragnea și cei care o reprezintă în instanță pe fosta directoare DGASPC Teleorman au depus la Înalta Curte de Casație și Justiție cereri prin care susțin că decizia a fost pronunțată în primă instanță de un complet nelegal. Mai mult, aceștia cer rejudecarea dosarului de către un complet de trei judecători, specializat pe fapte de corupție.
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Citește și: