Un scandal de proporții ar fi avut loc între Ioana și Ilie Năstase în fața blocului din Mamaia. Fostul mare jucător de tenis i-ar fi reproșat soției că are o relație extraconjugală.

Ilie Năstase și soția sa, Ioana, au fost protagoniștii unui scandal răsunător la începutul acestui weekend, în Mamaia. Cei doi, care dețin apartamente unul lângă celălalt la parterul unui bloc, și-au spălat rufele în public, oferind un adevărat spectacol pentru vecini și trecători, potrivit cancan.ro. Totul a început când Ioana a fost surprinsă vorbind la telefon, ceea ce a stârnit gelozia fostului mare tenismen. Ilie a acuzat-o că ar fi în contact cu un amant, lucru care a aprins spiritele între cei doi.

Disputa a avut loc în fața apartamentelor lor, începând printre tufișurile care separă cele două locuințe. Ilie Năstase, vizibil iritat, a început să-i reproșeze soției diverse lucruri. Ioana, la rândul ei, a renunțat la telefon și a ripostat, gesticulând. Cei doi au continuat altercația chiar și în drum spre un magazin din apropiere, unde Ilie și-a cumpărat vin și apă, iar Ioana doar o sticlă de apă.

Tensiunile nu s-au oprit aici. După ce a gustat din vin, Ilie a reluat atacurile, acuzând-o din nou pe Ioana de infidelitate. Ea însă i-a răspuns tăios, spunându-i să se retragă în apartamentul său. „Cine-i ăla? Ăla-i amantul tău! Te-am văzut, am auzit tot!”, i-ar fi strigat Ilie Năstase, iar replica a venit imediat: „Ești drogat! Du-te la tine în apartament, că ești bătrân!”.

De luni întregi se zvonește că Ioana s-a hotărât să divorțeze de Ilie Năstase. Zvonurile au fost alimentate de plecarea lui în Cehia, fără ea, dar și de o vacanță pe care ea a petrecut-o în Turcia, primele zile fără el. Mai mult decât atât, s-a zis că nu mai locuiesc împreună.

„E adevărat și că el a plecat în Cehia fără să mă anunțe. Dar eu nu m-am supărat, eu sunt obișnuită cu astfel de lucruri. Eu mi-am sunat nora și am rugat-o să-mi ia bilete pentru o vacanță de câteva zile în Turcia. Am acolo și o prietenă.

El știa, i-a luat apoi și lui bilet. A venit, am stat două zile, după care ne-am întors acasă. Fiecare la casa lui”, a mărturisit Ioana Năstase pentru publicația cancan.ro. Sătulă de speculațiile care au apărut, Ioana a anunțat recent că nu divorțează de Ilie Năstase.

„Eu cred că mie cineva vrea să-mi facă rău. În ultimul timp, tot au apărut zvonuri din acestea despre divorț prin presă. Cred că și știu persoana care vrea să-mi facă rău și care tot răspândește aceste zvonuri. La un moment dat, voi vorbi și o să o dau în vileag. Eu vreau să-mi trăiesc viața liniștită, departe de scandaluri. De când sunt cu Ilie, mă trezesc băgată în diverse astfel de probleme, și eu, și familia mea”, a declarat ea pentru Click!

Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a declarat duminică, 20 septembrie, că el nu dorește ca social-democrații să voteze Guvernul pe care Siegfried Mureşan îl va propune în Parlament din cauza declarațiilor făcute de liberali împotriva PSD.

Manda a susținut că, prin declarațiile sale, Siegfried Mureșan pare să nu își dorească de fapt să obțină voturile necesare pentru funcția de premier

„Eu cred, în primul rând, că domnul Siegfried, cu astfel de declaraţii, nici măcar nu vrea să fie votat prim-ministru. Pe de altă parte, să spui că PSD nu este pro-european, în condiţiile în care unul dintre comisarii europeni este de la PSD, este doar încă o scorneală din partea domniei sale. Ce vreau să-i amintesc domnului Siegfried şi mai degrabă românilor este că domnul Bolojan stă la guvernare de patru luni de zile printr-o înţelegere secretă pe care a avut-o cu domnul Simion, lucru pe care la momentul respectiv nu l-a spus şi vorbesc de momentul în care existau şanse ca guvernul Veştea să fie învestit şi să nu mai fim în această situaţie în care suntem acum", a spus Claudiu Manda la Antena 3, conform news.ro.

Referitor la ședința PSD de luni, 21 septembrie, în care social-democrații vor decide dacă votează Guvernul lui Mureșan, secretarul general al PSD a spus că nu crede că se va reveni asupra rezoluţiei votate deja, dar a precizat că este firesc ca într-o astfel de situaţie să existe dezbateri.

„Noi am sperat că nominalizarea preşedintelui României va fi o propunere de prim-ministru de la PSD sau un candidat, hai să spunem tehnic, dar să construim un guvern în jurul PSD. Nu s-a întâmplat lucrul acesta şi aici ar trebui să discutăm între noi cum vedem lucrurile. Iar mai departe de atât, dacă va trebui să răspundem sau nu unei dorinţe a domnului Mureşean de a se vedea cu noi sau cu grupurile parlamentare, sigur că înainte de a ne pronunţa noi ar trebui să existe din partea domniei sale o solicitare de un astfel de dialog. Deci nu ne schimbăm”, a afirmat Manda.

„Dacă mă întrebaţi pe mine, cum se prefigurează un astfel de răspuns la cântecele de sirenă pe care le auzim acum din partea haştagiştilor, eu am şi acolo un vot în Biroul permanent, o să votez ca PSD să nu se alăture acestui demers şi să voteze un guvern Siegfried Mureşan. Şi nu pentru că e o chestiune de ambiţii, ci mai degrabă există o explicaţie", a explicat secretarul general al PSD.

El a argumentat că Siegfried Mureșan îşi propune să continue politicile premierului demis Ilie Bolojan, „deci avem de-a face doar cu un alt Bolojan, ceva mai tânăr, în condiţiile în care aproape 90% dintre români spun că direcţia este greşită”.

„Păi de aia l-am dat jos pe Bolojan”, a precizat Claudiu Manda, adăugând: „Dacă păstrează această direcţie, nici nu cred că ar trebui să ne caute”.

România este în criză politică din 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie, miniștrii partidului condus de Sorin Grindeanu și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut de Parlament și Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire.

Ulterior, Nicușor Dan a făcut două nominalizări pentru funcția de premier: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul înainte de votul din Parlament, și Adrian Veștea, al cărui guvern a fost respins pe 22 iunie.

Pe 5 septembrie s-au împlinit 4 luni de când România este condusă de un guvern interimar, premier fiind tot Bolojan.

Foarte important, coaliția PSD-PNL, care s-a format în noiembrie 2021 cu girul fostului președinte Klaus Iohannis, s-a rupt în aprilie 2026, după 5 ani.

Cronologia evenimentelor după ce Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai

Ilie Bolojan conduce Guvernul din iunie 2025 și Partidul Național Liberal din iulie 2025, în calitate de președinte cu puteri depline.

Proiectul unui monument gigantic la Washington D.C. a primit o nouă direcție strategică. Donald Trump a susținut că Arcul de Triumf pe care îl propune pentru capitala Statelor Unite nu va fi doar un simplu simbol arhitectural, ci un complex militar defensiv de ultimă generație, echipat cu tehnologie aeriană și puncte de observație pentru lunetiști.

Președintele Donald Trump a declarat că arcul gigant pe care intenționează să îl ridice în Washington, între Memorialul Lincoln și Cimitirul Național Arlington, va fi un „complex militar de înaltă clasă”, potrivit Associated Press. Conform acestuia, structura ar urma să găzduiască drone, poziții pentru lunetiști și spații de depozitare a muniției.

Această abordare se înscrie într-o serie mai largă de inițiative prin care președintele american justifică proiectele de reamenajare urbană și estetică din Washington drept măsuri esențiale de securitate națională. Un exemplu similar este noua sală de bal de la Casa Albă, descrisă de Trump tot ca o bază militară defensivă.

În replică, reprezentanții Pentagonului au precizat că nu au date suplimentare în afară de afirmațiile făcute de președinte.

Proiectul este însă învăluit în controverse juridice. Deși a obținut un aviz inițial de la Comisia de Arte Frumoase din SUA - ai cărei membri au fost numiți de Trump -, un grup alcătuit din trei veterani și un istoric de arhitectură a acționat proiectul în instanță, argumentând că o astfel de construcție necesită aprobarea directă a Congresului.

„Eforturile târzii ale președintelui de a fabrica o justificare de securitate națională pentru acest proiect nu rezolvă cu nimic ilegalitatea sa fundamentală”, a declarat, duminică, Nicolas Sansone, unul dintre avocații care îi reprezintă pe reclamanți.

El a mai adăugat: „Congresul nu a autorizat arcul și, până când Congresul va face acest lucru, proiectul nu ar trebui lăsat să meargă mai departe.”

Donald Trump a scris, pe 20 septembrie, într-o postare pe Truth Social că a fost de acord, la „solicitarea fermă” a armatei, să transforme arcul comemorativ planificat, înalt de 76 de metri, într-un „Complex Militar / Arc de Triumf de prim rang, pentru a găzdui, depozita și avea capacitatea de utilizare rapidă a unui număr mare de drone, plus lunetiști, atât pe acoperiș, cât și în zona pieței, și pentru a păstra cantități mari de muniție pentru lunetiști în spațiile de depozitare”.

Arcul este propus pentru un sens giratoriu situat lângă Podul Memorial, o zonă cu trafic intens, fiind unul dintre puținele poduri de legătură între capitala SUA și nordul statului Virginia.

Criticii proiectului susțin că militarizarea unui monument public contravine tradiției arhitecturale din Washington D.C., un oraș definit de spații deschise și de simboluri dedicate democrației și libertății.

Duminică dimineață, pe plaja Vouliagmeni, situată la sud de Atena, o dispută pentru un șezlong a escaladat într-o altercație fizică fatală. Potrivit Greek Reporter, un bărbat în vârstă de 82 de ani a murit în urma confruntării cu un alt turist, în vârstă de 76 de ani.

Incidentul s-a petrecut înainte de ora 10.00, într-o zonă cunoscută pentru peisajele sale spectaculoase de pe Riviera Atenei. Cei doi bărbați au intrat într-o ceartă aprinsă din cauza unui șezlong. Aparent, disputa a degenerat rapid într-o confruntare fizică. Alături de bărbatul de 76 de ani, și o tânără de 21 de ani, aflată în compania acestuia, a fost implicată în altercație.

Bărbatul de 82 de ani a fost transportat de urgență la spital cu o ambulanță, dar a decedat la scurt timp, aproximativ o oră mai târziu. Poliția greacă a demarat o anchetă pentru a determina circumstanțele exacte ale incidentului, dar și rolul fiecărei persoane implicate.

Cazul readuce în discuție problema frecventă a conflictelor pentru șezlonguri, un fenomen denumit adesea „războiul șezlongurilor” pe plajele aglomerate din Europa. În special în timpul sezonului estival, turiștii recurg la diverse metode pentru a-și rezerva locurile preferate, de la așezarea prosoapelor pe șezlonguri în zori, până la rezerve lăsate încă din seara precedentă. Aceste practici sunt frecvente pe plajele grecești și în alte destinații mediteraneene populare.

Autoritățile l-au reținut atât pe bărbatul de 76 de ani, cât și pe tânăra de 21 de ani. De asemenea, proprietarul locației de pe plajă a fost chemat la audieri. Poliția încearcă să stabilească cu exactitate ce a declanșat conflictul și cum a evoluat acesta până la deznodământul tragic.

Azi, 20 septembrie, au avut loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc. Numerele loto câștigătoare sunt afișate mai jos.

Joker: 30, 34, 29, 24, 26 (+3)

Noroc Plus: 8, 6, 5, 4, 4, 6

Loto 5 din 40: 3, 9, 8, 38, 21, 40

Super Noroc: 5, 2, 1, 0, 0, 7

Noroc: 3, 0, 4, 2, 0, 8, 3

Loto 6 din 49: 46, 21, 2, 16, 5, 22

La Loto 6/49, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 8,53 milioane de lei (peste 1,62 milioane de euro), iar la categoria a II-a reportul este de peste 56.100 de lei. La Noroc este în joc un report cumulat în valoare de peste 5 milioane de lei (peste 951.700 de euro).

La Joker, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 7,34 milioane de lei (peste 1,39 milioane de euro).

La Loto 5/40, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 1,56 milioane de lei (peste 298.300 de euro), iar la categoria a II-a, reportul este de peste 53.500 de lei. La Super Noroc este în joc un report la categoria I în valoare de peste 430.200 de lei (peste 81.700 de euro).

La tragerea Loto 6/49 din 13 august, s-a înregistrat cel mai mare câștig la categoria I din întreaga istorie a acestui joc, valoarea fiind de 52,83 milioane de lei, echivalentul a peste 10 milioane de euro.

Biletul norocos care a doborât toate recordurile a fost completat cu o singură variantă simplă la Loto 6/49. Prețul achitat de jucător pentru această bifa istorică a fost de 8,5 lei.

Numerele norocoase de la extragerea Loto 6/49 din 13 august au fost: 45, 12, 13, 44, 36, 37.

Cancelarul german Friedrich Merz a înregistrat o dublă înfrângere electorală duminică, în cadrul a două alegeri regionale, inclusiv un rezultat istoric negativ pentru Uniunea Creştin-Democrată (CDU). Cu toate acestea, liderul german a promis să continue reformele economice necesare, chiar dacă acestea vor fi „dificile şi nepopulare”, relatează News.ro.

Conform exit-pollurilor difuzate de postul public ARD, CDU a obţinut doar 5% din voturi în alegerile din landul Mecklenburg-Pomerania Inferioară. Acesta este cel mai slab rezultat al partidului înregistrat în vreun land german de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. În acelaşi timp, partidul de extremă-dreapta „Alternativa pentru Germania” (AfD) a înregistrat câştiguri semnificative, consolidându-şi poziţia în regiune.

Într-un comunicat transmis imediat după anunţarea rezultatelor, Merz a recunoscut că rezultatul este un „dezastru”, însă a subliniat că nu va renunţa la direcţia reformistă. „Ceea ce trebuie făcut acum necesită tărie de caracter, fermitate şi răbdare”, a declarat acesta. „Voi da dovadă de aceste calităţi în calitate de preşedinte al CDU şi, mai presus de toate, în calitate de cancelar al ţării noastre.”

În capitala Berlin, CDU s-a clasat pe locul al doilea, obţinând 20% din voturi, în spatele formaţiunii de stânga Die Linke, care a înregistrat 24,5%. Înfrângerile vin la mai puţin de două săptămâni după ce CDU a pierdut dramatic în faţa AfD în Saxonia-Anhalt, un alt land estic, un rezultat care a stârnit îngrijorare în rândul germanilor. Acesta a fost perceput ca un semnal îngrijorător, având în vedere trecutul naţionalist al Germaniei.

În ciuda scăderii popularităţii sale şi a nemulţumirii generale a germanilor, Merz, în vârstă de 70 de ani, rămâne hotărât să implementeze reforme economice menite să redreseze economia ţării, care a stagnat în ultimii ani. „Vreau ca ţara noastră să fie o ţară care crede în propria forţă. Vreau ca – în ţara noastră – promisiunea prosperităţii şi a ascensiunii pe scena mondială să se aplice şi tinerilor, şi mai ales lor”, a declarat Merz.

Cancelarul a recunoscut că schimbările necesare vor aduce „incertitudini şi greutăţi” pe termen scurt, dar a insistat că doar prin acţiune imediată Germania îşi va putea asigura viitorul economic. Totodată, Merz a anulat o călătorie programată săptămâna viitoare la New York, unde urma să participe la Adunarea Generală a ONU, semn că se pregăteşte să gestioneze provocările interne din ce în ce mai mari.

Friedrich Merz a respins apelurile venite din partea unor critici de a demisiona și a declarat că dorește să continue programul de reforme economice și sociale al guvernului. „Noi, ca guvern, am fost aleși pentru patru ani, iar eu am fost ales pentru patru ani. Și vreau să folosesc acești patru ani pentru a scoate țara din această perioadă dificilă”, a declarat Merz.

Cancelarul și-a anulat participarea la Adunarea Generală a ONU de la New York, un oficial guvernamental explicând că „prezența sa este necesară la Berlin” după alegeri.

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a declarat duminică, 20 septembrie, că PSD trebuie să decidă ce va face: „Continuă alături de AUR blocajul din Parlament sau susține stabilitatea și un Guvern pro-european?”.

„Premierul desemnat, Siegfried Mureșan și PNL, USR, UDMR vor merge cu programul de guvernare și echipa guvernamentală în Parlament. Am pus pe masă inclusiv soluția alternanței la guvernare, care poate asigura stabilitate politică până la alegerile din 2028. De aici înainte, PSD trebuie să decidă ce vrea”, a transmis Ionel Bogdan pe Facebook.

„România are nevoie de un Guvern cu puteri depline, de reforme, de rectificare bugetară și de predictibilitate. PSD trebuie să aleagă dacă vrea să contribuie la această stabilitate sau dacă preferă să voteze alături de AUR și să prelungească actuala criză politică”, a adăugat purtătorul de cuvânt al PNL.

Afirmațiile au venit după ce mai mulți liberali importanți i-au atacat în ultima perioadă pe social-democrați, care urmează să decidă luni, 21 septembrie, dacă vor vota Guvernul Siegfried Mureșan în Parlament.

România este în criză politică din 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie, miniștrii partidului condus de Sorin Grindeanu și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut de Parlament și Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire.

Ulterior, Nicușor Dan a făcut două nominalizări pentru funcția de premier: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul înainte de votul din Parlament, și Adrian Veștea, al cărui guvern a fost respins pe 22 iunie.

Pe 5 septembrie s-au împlinit 4 luni de când România este condusă de un guvern interimar, premier fiind tot Bolojan.

Foarte important, coaliția PSD-PNL, care s-a format în noiembrie 2021 cu girul fostului președinte Klaus Iohannis, s-a rupt în aprilie 2026, după 5 ani.

Cronologia evenimentelor după ce Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai

Ilie Bolojan conduce Guvernul din iunie 2025 și Partidul Național Liberal din iulie 2025, în calitate de președinte cu puteri depline.

CFR Călători introduce luni, 21 septembrie, a doua locomotivă Alstom Traxx, model 003, pe ruta București-Constanța și retur. Prima, modelul 004, a fost pusă în funcțiune vineri, cu trei zile înainte, pe aceeași rută.

Locomotiva 004, parte din cele 16 unități achiziționate de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) de la producătorul francez Alstom, a deschis seria serviciilor comerciale, potrivit Club Feroviar. Vineri, 18 septembrie, aceasta a tractat trenul InterRegio 1583, care a plecat din Gara de Nord la ora 10.35 și a ajuns în Constanța la 12.53. La întoarcere, a fost utilizată pentru trenul IR 1584, cu plecare din Constanța la 14.04 și sosire în București la 16.25.

Cea de-a doua locomotivă, modelul 003, a fost expusă în Gara de Nord cu ocazia Săptămânii Europene a Mobilității, motiv pentru care intrarea sa în serviciu a fost amânată până luni, 21 septembrie.

Aceasta va prelua, de asemenea, curse pe Magistrala 800, urmând să fie utilizată la tracțiunea trenurilor care leagă capitala de litoral.

După rutele București-Constanța, următoarele trenuri echipate cu locomotivele Alstom Traxx vor circula pe Magistrala 500, între București Nord și Suceava. Pe acest traseu, locomotivele vor alterna automat între două sisteme de operare: PZB (utilizat de la București la Buftea și de la Brazi la Suceava) și ETCS, activ pe tronsonul Brazi-Buftea, unde este funcțional sistemul ERTMS (European Rail Traffic Management System).

Comutarea între cele două sisteme se face automat de către software-ul locomotivei, mecanicul având doar rolul de a confirma schimbarea, au explicat mai multe surse pentru publicația citată.

România a achiziționat 16 locomotive Alstom Traxx, dintre care 15 destinate operării și una de rezervă. Acestea înlocuiesc locomotivele electrice vechi cu șase osii și sunt dotate cu tehnologii de ultimă generație, inclusiv un sistem ERTMS la bord. Valoarea totală a proiectului, finanțat integral din Fondul pentru Modernizare, se ridică la 441,7 milioane de lei.

Noile locomotive vor deservi o rețea feroviară de aproape 4.000 de kilometri, pe cinci rute interregionale majore.

Printre acestea se află relațiile Dej – Brașov – București – Constanța, Timișoara – Arad – Brașov – București – Constanța, Timișoara – Cluj-Napoca – Iași, Iași – București – Constanța și Suceava – București – Constanța.

În Europa, costurile articolelor esențiale pentru bebeluși variază semnificativ de la o țară la alta, iar pentru multe familii, acestea pot reprezenta o povară financiară majoră. Potrivit unui studiu realizat de Remitly, în primul an de viață al unui copil, părinții ajung să cheltuie sume substanțiale, diferențiate în funcție de țară, iar în unele cazuri, aceste sume pot depăși salariul mediu anual, relatează Euronews.

Studiul a analizat 38 de țări europene, luând în considerare prețurile din iulie 2026 pentru 14 articole de bază, precum scutece, lapte praf, pătuțuri, cărucioare și haine. În medie, costul acestor produse se ridică la 4.727 de euro pe an. Totuși, diferențele sunt semnificative. Spania conduce clasamentul cu cele mai mari cheltuieli pentru articolele esențiale, ajungând la 6.294 de euro anual, urmată de Olanda (6.140 de euro), Finlanda (6.066 de euro), Suedia (6.025 de euro) și Elveția (6.018 euro).

De cealaltă parte, părinții din Regatul Unit cheltuiesc cel mai puțin, cu un cost mediu de 2.813 euro anual. România se află, de asemenea, în rândul țărilor cu cheltuieli mai mici, cu o medie de 3.385 de euro, alături de Cehia (3.211 euro), Letonia (3.392 euro) și Bulgaria (3.804 euro).

O bună parte din bugetul destinat creșterii unui bebeluș este alocată îmbrăcămintei, laptelui praf și scutecelor. Aceste trei categorii reprezintă, în medie, 81% din totalul cheltuielilor în primul an. Conform datelor, părinții europeni cheltuiesc, în medie, 1.465 de euro pe haine, 1.187 de euro pe lapte praf și 1.152 de euro pe scutece în primul an de viață al copilului.

Distribuția acestor costuri diferă însă considerabil între țări. De exemplu, îmbrăcămintea reprezintă doar 16% din bugetul pentru bebeluși în Danemarca, dar ajunge la 52,5% în Suedia. În același timp, cheltuielile pentru laptele praf variază între 10,8% în Suedia și 41,3% în Letonia. Scutecele, pe de altă parte, reprezintă doar 12,4% din costurile totale în Turcia, dar urcă la peste 36% în Elveția și Belgia.

Când raportăm aceste cheltuieli la veniturile medii anuale, diferențele dintre țări devin și mai evidente. Părinții din Moldova alocă în medie 88,8% din venitul anual pe aceste produse esențiale. În Albania, proporția este de 66%, iar în Muntenegru, Serbia și Bosnia și Herțegovina, procentele depășesc 40%.

În schimb, în țări precum Belgia, Danemarca, Luxemburg și Norvegia, această pondere scade sub 10%, fiind susținută de veniturile mai mari și de politicile de sprijin familial. În România, costurile articolelor de bază pentru bebeluși reprezintă aproximativ 18,9% din venitul mediu anual, ceea ce plasează țara noastră într-un interval mediu pe continent.

Pe lângă cheltuielile legate de articolele esențiale, părinții trebuie să ia în calcul și costurile pentru creșe și grădinițe, care pot adăuga o povară suplimentară. În 2023, Elveția a înregistrat cele mai mari taxe brute pentru îngrijirea copiilor, cu o medie de 64.211 euro pentru doi copii. În Uniunea Europeană, Olanda a avut cel mai ridicat cost, de 39.229 de euro, conform datelor OCDE. Prin comparație, în Germania, costul mediu a fost mult mai mic, de doar 552 de euro.

Cu toate acestea, sprijinul guvernamental poate face ca povara financiară să fie mai ușor de suportat. În unele țări, costurile nete pentru îngrijirea copiilor pot scădea sub 5.000 de euro.

În timp ce părinții din țări mai dezvoltate economic pot beneficia de măsuri de sprijin care reduc semnificativ povara financiară, în alte state, cum ar fi Albania sau Moldova, costurile pot deveni copleșitoare, reprezentând o proporție semnificativă din venitul mediu.

Marea Britanie ar putea înfrunta un proces internațional pentru despăgubiri cerute de țările din Caraibe, în contextul moștenirii istorice a comerțului transatlantic cu sclavi, descris recent de ONU drept „cea mai gravă crimă împotriva umanității”. Subiectul urmează să fie dezbătut la summitul Commonwealth-ului din noiembrie, care va avea loc în Antigua, eveniment la care va participa și Regele Charles al III-lea, relatează Daily Mail.

Grupul Comunității Caraibelor (CARICOM), format din 15 state membre precum Jamaica, Barbados și Trinidad și Tobago, a cerut despăgubiri de trilioane de dolari pentru prejudiciile cauzate de sclavie. „Ne pregătim să includem reparațiile pe ordinea de zi a celei de-a 28-a reuniuni a șefilor de guvern din Commonwealth”, a confirmat CARICOM săptămâna trecută.

Marea Britanie, care a abolit sclavia în 1834 în cea mai mare parte a imperiului său, a respins de-a lungul anilor cererile de despăgubiri. Un purtător de cuvânt al Downing Street a declarat: „Comerțul transatlantic cu sclavi a fost abominabil. Recunoaștem pe deplin puterea sentimentelor. Poziția Regatului Unit este clară – nu plătim și nu vom plăti despăgubiri. Regatul Unit se angajează să continue dialogul cu toți partenerii noștri pe tema moștenirii trecutului.”

Mia Mottley, prim-ministrul Barbadosului, a anunțat că a format un „comitet tehnic” care va colecta dovezi economice ale prejudiciilor suferite de țara sa din cauza sclaviei. Aceste dovezi ar putea fi folosite pentru a susține un proces împotriva Marii Britanii la Curtea Internațională de Justiție.

„Nu dorim să falimentăm pe nimeni, dar dorim dreptate”, a declarat Mottley, subliniind că despăgubirile pot fi plătite treptat, similar cu modul în care guvernul britanic a despăgubit proprietarii de sclavi după abolirea sclaviei. Ea a criticat dublul standard al Occidentului „alb”, care refuză despăgubirile, dar pretinde superioritate morală: „Cei care vor să predice moralitatea și cei care vor să ne vorbească despre buna guvernare... comit o batjocură.”

Conform Convenției ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, statele membre sunt obligate să acorde despăgubiri pentru cazurile de discriminare rasială, inclusiv pentru consecințele nedreptăților istorice. Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale a sugerat în 2026 că această convenție ar putea acoperi și reparațiile legate de sclavie.

Un stat membru al ONU ar putea invoca încălcarea acestui tratat de către Marea Britanie și să deschidă un proces internațional. De asemenea, ONU a recomandat măsuri de recunoaștere a contribuției afrodescendenților, precum construirea unor statui sau includerea istoriei sclaviei în programele școlare.

Activiștii și oficialii CARICOM propun ca despăgubirile să nu fie limitate la plăți directe, ci să includă ajutor pentru dezvoltare, investiții în educație sau sprijin pentru sisteme de sănătate. „Este timpul ca istoria să fie recunoscută și reparată”, a declarat un purtător de cuvânt al CARICOM.

Deși discuțiile despre despăgubiri datează de decenii, summitul Commonwealth-ului din noiembrie ar putea reprezenta un moment decisiv în acest sens.

Mai multe fragmente de dronă au fost descoperite duminică, 20 septembrie, plutind în derivă în apele Mării Negre, în Zona Economică Exclusivă a României, a anunțat Ministerul Apărării Naționale (MApN). Fragmentele au fost semnalate de mai multe nave comerciale care tranzitau zona.

Conform MApN, Centrul Maritim de Coordonare a informat SCOMAR (Sistemul Complex de Observare, Supraveghere și Control al Traficului la Marea Neagră) despre prezența obiectelor, aflate în trei locații diferite. O echipă de scafandri EOD (dezamorsare explozivi) din cadrul Forțelor Navale Române a fost trimisă, la bordul unei ambarcațiuni aparținând Ministerului Afacerilor Interne (MAI), pentru a investiga situația și a evalua obiectele semnalate.

La scurt timp după plecarea din port, echipa EOD a identificat un prim fragment de dronă, la aproximativ 37 de mile marine de Constanța. Obiectul, recuperat de militari, a fost evaluat și s-a constatat că nu prezenta risc pirotehnic. În zona inițial semnalată de navele comerciale nu au fost descoperite alte resturi.

În jurul orei 17.30, scafandrii de luptă au ajuns în a doua locație, situată la circa 42 de mile marine de Constanța, unde au identificat un alt fragment de dronă, semnalat anterior de remorcherul Apollo. Nici acest element nu prezenta încărcătură explozivă, fiind recuperat în siguranță la bordul ambarcațiunii MAI.

Cea de-a treia locație a fost indicată de echipajul navei Campos Tide, care raportase un alt fragment de dronă plutind în derivă. În jurul orei 19.00, echipa EOD a reușit să recupereze fragmentul din zona situată la aproximativ 33 de mile marine de Constanța. Și în acest caz, nu au fost detectate riscuri pirotehnice.

Potrivit Ministerului Apărării Naționale, situația este monitorizată în continuare, iar autoritățile nu au considerat necesară emiterea unor avertizări de navigație în zonă.

Fostul președinte Traian Băsescu a declarat duminică, 20 septembrie, la România TV, că el l-a „inventat ca om politic” pe Siegfried Mureșan, că dacă premierul desemnat „face o mică înțelegere cu AUR n-o să fie nicio problemă” și că „nu ne vom trezi cu suspendări de finanțare” ținând cont de „susținerea și respectul de care se bucură în grupul PPE” din Parlamentul European.

Fostul șef de stat a explicat că nu are o relație apropiată cu Siegfried Mureșan, dar a subliniat că l-a susținut încă de la începutul carierei sale politice, adică acum mai bine de un deceniu. Băsescu a precizat că a fost primul lider de partid care l-a inclus pe Mureșan pe lista pentru alegerile europarlamentare.

„Nu am o legătură cu el, l-am inventat ca om politic. Am fost primul șef de partid care l-a pus pe o listă cu care a candidat la Parlamentul European. L-am cunoscut la PPE, era în delegația cu care venea doamna Merkel și în delegația ei era și Krichbaum, care la vremea aceea era șeful comisiei de politică europeană din Bundestag. M-am bucurat că era un român acolo și, când am avut ocazia, l-am pus pe lista pentru Parlamentul European, în speranța că vom reuși să trimitem la Bruxelles și un parlamentar care vorbește o limbă străină, nu neapărat limba română, deși și limba română poate fi vorbită la Parlament”, a afirmat Băsescu.

Și a continuat: „Cert este că a avut o evoluție frumoasă, după părerea mea. La 2 ani de la alegerea ca europarlamentar în PMP, a ajuns purtător de cuvânt al PPE-ului, pentru că e o față prezentabilă și capabil să dialogheze cu presa în orice limbă. Pe urmă a devenit negociator-șef al bugetului Uniunii Europene, atenție, al bugetului Uniunii din partea Parlamentului European, este vicepreședinte al Parlamentului European...”.

Traian Băsescu a respins apoi acuzațiile potrivit cărora Siegfried Mureșan este spion al serviciului german de informații BND și a spus că nu înțelege de unde au apărut aceste afirmații. De asemenea, Băsescu a susținut că „este interzis ca statele UE să se spioneze între ele”.

„Marea mea nelămurire este de unde până unde apare ca spion al BND-ului. Am auzit și afirmațiile astea de un ridicol total. Ca și cum ai spune... Deci, presa a descoperit spionul, iar serviciile noastre nu. Pe de o parte. Pe de altă parte, este interzis ca statele Uniunii Europene să se spioneze între ele. Tentația asta de a spune că-i omul susținut de BND, serviciul de informații german, este pur și simplu ridicolă și arată câtă prostie zace în spațiul public românesc în încercarea de a distorsiona adevărul”, a punctat fostul președinte din perioada 2004-2014.

„Concluzie: Eu l-am adus pe Siegfried Mureșan pe lista PMP-ului, pe urmă a plecat la PNL, partid mai mare, cu perspective mai bune. Mă rog, pentru asta nu-l simpatizez, că a plecat la PNL lăsând PMP-ul fără sprijin în campanie. Dar, altfel, nu poți să faci dintr-un om care are niște calități, să-l pui la stâlpul infamiei doar pentru că sunt alte jocuri politice. Poți să-l înfrângi altfel”, a precizat Băsescu.

Politicianul a menționat că este greu de anticipat dacă Guvernul propus de Siegfried Mureșan va trece de Parlament. În opinia sa, premierul desemnat trebuie să găsească o variantă care să convingă PSD să intre la negocieri, dar consideră că Mureșan ar putea negocia chiar și cu AUR, partidul lui George Simion.

„E dificil de spus dacă are șanse să treacă. În primul rând ar trebui să găsească o formulă prin care să facă atractivă o intrare în negociere a PSD-ului. Foarte probabil ar trebui să propună: „Hai să facem... Să împărțim, cei doi ani care mai sunt, între PNL și PSD ca premier”. Aici e spațiu de manevră, cu miniștri care să intre de acum, cu miniștri care să intre la momentul la care intră premier PSD. Deci lucrurile sunt de negociat. Pe de altă parte, eu vă spun un lucru: având în vedere reputația pe care Siegfried Mureșan o are la Bruxelles, la PPE, eu sunt convins că, dacă face o mică înțelegere cu AUR, n-o să fie nicio problemă politică”, a explicat Băsescu.

„Ar fi un avantaj și pentru AUR pentru că vin în lumea bună, recunoscută și acasă, pentru că ei nu sunt respinși la Bruxelles. În multe cazuri, grupul parlamentar din care face parte AUR votează ca PPE-ul, deci au... Găsesc puncte comune de interes politic. Rămâne de văzut. Nu îl subapreciați pe Siegfried. Știind care este susținerea și respectul de care se bucură în grupul PPE, dacă PPE-ul va hotărî să-l susțină chiar dacă găsește o variantă mai puțin plăcută, lucrurile vor merge înainte. Adică nu ne vom trezi cu suspendări de finanțare și așa mai departe”, a conchis fostul președinte.

România este în criză politică din 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie, miniștrii partidului condus de Sorin Grindeanu și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut de Parlament și Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire.

Ulterior, Nicușor Dan a făcut două nominalizări pentru funcția de premier: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul înainte de votul din Parlament, și Adrian Veștea, al cărui guvern a fost respins pe 22 iunie.

Pe 5 septembrie s-au împlinit 4 luni de când România este condusă de un guvern interimar, premier fiind tot Bolojan.

Foarte important, coaliția PSD-PNL, care s-a format în noiembrie 2021 cu girul fostului președinte Klaus Iohannis, s-a rupt în aprilie 2026, după 5 ani.

Cronologia evenimentelor după ce Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai

Ilie Bolojan conduce Guvernul din iunie 2025 și Partidul Național Liberal din iulie 2025, în calitate de președinte cu puteri depline.

Început de compania americană Bechtel în 2004 și trecut ulterior prin mâinile spaniolilor de la Corsan și ale firmei românești Trameco, segmentul Autostrăzii A3 dintre Biharia și Chiribiș părea blocat într-o „telenovelă” fără sfârșit. După 22 de ani de eșecuri, cei 28,5 kilometri aflați în întregime în județul Bihor sunt la un pas de a fi inaugurați în decembrie 2026.

Iar circulația ar putea fi deschisă cu cinci luni înainte de termenul contractual actualizat, potrivit estimărilor Asociației Pro Infrastructură. De asemenea, lotul vecin, de 26,35 kilometri, între Suplacu de Barcău și Chiribiș, va fi deschis cel mai probabil în luna noiembrie.

„Sunt șanse mari ca în decembrie să se deschidă circulația pe cei 28,55 kilometri ai Autostrăzii Transilvania dintre Biharia și Chiribiș și să se încheie astfel una dintre cele mai halucinante povești din infrastructura românească”, scriu duminică, 20 septembrie, pe Facebook, reprezentanții ONG-ului.

Pro Infrastructură a prezentat și cum a fost blocat acest proiect important de infrastructură ani de zile în licitații și rezilieri.

„Filmul e greu de imaginat chiar și pentru cei mai inventivi scenariști. Lucrările au fost demarate în 2004 de Bechtel și reziliate cu americanii în 2013 la 50% stadiu fizic pe Suplacu de Barcău-Borș. În 2015 s-a recontractat cu spaniolii de la Corsan-Corviam și… iar s-a reziliat în 2016 fiindcă ibericii n-au făcut practic nimic. Se lansează o nouă licitație în 2017 și abia după trei ani, în iunie 2020, se semnează cu Trameco”, potrivit sursei citate.

Dar blocajul nu s-a terminat aici. „Imediat Beniamin Rus, proprietarul grupului Selina care controlează și Trameco, invocă diferențe majore între ce e în teren și expertiza CNAIR și cere 40% în plus la preț, după ce inițial ofertase la 72% din valoarea estimată. (...) Într-un final, în mai 2022, CNAIR reziliază și pornește o nouă licitație trei luni mai târziu, în august”, mai adaugă Asociația.

În cele din urmă, proiectul este câștigat de Precon, parte tot din grupul Selina controlat de omul de afaceri Beniamin Rus. În aprilie 2025, CNAIR pasează proiectul către CNIR, noua Companie de Drumuri. Iar Gabriel Budescu, directorul general al CNIR emite ordinul de începere aferent proiectării în mai 2025.

Deși termenul contractual de finalizare a lucrărilor este mai 2027, acestea ar putea fi finalizate cu cinci luni înainte.

„De data asta antreprenorul începe în forță și, după mai bine de 22 de ani și mult chin, epopeea se încheie cu o... inaugurare înainte de termen! Avem asfalt peste tot, în afară de câteva zone foarte scurte. Structurile sunt toate într-un stadiu avansat, cu o singură excepție: un viaduct care în filmarea noastră primea ultimele grinzi, operațiune ce se va finaliza în câteva zile”, precizează Asociația Pro Infrastructură.

Primăria Municipiului București a emis ordinul de începere a lucrărilor de conservare și punere în siguranță a Palatului Voievodal Curtea Veche, cel mai vechi monument medieval din Capitală.

Autoritățile susțin duminică, 20 septembrie 2026, că intervenția este esențială pentru stoparea degradării structurale și protejarea zidăriilor istorice împotriva intemperiilor.

„Ani în șir a zăcut în paragină și a ajuns într-o stare avansată de degradare - are infiltrații, plouă înăuntru, e plin de buruieni”, precizează reprezentanții Primăriei București, pe pagina de Facebook.

Mai întâi imobilul va fi pus în siguranță. Proiectul, în valoare de două milioane de lei și cu o durată de execuție de trei luni, vizează oprirea degradării structurale și protejarea zidurilor istorice prin reparații la acoperișuri și montarea unei protecții provizorii pentru arheologi, înainte de etapa de restaurare completă.

„Acum nu vorbim de o restaurare, ci doar de punere în siguranță și conservare. Refacem și reparăm acoperișurile. Vom asigura protecția zidurilor, a bolților, a suprafețelor expuse factorilor de mediu. Construim un acoperiș provizoriu, pentru a permite continuarea investigațiilor arheologice.

Primăria Municipiului București precizează că după punerea în siguranță a obiectivului va urma și restaurarea lui.

Autoritățile mai atrag atenția că, în 2018 s-a mai încercat o punere în siguranță a acestui complex sit arheologic, însă lucrările au fost oprite doi ani mai târziu și abandonate.

„Nu au fost luate atunci nici cele mai mici măsuri de conservare a monumentului istoric”, potrivit sursei citate.

Până în 2015, în acest loc a funcționat un muzeu.

Palatul Voievodal Curtea Veche este cel mai vechi monument medieval din București și spațiul în jurul căruia s-a dezvoltat capitala de-a lungul secolelor. Prima sa atestare este strâns legată de domnitorul Vlad Țepeș, care a menționat cetatea Bucureștiului într-un hrisov emis pe 20 septembrie 1459.

De-a lungul istoriei, complexul a servit drept reședință domnească pentru mari voievozi ai Țării Românești, printre care Mircea Ciobanul, Mihai Viteazul, Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu.

Palatul Voievodal Curtea Veche se află în Centrul Vechi al Bucureștiului, pe Strada Franceză nr. 21–23. Situl păstrează unele dintre cele mai vechi mărturii ale orașului, dar valoarea sa vine mai ales din continuitatea locuirii acestui spațiu timp de peste 500 de ani.

Gazetarul Cristian Tudor Popescu nu îl vede pe Siegfried Mureșan drept un premier capabil să gestioneze situații precum protestele, fie ele și pașnice, argumentând că are „un discurs de corporatist politic” și „nu e de contact cu publicul”, motiv pentru care consideră că președintele Nicușor Dan a greșit nominalizarea.

Cristian Tudor Popescu crede că președintele nu s-a sfătuit cu nimeni înainte să îl propună premier pe Siegfried Mureșan.

„A ales această soluție pentru care cred că nu s-a consultat cu nimeni. Poate doar cu... Eu știu... Cu ăla, barbă lată, sfetnicul lui, vizirul lui de la Cotroceni.... (n.red. Marius Lazurca) și poate cu Matei Păun. În rest nu s-a consultat cu nimeni și cu atât mai puțin cu PNL și USR care firește că au fost luați prin surprindere. Chiar Siegfried Mureșan a fost luat prin surprindere. E de înțeles reținerea lui. Nu se aștepta, pur și simplu, să fie desemnat. Nimic din comportamentul domnului Nicușor Dan de până acum nu prevestea o asemenea opțiune”, a spus CTP pe 17 septembrie la B1TV.

El a comentat și momentul în care șeful statului l-a propus pe Siegfried Mureșan, fără ca acesta să fi fost de față în momentul declarației televizate, spre deosebire de Eugen Tomac și Adrian Veștea.

„Domnul Nicușor Dan, anunțând desemnarea lui Siegfried Mureșan, nu era întunecos sau întunecat numai pe dinăuntru, cum e de obicei, ci era și la față. Avea un aer de prohod, de înmormântare. Negru la față... Cum să spun, scârbit, dezamăgit, resemnat”, a punctat Cristian Tudor Popescu.

El s-a întrebat de ce a fost nevoie de câteva luni ca președintele să dea curs propunerii PNL-USR-UDMR: „Întreb, nu putea domnul Nicușor Dan, acum două luni și mai bine, când a fost desemnat domnul Mureșan candidat al acestor trei partide, să-l desemneze de atunci? De ce a fost nevoie să aștepte atâta vreme? Din moment ce consideră că domnul Mureșan e potrivit pentru funcția de premier... Asta rezultă iarăși prin inferență logică, că altfel nu-l numea”.

CTP a adăugat însă că, în acest fel, Nicușor Dan „a căpătat un respiro”, adică „o gură de oxigen”, deoarece „în zilele următoare se va vorbi despre cum face sau nu face domnul Siegfried Mureșan guvern”.

Gazetarul este de părere că „Siegfried Mureșan ar fi bun într-o altă Românie, nu în asta” și a explicat: „Dacă ne-am afla într-o Românie mult mai intrată în Europa, mai integrată în Europa, fără aceste probleme crâncene economice, financiare, de slujbe, pentru că și șomajul a crescut, de prețuri...”.

CTP a mai spus că nu îl vede pe Mureșan un premier capabil să gestioneze ușor situațiile în care oamenii ies în stradă pentru a protesta și nici în postura de a merge în teritoriu pentru a rezolva astfel de probleme.

„În acest moment, domnul Siegfried Mureșan nu e potrivit. Nu pentru că n-ar avea un nivel intelectual, cunoștințe... Are. E foarte bine văzut la Bruxelles, e vicepreședinte al Parlamentului European... Problema este că nu e un premier de contact cu publicul. Nu-l văd pe domnul Siegfried Mureșan reușind să lămurească și să-i domolească pe niște protestatari... Bine, nu pe ciomăgarii ăștia care au fost acolo (n.red. la protestele din Piața Victoriei din 15 septembrie), ci pe niște protestatari pașnici dintr-un domeniu sau altul care vin în Piața Victoriei. Și în general nu-l văd mergând în teritoriu și rezolvând... Discursul lui este un discurs mai degrabă de corporatist politic, dacă poate să fie valabilă o astfel de definiție”, a conchis Cristian Tudor Popescu.

România este în criză politică din 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie, miniștrii partidului condus de Sorin Grindeanu și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut de Parlament și Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire.

Ulterior, Nicușor Dan a făcut două nominalizări pentru funcția de premier: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul înainte de votul din Parlament, și Adrian Veștea, al cărui guvern a fost respins pe 22 iunie.

Pe 5 septembrie s-au împlinit 4 luni de când România este condusă de un guvern interimar, premier fiind tot Bolojan.

Foarte important, coaliția PSD-PNL, care s-a format în noiembrie 2021 cu girul fostului președinte Klaus Iohannis, s-a rupt în aprilie 2026, după 5 ani.

Cronologia evenimentelor după ce Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai

Ilie Bolojan conduce Guvernul din iunie 2025 și Partidul Național Liberal din iulie 2025, în calitate de președinte cu puteri depline.

Miliarde de euro sunt blocate în conturi bancare inactive din Germania, iar autoritățile caută soluții pentru a utiliza aceste fonduri în scopuri sociale. Sumele din aceste conturi, rămase fără titulari activi, ar putea ajunge la 9 miliarde de euro, conform unor estimări mai vechi ale Asociației Investigatorilor de Moșteniri, conform Blic, parte a grupului Ringier.

Așa-numitele „conturi contactless” (nachrichtenlose Konten) sunt conturile bancare care au rămas fără activitate sau comunicare cu proprietarii lor timp de mai mulți ani. Cauzele sunt diverse: titularii fie au decedat, fie s-au mutat fără a lăsa o adresă nouă, fie au uitat complet de existența acestor conturi.

Guvernul federal german lucrează acum la un plan de valorificare a acestor fonduri neutilizate prin crearea unui fond social, care să sprijine proiecte de antreprenoriat social și inițiative non-profit. „Este o oportunitate de a transforma resursele latente în beneficii sociale pentru comunitate”.

Conform unui studiu recent, valoarea totală a acestor conturi variază între 1,8 și 4,2 miliarde de euro. Totuși, alte rapoarte sugerează că suma reală ar putea depăși 9 miliarde de euro. Este important de menționat că măsurile propuse de autorități nu afectează conturile active ale cetățenilor, ci doar pe cele care nu au mai fost folosite de ani de zile.

Propunerea legislativă aflată în discuție prevede ca băncile să fie obligate să depună eforturi mai mari pentru a identifica proprietarii sau moștenitorii conturilor inactive. Conform Partidului Verde, după 10 ani fără nicio activitate sau după trei ani de la decesul titularului, dacă nu există nicio revendicare, informațiile contului ar urma să fie înscrise într-un registru public central. Fondurile neclaimate vor fi transferate într-un fond social dedicat.

Modelul urmează exemplul Reclaim Fund din Marea Britanie, care a demonstrat deja succes în utilizarea acestor resurse pentru finanțarea proiectelor comunitare. De asemenea, fondul german va păstra cel puțin 20% din sumele colectate drept rezervă de lichidități. Astfel, oricine demonstrează ulterior că este moștenitorul de drept va putea să-și recupereze banii integral.

Una dintre dificultățile actuale este lipsa unui registru central în Germania, ceea ce complică identificarea conturilor bancare ale persoanelor decedate. Familiile sunt sfătuite să verifice documente vechi, precum extrasele de cont, declarațiile fiscale sau contractele de asigurare.

Pentru moștenitori, există și posibilitatea de a solicita verificări prin intermediul asociațiilor bancare. De exemplu, Asociația Federală a Băncilor Germane (Bundesverband deutscher Banken) oferă un serviciu gratuit de verificare la nivel național. În cazul caselor de economii (Sparkassen) sau al băncilor cooperatiste (Volks- und Raiffeisenbanken), cererile trebuie adresate asociațiilor lor respective.

Pentru a iniția o astfel de căutare, moștenitorii trebuie să prezinte o hotărâre judecătorească valabilă privind moștenirea (Erbschein) sau un testament notarial. De asemenea, specialiștii recomandă ca, pe parcursul vieții, fiecare persoană să întocmească o listă cu toate conturile bancare, polițele de asigurare și alte servicii financiare, pe care să o lase unei persoane de încredere pentru a ușura procesul.

Prin adoptarea acestor măsuri, Germania speră să reducă semnificativ numărul conturilor inactive și să canalizeze fondurile disponibile către proiecte benefice pentru societate.

Ministerul Transporturilor a scos pe 17 septembrie în consultare publică indicatorii tehnico-economici pentru Autostrada București - Alexandria. Șoseaua de mare viteză va avea 74,22 kilometri, 10 noduri rutiere și va tranzita județele Ilfov, Giurgiu și Teleorman.

Infrastructura rutieră din regiunea de sud a țării face un pas decisiv către modernizare. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a publicat în procedura de transparență decizională proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru autostrada care va lega Capitala de municipiul Alexandria. Este vorba despre un proiect major de infrastructură, așteptat de mulți ani de șoferii care tranzitează DN6, una dintre cele mai aglomerate și periculoase artere rutiere din zonă.

Noua autostradă va avea o lungime totală de 74,22 kilometri și va traversa teritoriul administrativ a trei județe: Ilfov, Giurgiu și Teleorman. Suprafața totală de teren estimată pentru a fi ocupată de lucrările de construcție depășește 1.500 de hectare, afectând atât domenii publice, cât și proprietăți private, potrivit documentului citat.

Traseul a fost stabilit în urma unor analize multicriteriale ample, obiectivul principal fiind decongestionarea traficului de tranzit din localitățile traversate în prezent de drumul național, reducerea poluării și sporirea siguranței pe drumurile publice.

Noua autostradă București – Alexandria va fi împărțită din punct de vedere executiv în trei loturi distincte. Primul lot se desfășoară între kilometrul 2+800 și kilometrul 14+600, cel de-al doilea lot acoperă sectorul cuprins între kilometrul 14+600 și kilometrul 45+200, în timp ce al treilea lot va lega kilometrul 45+200 de finalul traseului, situat la kilometrul 77+020.

Pe cei 74 de kilometri sunt prevăzute zece noduri rutiere strategice, menite să asigure o conectivitate optimă cu drumurile naționale și județene din regiune.

Punctul de plecare al autostrăzii este proiectat în județul Ilfov, unde artera se va desprinde direct din Autostrada de Centură București (A0 Sud). Conexiunea dintre cele două drumuri de mare viteză se va realiza printr-un nod rutier complex de tip A, dotat cu șapte bretele speciale, conceput astfel încât să asigure un flux continuu al vehiculelor la viteze de proiectare cuprinse între 60 și 80 de kilometri pe oră.

Județul Giurgiu găzduiește 5 noduri rutiere, care asigură legătura cu DJ 412A, viitoarea șosea rapidă București – Giurgiu, DN 6, DN 61 și DJ 601D. Printre cele mai importante lucrări de artă de pe acest sector se numără un pod impresionant de aproape 1 kilometru peste râul Argeș, precum și traversările peste râurile Neajlov și Glavacioc. Șoferii vor avea la dispoziție spații de servicii cu parcări securizate, iar în zona intersecției cu DN 61 va funcționa un Centru de Întreținere și Monitorizare.

De asemenea, județul Teleorman cuprinde restul traseului până la kilometrul 77, având 4 noduri rutiere ce fac legătura cu DJ 503, DN 6, DJ 504 și DN 6F (Centura Alexandria). Autostrada va traversa calea ferată Giurgiu – Videle, râurile Câlniștea, Clănița și Teleorman, încheindu-se cu un viaduct peste râul Vedea și DN 6F. Sectorul include două noi spații de servicii și un Centru de Întreținere și Coordonare amplasat la capătul drumului.

Terenurile afectate de traseul sectorului de autostradă sunt situate în extravilanul și intravilanul UAT Dărăști, Măgurele, 1 Decembrie (județul Ilfov), UAT Mihăilești, Iepurești, Bulbucata, Letca Nouă, Ghimpați (județul Giurgiu) și UAT Bujoreni, Mereni, Botoroga, Drăgănești – Vlașca, Băbăița, Măgura, Vitănești, Orbeasca, Alexandria, Mavrodin, Buzescu (județul Teleorman), atât domeniul public cât și privat.

Construcția autostrăzii presupune realizarea unor lucrări inginericești de anvergură, având în vedere numărul mare de cursuri de apă și căi de comunicație pe care traseul le intersectează.

Proiectul cuprinde 65 pasaje, poduri și viaducte. Printre principalele structuri proiectate se numără podul impresionant peste râul Argeș, cu o lungime de 994,7 metri, un pasaj peste râul Neajlov și DN6 de peste 470 de metri, precum și viaducte masive peste valea Glavacioc, calea ferată Giurgiu – Videle sau râul Vedea.

Din punct de vedere al profilului transversal, autostrada va avea o lățime totală a platformei de 26 de metri. Aceasta va include două benzi de circulație pe fiecare sens, benzi de ghidare, benzi de staționare de urgență de 2,5 metri fiecare, un spațiu median separatoare de 2,5 metri și acostamente solide.

Pentru situațiile de urgență sau intervenții speciale, proiectanții au prevăzut 15 zone de trecere peste banda mediană, fiecare având o lungime de 160 de metri, distribuite la intervale de aproximativ 5 kilometri pe tot parcursul traseului. De asemenea, proiectul include spații de servicii securizate, dotate cu parcări moderne, precum și centre speciale de întreținere, monitorizare și coordonare a traficului, amplasate în punctele cheie ale autostrăzii.

Valoarea totală estimată este de 11.128.542.000 lei, inclusiv TVA, calculată la prețurile din 3 martie 2026 și la un curs de 5,0981 lei/euro, potrivit documentului publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor. Acest lucru înseamnă 2,18 miliarde de euro, la cursul utilizat în documentație.

Durata de execuție a obiectivului de investiții este de 33 luni.

Preluarea proiectului în consultare publică de către Ministerul Transporturilor reprezintă etapa premergătoare aprobării indicatorilor în ședință de Guvern. Apoi urmează lansarea licitațiilor pentru proiectarea tehnică și execuția lucrărilor propriu-zise.

Naționala României de volei masculin, antrenată de Sergiu Stancu, a reușit o performanță remarcabilă, calificându-se pentru a doua oară consecutiv în sferturile de finală ale Campionatului European. Duminică, 20 septembrie 2026, tricolorii au învins categoric Ucraina, echipa clasată pe locul 10 mondial, cu scorul de 3-0 (25-22, 25-21, 30-28), într-un meci disputat la Arena 8888 din Sofia, Bulgaria, relatează Gazeta Sporturilor.

Românii au arătat o maturitate tactică și o determinare exemplară împotriva unei echipe ucrainene considerate favorite pe hârtie. Elevii lui Sergiu Stancu s-au remarcat printr-un joc bine organizat și o defensivă solidă, reușind să facă față presiunii în momentele cheie ale meciului. „Am arătat că putem lupta de la egal la egal cu cele mai bune echipe din lume. Este un moment de mândrie pentru toată echipa”, a declarat antrenorul Sergiu Stancu la finalul partidei.

Primul set a fost un adevărat spectacol, România impunându-se cu 25-22, grație unei prestații remarcabile a lui Alexandru Rață, liderul echipei în atac. În setul al doilea, tricolorii au continuat să domine jocul, încheind cu un scor de 25-21, grație unor servicii precise și unui joc tactic bine pus la punct.

Setul trei, însă, a fost cel mai tensionat. După ce România a început în forță, Ucraina a revenit și chiar a preluat conducerea. Totuși, tricolorii au gestionat cu calm momentele dificile și au apelat la soluții tactice eficiente, jucând mai mult pe zona centrală prin Bela Bartha și Ștefan Lupu. Finalul a fost electrizant, cu România având patru mingi de meci și Ucraina două mingi de set. În cele din urmă, echipa noastră a închis partida cu 30-28, repetând performanța din meciul cu Franța, unde au demonstrat o rezistență similară.

Alexandru Rață a fost din nou principalul marcator al echipei cu 16 puncte, urmat de Daniel Chițigoi, care a adus 11 puncte importante. De partea cealaltă, Oleh Plotnytskyi a înscris 15 puncte pentru Ucraina, iar Dmytro Yanchuk a contribuit cu 10 puncte. „Am luptat pentru fiecare punct, iar asta a făcut diferența. Este o victorie incredibilă pentru noi toți”, a spus Rață după meci, citat de Gazeta Sporturilor.

România își va afla următorul adversar în sferturile de finală în această seară, când Franța va întâlni Portugalia într-un duel programat să înceapă la ora 19.00. Partida din sferturile de finală va avea loc la Sofia, în perioada 22-23 septembrie, iar tricolorii speră să continue parcursul spectaculos și să ajungă în semifinale, programate să se desfășoare la Milano în 25-26 septembrie.

România a impresionat încă din faza grupelor, unde a reușit trei victorii importante, învingând Elveția, Turcia și Franța, și cedând doar în fața Letoniei și Germaniei. Meciul cu Franța, câștigat dramatic cu 3-2, a arătat deja capacitatea echipei de a învinge adversari mai bine cotați.

Victoria împotriva Ucrainei nu doar că asigură un loc în sferturile de finală, ci întărește poziția României ca o echipă de temut în competițiile europene de volei. Tricolorii sunt acum la doar un pas de a scrie din nou istorie, iar fanii așteaptă cu nerăbdare următoarea confruntare din Bulgaria.

Murăturile sunt apreciate pentru gustul lor acrișor și se potrivesc de minune alături de fripturi, tocănițe și multe preparate tradiționale. Sunt gustoase, păstrează o parte dintre nutrienții legumelor, iar cele obținute prin fermentare pot conține bacterii benefice. Pentru a ne bucura de ele, este însă important să le pregătim și să le păstrăm corect. Află, așadar, de ce se formează floarea albă la suprafața saramurii, care sunt greșelile care favorizează apariția ei și cum pot fi prevenite.

Floarea albă apare, de regulă, la suprafața saramurii, sub forma unei pojghițe subțiri care se întinde peste lichid. Această problemă se întâlnește mai ales la murăturile fermentate în saramură și este produsă, de fapt, de drojdii care se dezvoltă în prezența oxigenului.

Fermentarea corectă a murăturilor este susținută în principal de bacteriile lactice. Ele consumă o parte dintre zaharurile naturale ale legumelor și produc acid lactic. Pe măsură ce aciditatea crește, gustul devine mai acru, iar mediul format nu mai este favorabil microorganismelor care pot strica sau înmuia legumele.

Sarea ajută bacteriile utile să se dezvolte și limitează înmulțirea altor microorganisme, motiv pentru care proporția de sare este una importantă.

Dacă se dezvoltă mult și rămâne în borcan, drojdia de suprafață, adică floarea albă de la murături, poate modifica gustul și mirosul acestora.

Pentru ca fermentarea să decurgă bine, legumele trebuie să fie bine acoperite cu saramură. Legumele aflate sub lichid sunt ferite în mare măsură de oxigen, în timp ce bucățile care plutesc la suprafață sunt expuse la aer.

Castraveții, gogonelele, conopida și ardeii se pot ridica atunci când încep să se fermenteze. Același lucru se întâmplă cu mărarul, frunzele de vișin, hreanul, usturoiul și boabele de muștar. Chiar dacă borcanul a fost umplut corect la început, ingredientele își pot schimba poziția după câteva zile.

De aceea, nu este suficient ca saramura să acopere legumele doar în momentul în care borcanul este pregătit. Nivelul trebuie verificat și în primele zile de fermentare. Dacă lichidul a scăzut sau unele ingrediente au ieșit la suprafață, problema trebuie rezolvată.

O greutate special pentru fermentare este cea mai simplă soluție. Poate fi un disc special din sticlă sau ceramică, potrivit dimensiunii borcanului. Pentru vasele mai mari se poate folosi o farfurie curată, peste care se așază o greutate potrivită pentru contactul cu alimentele. Rolul ei este să mențină toate ingredientele sub saramură, nu să le strivească.

Contactul cu aerul este cauza principală, dar apariția florii la murături poate fi favorizată și de alte greșeli.

Sarea nu se adaugă numai pentru gust. O saramură prea slabă permite drojdiilor și bacteriilor nedorite să se înmulțească mai ușor.

Cantitatea potrivită diferă în funcție de legumele folosite, dimensiunea bucăților și metoda de preparare. Din acest motiv, regula cu sare după gust nu este potrivită pentru murături. Este mai sigur ca sarea și apa să fie cântărite sau măsurate după o rețetă verificată.

Nici excesul de sare nu ajută. O concentrație prea mare poate încetini bacteriile lactice, poate împiedica acidifierea normală și poate face legumele exagerat de sărate.

Descoperă câtă sare se pune la murături și de ce este importantă cantitatea de sare

Într-o încăpere foarte caldă, fermentarea se desfășoară repede, dar nu neapărat mai bine. Temperaturile ridicate favorizează dezvoltarea drojdiilor, grăbesc înmuierea legumelor și pot produce gusturi neplăcute.

În general, murăturile fermentează mai uniform într-un loc un pic mai răcoros, ferit de soare și de sursele de căldură. O temperatură moderată, de aproximativ 20-24 grade C, este potrivită pentru începutul fermentării. Apoi, după ce murăturile au ajuns la gustul dorit, mutarea lor într-un loc rece sau în frigider încetinește procesul.

Fermentarea la temperaturi mai scăzute durează mai mult, dar legumele își pot păstra mai bine textura. La temperaturi prea mari, castraveții și alte legume se pot înmuia.

Fiecare deschidere lasă aerul să intre în recipient și poate introduce microorganisme de pe mâini sau ustensile. Verificarea este utilă, dar nu este nevoie ca borcanul să fie desfăcut și amestecat zilnic.

Un capac special pentru fermentare, prevăzut cu supapă, permite gazelor să iasă fără ca în borcan să intre mult aer. Dacă se folosește un capac obișnuit, acesta nu trebuie strâns astfel încât gazele să se acumuleze.

Murăturile nu au nevoie de un mediu complet steril pentru a fermenta, însă recipientele și ustensilele trebuie spălate foarte bine. Resturile alimentare, grăsimea, praful sau murdăria de pe marginea borcanului pot favoriza dezvoltarea microorganismelor nadorite și apariția florii.

Borcanul trebuie spălat cu apă fierbinte și detergent, clătit bine și lăsat să se scurgă. Greutățile, farfuriile, capacele și ustensilele folosite la umplere trebuie curățate în același mod. Mâinile se spală înainte de a atinge legumele sau interiorul recipientului.

Legumele proaspete și ferme fermentează mai bine. Legumele deja moi sau lovite se pot descompune înainte ca saramura să devină suficient de acidă.

Nu este nevoie ca legumele să aibă un aspect perfect, însă porțiunile stricate trebuie îndepărtate. Castraveții moi, gogonelele crăpate și ardeii cu zone mucegăite nu sunt potriviți pentru conservare.

Sarea de masă cu agenți antiaglomeranți poate face saramura tulbure sau poate produce depuneri albicioase. Acestea nu reprezintă neapărat floare de drojdie, dar pot face mai dificilă observarea schimbărilor din borcan.

Pentru un lichid mai limpede se poate folosi sare neiodată pentru murături, fără agenți antiaglomeranți.

Descoperă și cât hrean se pune la murături și de ce nu trebuie să lipsească din borcan

Alege legume proaspete, ferme și fără zone stricate. Spală-le bine, dar nu le lăsa mult timp în apă. Curăță borcanul, capacul, greutatea de fermentare și toate ustensilele pe care urmează să le folosești.

Pregătește saramura respectând proporțiile corect. Nu reduce cantitatea de sare pentru a obține murături mai dietetice și nu încerca să corectezi concentrația numai după gust. În cazul murăturilor fermentate, sarea are un rol direct în desfășurarea procesului, nu este doar un condiment.

Așază legumele cât mai compact, dar fără să le zdrobești. Condimentele ușoare, cum sunt mărarul, frunzele și boabele de muștar, pot fi puse mai adânc în borcan, printre legume, pentru a nu pluti la suprafață.

Toarnă suficientă saramură pentru ca toate ingredientele să fie acoperite. Lasă însă și spațiul indicat de rețetă în partea de sus a borcanului, deoarece fermentarea produce gaze, iar lichidul își poate mări volumul.

Fixează legumele cu o greutate pentru fermentare și verifică dacă nimic nu rămâne deasupra lichidului.

Păstrează borcanul într-un loc ferit de lumina directă a soarelui și de căldură. Urmărește nivelul saramurii în primele zile, fără să agiți inutil conținutul. Dacă lichidul se revarsă, curăță exteriorul și marginea recipientului.

Când murăturile au ajuns la aciditatea și gustul dorite, mută-le la rece.

Mai întâi trebuie observat cu atenție aspectul ei. O peliculă foarte subțire, netedă sau ușor încrețită, albă ori crem, poate fi formată din drojdii de suprafață. Se poate îndepărta a pojghița formată în timpul fermentării și apoi să ne asigurăm de menținerea legumelor sub saramură.

Pojghița se adună cu o lingură curată, fără a fi amestecată în lichid. Se șterge bine partea interioară a borcanului deasupra saramurii, se verifică mirosul și se reașază greutatea. Dacă lichidul nu mai acoperă legumele, se completează numai cu saramură pregătită în concentrația cerută de rețetă, nu cu apă simplă.

După apariția unei astfel de pelicule, borcanul trebuie urmărit mai atent. Dacă pojghița revine repede, mirosul se schimbă, legumele se înmoaie sau devin alunecoase, conținutul nu mai trebuie consumat.

Pelicula produsă de drojdii este, de obicei, subțire și relativ uniformă. Nu formează puf. Mucegaiul poate începe ca o pată albă, dar capătă frecvent un aspect pufos. Pe măsură ce se dezvoltă, pot apărea zone verzi, albastre, gri, maronii sau negre.

Dacă pe suprafața murăturilor există mucegai vizibil este mai prudent să aruncăm conținutul.

Sedimentul alb de pe fundul borcanului este altceva. La murăturile fermentate natural pot apărea depuneri provenite din microorganismele implicate în fermentare. Sarea cu aditivi și mineralele din apa dură pot produce, de asemenea, tulburarea saramurii sau depuneri. Un sediment așezat la fund, în lipsa mirosului neplăcut și a altor semne de alterare, nu trebuie confundat automat cu floarea formată la suprafață.

Și saramura ușor tulbure poate fi normală în timpul fermentării. Activitatea bacteriilor lactice, particulele desprinse din legume și condimentele pot schimba aspectul lichidului. Devine îngrijorătoare atunci când este însoțită de miros de putrefacție, textură lipicioasă, culori neobișnuite sau legume foarte moi.

Murăturile nu se gustă pentru a verifica dacă sunt sigure atunci când prezintă semne clare că sunt stricate. Conținutul din borcan trebuie aruncat dacă apar:

Aceste recomandări sunt importante mai ales pentru murăturile fermentate și pregătite pentru păstrare îndelungată.

Premierul italian Giorgia Meloni a anunțat duminică, în cadrul reuniunii organizației de tineret a partidului Frații Italiei, noi măsuri pentru școli, inclusiv interzicerea acoperirii feței și limitarea numărului de elevi străini dintr-o clasă, relatează Reuters.

„În curând va fi prezentată în Consiliul de Miniștri o măsură care va stabili prin lege un număr maxim de elevi străini într-o clasă. De asemenea, aceasta le va cere părinților elevilor străini care întâmpină dificultăți serioase de integrare în sistemul școlar să învețe limba italiană și va interzice burqa și niqab în școli”, a declarat Meloni.

Premierul a subliniat că scopul inițiativei este de a sprijini integrarea elevilor străini, care devine dificilă atunci când sunt prea mulți copii ce nu cunosc limba italiană. „Dacă într-o clasă există un singur copil care nu înțelege italiana, probabil va putea învăța rapid limba și se va integra cu ajutorul colegilor și profesorilor. Dar dacă numărul copiilor care nu înțeleg limba devine mare sau chiar majoritar, aceasta nu mai este integrare, ci neglijență”, a explicat ea.

Conform datelor oferite de Fondazione ISMU, elevii fără cetățenie italiană reprezintă 11,6% din totalul celor înscriși în școlile din Italia, ceea ce înseamnă aproape 12 din fiecare 100 de elevi. Această proporție reflectă provocările unui sistem educațional care trebuie să răspundă nevoilor unei populații tot mai diverse.

Meloni a susținut, de asemenea, interdicția asupra purtării burqa și niqab în școli, afirmând că este important ca fețele să fie vizibile în spațiile de învățământ. „La școală trebuie să mergi cu fața descoperită, iar în Italia nimeni, în numele unei tradiții reale sau presupuse, nu poate decide că o tânără trebuie să se ascundă”, a adăugat premierul.

Italia, situată în centrul Mediteranei, este printre cele mai expuse țări europene la fluxurile de migranți. Integrarea acestora, în special a celor proveniți din țări cu populații majoritar musulmane, este frecvent subiect de dezbatere în societatea italiană, unde temele legate de simbolurile religioase și politicile de imigrație rămân intens discutate.

Gigi Becali, patronul celor de la FCSB, a anunțat duminică, 20 septembrie, revenirea lui Laurențiu Reghecampf ca antrenor principal la FCSB, după demiterea lui Marius Baciu în urma eșecului cu 0-5 la Craiova.

Reghecampf, aflat sub contract cu echipa Esperance Tunis din prima ligă din Tunisia, ar fi acceptat oferta, potrivit GSP.ro. Decizia a fost luată pe fondul presiunii suporterilor și a dorinței de a readuce echipa roș-albastră pe linia de plutire. Numirea acestuia poate influența decisiv parcursul echipei în sezonul actual.

Laurențiu Reghecampf a împlinit 51 de ani pe 19 septembrie, în ziua în care FCSB era umilită cu 5-0 de Universitatea Craiova.

„Laurențiu Reghecampf este noul antrenor al FCSB. Este decizia mea, pe care am luat-o după ce am stat să mă gândesc foarte bine. Am fost impresionat de modul în care galeria a fost alături de echipă și după 0-5 la Craiova. Am văzut că suporterii i-au aplaudat pe jucători și au ținut să fie alături de ei și după acest eșec de la Craiova. Și atunci am decis să le fac un cadou și să le aduc antrenorul pe care ei îl vor”, a spus Gigi Becali pentru Fanatik.ro.

Gigi Becali a încercat inițial să-l aducă pe Mirel Rădoi, însă acesta nu a răspuns la telefon, astfel că Reghecampf a devenit opțiunea principală.

„Am zis Reghecampf sau Mirel Rădoi. Pentru că Rădoi e finul meu, îl voi suna primul pe el, dacă răspunde, va fi el. Altfel, va fi Reghecampf. Am sunat de 3 ori la Mirel, nu a răspuns. Reghe a răspuns, deci el e antrenor”, a povestit Gigi Becali la Prima Sport TV.

Ca să vină la FCSB, Becali trebuie să achite datoria lui Reghecampf față de Mihai Rotaru, acționarul Universității Craiova. În plus, antrenorul va renunța la 3 salarii din Tunisia pentru a putea veni în România. De asemenea, potrivit celor precizat de Gigi Becali, acesta a cerut o primă de un milion de euro pentru calificarea în Champions League.

„«Mă interesează prime de calificare», așa a spus. Mi-a cerut 1 milion primă de Champions League”, a mai spus Becali.

Patronul FCSB a mai susținut că Reghe e convins că va câștiga titlul în acest sezon.

„Mi-a spus că o să câștige campionatul! Că știe echipa, dar eu îi iau 2 jucători în iarnă: un mijlocaș și un atacant! E cu gândul la titlu, a spus clar: eu iau titlul! Cele 8 puncte din față nu sunt mare lucru”, a declarat Gigi Becali.

Astfel, Reghecampf revine la FCSB, echipă pe care a mai antrenat-o în perioadele 2012–2014 și 2015–2017. În mandatul său, roș-albaștrii au câștigat două titluri de campioană, o Supercupă a României și o Cupă a Ligii.

Primarul din Caracal, Ion Doldurea, aflat la al doilea mandat, și-a anunțat demisia duminică, 20 septembrie, invocând probleme medicale apărute după un accident rutier produs în urmă cu jumătate de an. Mai exact, a spus că a fost operat pe creier, iar medicii i-au recomandat să evite stresul și oboseala.

Doldurea este primar din septembrie 2020.

„Am intrat în administraţia publică locală pentru că, aşa cum am spus-o încă de la început, Caracalul este universul meu. Este locul unde m-am născut, unde mi-am întemeiat familia, unde m-am întors după ce am absolvit facultatea, unde mi-am crescut copiii şi unde cresc o parte din nepoţii mei", a scris primarul în mesajul postat pe Facebook.

El a adăugat că ia o decizie grea cauzată de problemele medicale apărute după un accident de mașină: „Cu şase luni în urmă, deplasându-mă spre Bucureşti, maşina în care mă aflam a fost lovită în spate de un tir. În urma acestui accident rutier am fost supus unei intervenţii chirurgicale pe creier pentru îndepărtarea unui cheag de sânge ce s-a format în urma loviturii. Deşi încă de la început recomandările medicilor au fost tranşante, în sensul evitării stresului şi oboselii, am ales să încerc, cu toate riscurile medicale asociate, să continui implicarea mea în funcţia de primar”.

Ion Doldurea a susținut apoi că aceste probleme medicale fac imposibilă implicarea sa la capacitate maximă în actul administrativ.

„Ca urmare a ultimei evaluări medicale recente, recomandarea medicilor este categorică: fără stres, fără emoţii, fără efort! Pentru toate aceste motive am decis să demisionez din funcţia de primar al Municipiului Caracal”, a mai transmis Doldurea.

Ion Doldurea este inginer chimist de profesie. A lucrat la fabrica de anvelope din Caracal, iar apoi s-a ocupat de afaceri, în special de comercializarea gazului petrolier lichefiat. În 25 de ani, firmele sale au adunat o cifră de afaceri de șapte ori mai mare decât bugetul Caracalului, potrivit unei analize făcute de Europa Liberă în urmă cu trei ani.

Din funcția de preşedinte al organizaţiei PSD Caracal, Ion Doldurea a câștigat Primăria Caracal în 2020, cu 52% din voturi. Apoi, la alegerile din 2024, a obținut un nou mandat cu un scor de aproape 71%.

Fiul lui Ion Doldurea, Ionuț Doldurea, este unul dintre patronii firmei care opera depozitul de gaz din localitatea dâmbovițeană Crevedia unde în august 2023 s-au produs două explozii în urma cărora au murit 6 persoane şi peste 50 au fost rănite. În urma dezastrului, primarul Ion Doldurea a fost suspendat din PSD, fără a fi exclus însă din partid.

Reamintim că Ionuț Doldurea şi Cosmin Stângă erau acţionarii firmei Flagas SRL care deţinea staţia GPL de la Crevedia unde au avut loc exploziile. Tragedia a avut loc în timp ce era efectuat un transfer de gaz între două cisterne. Potrivit autorităților, stația funcționa ilegal în Crevedia, a fost amendată de mai multe ori, iar în 2020 i-a fost retrasă autorizația de funcționare.

Un complex turistic unic, inspirat din universul „Stăpânul Inelelor”, este scos la vânzare în Porumbacu de Sus, la poalele Munților Făgăraș. Complexul a fost inaugurat în 2018 și include opt căsuțe Hobbit, integrate armonios în peisaj, cu acoperișuri verzi și design curbat, relatează BizBrașov.

Conceput de doi tineri din București, ansamblul oferă camere tematice, precum Camera Artistului, Fierarului sau Tradițională. Fiecare cameră este decorată cu obiecte autentice, inclusiv o năframă cu o vechime de peste 120 de ani.

Situată la doar 80 de kilometri de Brașov, pensiunea poate fi o opțiune pentru turiștii interesați de turism tematic.

„Dealul Verde” dispune de facilități moderne, inclusiv un lounge cu șemineu, o vatră de foc în aer liber, saună și ciubere exterioare, asigurând o experiență completă pentru turiști. Pensiunea „Dealul Verde”, situată pe un teren de 5.000 mp, poate fi achiziționată pentru 600.000 de euro.

Anunțul de vânzare, publicat de Sotheby's International Realty România, prezintă proprietatea ca o destinație potrivită pentru iubitorii de natură și arhitectură inovatoare

Manifestaţii paşnice împotriva violenţei şi extremismului sunt organizate duminică, 20 septembrie, în mai multe oraşe din România: Bucureşti, Iaşi, Oradea şi Timişoara. Participanţii sunt invitaţi să poarte tricouri albe şi să adopte un comportament „civilizat şi demn”, conform organizaţiei „Corupţia ucide”, relatează News.ro.

Manifestaţiile vor avea loc în Piaţa Victoriei din Bucureşti, începând cu ora 18.00, în Piaţa Independenţei din Iaşi, de la ora 18.30, în Piaţa Unirii din Oradea, tot de la 18.30, şi în Piaţa Victoriei din Timişoara, de la ora 19.00. Evenimentele sunt organizate ca o reacţie la recentele violenţe din Piaţa Victoriei, în timpul protestului fermierilor.

Organizaţia „Corupţia ucide” explică motivaţia acţiunii: „Ieşim pentru că ura, ameninţările şi instigările publice, tolerate prea mult în online, au ajuns în stradă, iar statul reacţionează abia după ce oamenii sunt agresaţi. Revolta faţă de guvernare nu este extremism. Agresarea propriilor concetăţeni, ameninţarea unor oameni care n-au nicio legătură cu deciziile Guvernului şi folosirea violenţei ca armă politică nu mai înseamnă protest. România este şi va rămâne stat european democrat indiferent cât se străduie unii să-i schimbe direcţia.”

Organizatorii îi îndeamnă pe participanţi să poarte tricouri albe, simbol al păcii, şi să transmită mesajul că „strada nu e a extremiştilor”. De asemenea, Jandarmeria Capitalei le solicită celor prezenţi să respecte indicaţiile forţelor de ordine, să evite conflictele şi să raporteze imediat orice incidente sau comportamente agresive. „Pentru siguranţa tuturor, recomandăm participanţilor să evite, pe cât posibil, bagajele şi genţile voluminoase”, au transmis oficialii Jandarmeriei.

Manifestaţia din Piaţa Victoriei din Bucureşti este declarată şi avizată, urmând să se încheie la ora 22.00. Echipele de dialog ale Jandarmeriei vor fi prezente în zonă şi pot fi recunoscute după vestele albastre inscripţionate. Acestea vor fi disponibile pentru informaţii sau pentru raportarea problemelor.

Brigada Rutieră va implementa măsuri de fluidizare a traficului şi de prevenire a accidentelor în zonele afectate de proteste. În funcţie de numărul participanţilor, traficul rutier din Piaţa Victoriei poate fi restricţionat sau deviat. Conducătorii auto sunt sfătuiţi să consulte rutele alternative pentru a evita întârzierile.

Ca măsură preventivă, pe căile de acces către Piaţa Victoriei vor fi amplasate filtre de siguranţă. Jandarmii vor legitima şi verifica persoanele care transportă bagaje voluminoase. „Reamintim că este interzisă participarea la adunări publice cu arme, materiale explozive sau incendiare, substanţe iritant-lacrimogene, dispozitive cu electroşocuri sau alte obiecte care ar putea fi folosite pentru acte de violenţă”, au subliniat autorităţile.

Jandarmeria Capitalei le recomandă participanţilor să evite implicarea în eventualele incidente provocate de persoane sau grupuri agresive şi să informeze imediat patrulele din apropiere. Măsurile sunt menite să asigure desfăşurarea paşnică a protestelor şi protecţia cetăţenilor.

După ce a lucrat un deceniu ca medic chirurg într-un spital din Germania, o femeie a renunțat la confortul unității medicale pentru a deveni medic pe un vas de croazieră.

Maike Derenbach, în vârstă de 39 de ani, de profesie medic chirurg și de urgențe, a decis să renunțe la cariera sa de peste un deceniu în cadrul Spitalului Johanniter din Bonn, un oraș din Germania, pentru a accepta o provocare neașteptată: să devină medic pe un vas de croazieră. Din iulie 2026, ea își petrece zilele pe un vas care navighează pe Marea Adriatică.

„Jobul de medic pe vas combină exact ce îmi place: călătoria, medicina de urgență și contactul direct cu pacienții”, a povestit doctorița pentru publicația germană General-Anzeiger.

Maike Derenbach a explicat că, înainte de această experiență, nu mai fusese niciodată pe un vas de croazieră. Schimbarea a fost semnificativă, de la halatul alb din spital la uniforma albă de pe navă, recunoscută prin cele trei dungi aurii de pe umăr, simbol al autorității sale, fiind direct subordonată căpitanului.

„Colegii din echipaj îmi fac loc pe coridoare din respect pentru statutul meu de ofițer. Este ceva cu care încă mă obișnuiesc”, spune ea.

Deși își amintește cu drag de momentele din sala de operații, medicul a recunoscut pentru General-Anzeiger că unele nopți erau epuizante.

„După a cincea operație de urgență într-o noapte, începi să te întrebi dacă nu ar fi momentul să ieși din zona de confort și să încerci ceva nou”.

Acum, pe vas, rutina sa zilnică este diferită. Are două ture de consultații, dimineața și seara, iar între acestea are timp pentru sport sau pentru a se bucura de priveliștea mării.

„Este incredibil să ai timp să respiri, să te relaxezi și să te întorci la muncă odihnită. Este o experiență complet diferită”, a adăugat ea.

Aceasta lucrează alături de un medic și trei asistente medicale, având grijă de peste 2.500 de oameni, atât pasageri, cât și membri ai echipajului.

„Practic sunt ca un medic de familie, dar sunt disponibilă 24 de ore pentru urgențe”, explică ea.

Printre cazurile întâlnite pe mare se numără fracturi, pneumonii, probleme musculare și boli de piele. Din fericire, nu a avut cazuri de rău de mare, deoarece Adriatica este o mare relativ calmă. Totuși, urgențele sunt inevitabile.

„În a treia mea zi pe vas, am avut o pacientă care trebuia transportată la spital cu o barcă de salvare. A fost o experiență intensă să o însoțesc și să sper că totul va fi bine”, povestește Derenbach.

Un alt caz dificil a implicat încetinirea navei pentru a transfera un pacient către paza de coastă din Croația. Deciziile de a devia traseul navei pentru urgențe medicale sunt luate cu mare precauție, având în vedere impactul asupra întregii croaziere.

Spitalul de la bord este bine echipat: există o secție de terapie intensivă cu două paturi, un aparat de radiografie, alte două paturi pentru monitorizare și o farmacie mare. Pentru întrebări adresate altor specialități, echipa poate apela un spital partener din Hamburg.

În timpul liber, medicul se bucură de opririle în porturile din Italia, Croația și Grecia, descoperind frumusețea locurilor precum Muntenegru.

„Sunt fericită în fiecare zi pentru că soarele strălucește de obicei și pot vedea marea”, mai spune doctorița.

Maike Derenbach are deja planificate misiunile pentru 2027: o croazieră pe insulele Canare în iarnă și o altă tură în Statele Unite și Caraibe. Medicii de pe vasele de croazieră au contracte individuale și pot alege traseele care li se potrivesc cel mai bine.

„Nu știu dacă voi face asta toată viața, dar este o profesie minunată. Atmosfera de lucru este foarte colegială, ca într-o familie”, adaugă ea.

Andi Moisescu a făcut declarații exclusive pentru Libertatea despre venirea Nadiei Comăneci în juriul de la Românii au talent. De-a lungul timpului, emisiunea de la Pro TV a avut diverse formule de jurați. Schimbarea din acest an este înlocuirea actriței Carmen Tănase cu Zeița de la Montreal.

Andi Moisescu și Andra sunt veteranii show-ului de talente de la Pro TV, alături de prezentatorii Pavel Bartoș și Smiley.

Andi Moisescu a oferit prima reacție despre sosirea „Zeiței de la Montreal” în proiect. Juratul vorbește deschis despre semnificația acestei premiere pentru o emisiune din România, dar și despre stadiul pregătirilor și momentul în care vor debuta oficial filmările.

Libertatea: Cum ai primit vestea că Nadia Comăneci vine în echipa „Românii au talent”?

Andi Moisescu: Păi cu emoții am primit. Nu doar pentru mine, pentru noi toți Nadia reprezintă ceva unic. Pentru mine cel puțin reprezintă ceva unic nu numai în lume și nu numai unic în viața mea, mi se pare că Nadia este un caz unic în omenire, adică oricine s-ar mai naște de aici încolo sau ar reuși o performanță egalabilă cu a ei, adică să aibă nota perfectă 10, Nadia va fi, atâta timp cât va exista viață pe acest pământ, primul om care a reușit asemenea lucru. Nici nu știu să-l cuantific.

Andi Moisescu: E ceva deasupra oricărui clasament și asta face din prezența Nadiei în orice fel de poveste un lucru cu totul aparte. Ca să nu mai spun că este pentru prima oară când Nadia intră într-un proiect de televiziune, care asta aduce un univers de așteptare pentru toată lumea, deopotrivă pentru public, dar și pentru noi la masa juriului. Eu m-am intersectat de multe ori cu Nadia, anul ăsta chiar mai des decât în alți ani, pentru că este și anul Nadia.

Libertatea: Să înțeleg că tu ai aflat vestea cumva înaintea celorlalți jurați?

Andi Moisescu: Nu, am aflat și eu vestea când a aflat-o toată lumea. Nu am avut parte de un privilegiu.

Libertatea: Ați început filmările pentru noul sezon?

Andi Moisescu: Nu, filmările le începem în octombrie. Am început pregătirile în schimb, echipa muncește de zor. Echipa de producție e deja prin țară la preselecții și ei văd foarte multe momente, văd sute, poate mii de momente și reprezintă primul filtru pentru că au experiența și capacitatea necesară și ce li se pare că are într-adevăr potențial să genereze măcar doi de „da”, trei de „da”, aduc mai departe în filmările pe care urmează să le facem toți în octombrie.

Daniela Zeca, una dintre cele mai apreciate scriitoare din România, este autoarea unei trilogii orientale foarte bine primite de public, trilogie reeditată în acest an la Polirom. Daniela Zeca a petrecut mult timp în Iran, a studiat civilizația, oamenii, tendințele. Pe parcursul unui interviu acordat pentru Libertatea, Daniela Zeca a vorbit despre motivele pentru care pentru prea mulți Iranul e doar „o axă a răului“, despre cum înțelege Iranul, dar și de ce este condiția femeii în țările din spațiul Orientului una subjugată de concepții retrograde și profund misogine.

Trilogia orientală scrisă de Daniela Zeca, trilogie alcătuită din romanele „Istoria romanțată a unui safari”, „Demonii vântului” și „Omar cel orb“, a apărut în acest an într-o nouă ediție la editura Polirom. Daniela Zeca a adus în literatura română contemporană un Orient viu, eliberat de clișee și de prejudecăți. Trilogia orientală este și rezultatul unei documentări asidue pe teren. Scrisul Danielei Zeca îmbină cu farmec rigoarea observației jurnalistice cu o poetică specială a detaliului, unde aromele, culorile, tăcerile și tensiunile alterității se îmbină impecabil.

Daniela Zeca este absolventă a Facultății de Litere din București și a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării. Cu un doctorat în filologie (2001) și unul în comunicare (2015) la Universitatea din București, este titularul cursului de genuri ale audiovizualului din cadrul aceleiași universități. În 2006 a primit distincția „Personalitatea europeană a anului pentru România”, secțiunea televiziune, acordată de Fundația Eurolink și Comisia Europeană. În intervalul ianuarie 2004 – august 2012 a fost directorul canalului de televiziune TVR Cultural, iar din 2015 își identifică numele cu talk-show-ul „Mic dejun cu un campion”, pe care îl realizează pentru TVR2.

Daniela Zeca a mai publicat volumele: Orfeea (poezie, Viitorul Românesc, 1994), Îngeri pe carosabil (proză, Coresi, 2000), Melonul domnului comisar (critică literară, Curtea Veche, 2005), Jurnalismul de televiziune (Polirom, 2005), Totul la vedere. Televiziunea după Big Brother (Polirom, 2007), Veridic. Virtual. Ludic. Efectul de real al televiziunii (Polirom, 2009), Istoria romanțată a unui safari (roman, Polirom, 2009, 2011, 2026), Demonii vântului (roman, Polirom, 2010, 2013, 2022), Zece zile sub văl/ Ten Days Under the Veil (jurnal de călătorie, Litera, 2011) și La taclale cu idolii (critică și teorie media, Polirom, 2015).

- Libertatea: În acest an a apărut la Polirom o nouă ediție a cărții „Omar cel orb“, ultimul roman al trilogiei orientale, din care mai fac parte „Istoria romanțată a unui safari” și „Demonii vântului”, și ele reeditate. Cum s-au născut pasiunea și propensiunea dumneavoastră literară pentru Orient?

- Daniela Zeca: Nu m-am gândit niciodată, n-am premeditat că aș fi interesată de Orient. Dimpotrivă, vă încredințez că toată această călătorie și aventură profundă pe care am trăit-o mai bine de șapte ani, cu călătorii, cu documentare aprofundată, au fost precedate de prejudecăți pe care cred că mai toți europenii le avem, și anume că este o lume radicală, plină de fundamentaliști, cu oarecare coerență teroristă amenințătoare. Cam acestea erau clișeele pe care mă loveam eu însămi și nici nu mă deranjam, recunosc asta, să văd nuanțele acestor etichetări, până când am pus talpa în Tunis, dintr-o întâmplare datorată unui colocviu academic organizat de Universitatea din Tunis, era plin Ramadan și această imersiune forțată în lumea musulmană sunită m-a pus în fața unor realități care, pe de o parte, m-au fascinat, ca pe orice ignorant, și, pe de altă parte, m-au trezit și fricile despre care vă vorbeam mai devreme, adică temeri provenite dintr-o mulțime de prejudecăți. Și de aici, din acest amestec foarte interesant de interes, fascinație și teamă, a ieșit „Istoria romanțată a unui safari”.

După ce am terminat, după mai bine de opt ani de căutări, cele trei volume ale trilogiei mi-am dat seama că sunt trei cărți și ale exasperării, ale unui soi de vizionarism pe care literatura, atunci când e făcută cu bună credință, îl are.

Pentru că, dincolo de fascinația despre care vorbeam, dincolo de amestecul ăsta de curiozitate și teamă, era și o presiune a timpului, a istoriei mari, pe care am simțit-o în Africa de Nord la început, apoi în tot Orientul Mijlociu, pentru că, după succesul neașteptat al „Istoriei romanțate a unui safari” — nu mă gândeam la o trilogie vreodată — am început să îmi pun problema dacă nu cumva această carte ar rămâne izolată, ar fi un soi de noroc al începătorului, ca atunci când bagi doar așa vârful piciorului în mare și îți închipui că deja te-ai scăldat. Așa mi se părea mie că am făcut cu această carte și atunci am acceptat pentru mine însămi provocarea de a merge până acolo unde pot cu cunoașterea Orientului Mijlociu.

- De ce prea mulți ignoră oglinzile vitale ale Orientului și se lasă cufundați în clișeele occidentale?

- În primul rând e o barieră fizică, materială. Nu e ușor să îți propui și chiar să realizezi să te duci până în Orient. Sigur, sunt aceste festivaluri de shopping în Emiratele Arabe, sunt concedii în Orientul Apropiat, de care ne bucurăm toți. Adică ne ducem până la poarta Saharei, în Tunisia actuală, ne pozăm cu trei cămile, ne bucurăm de asta, punem fotografia în ramă, se poate și așa. Dar dincolo de aceste incursiuni, care aduc bucurie oricărui turist și oricărui călător, sunt bariere culturale, sunt cutume pe care nu le cunoaștem și pe care nu e suficient să îndrăznim să le forțăm. E vorba despre un fel de înțelegere care vine prin perseverență, prin stăruință, prin efort până la urmă. Și pentru asta unui om îi trebuie și bani pentru călătorii și mai ales îi trebuie timp din viața lui pentru timpul altora.

Voi derula înapoi experiența mea personală. În 2009, când a apărut primul roman al trilogiei, veneam dintr-o fostă enclavă estică, unde comunismul căzuse abia de 20 de ani.

Mi se părea atunci că sunt un om extraordinar de liber, care poate să gândească și să facă orice, iar acest entuziasm m-a împins uneori și a depășit o inconștiență a gestului. Pentru că mai târziu, în 2010 de pildă, când am început să mă gândesc să mă duc până în Iran, toată lumea îmi spunea să mă potolesc, că e peste limita curiozității și peste ceea ce un om și un intelectual decent ar putea să își promită. Și mi-am dat seama că toate astea nu erau doar rezerve și prudențe nemotivate.

Îmi amintesc perfect: la prima călătorie în Iran, nicio agenție de turism din România nu a acceptat să-mi facă o asigurare medicală. Ulterior, am fost la președintele de atunci al Televiziunii Române, eram conștientă că ar trebui, mai ales ca femeie jurnalist, să am legitimarea unei instituții mari de presă. Și m-am dus să cer o astfel de scrisoare pentru Ambasada Iranului. Adică nimeni nu mi-a spus net „nu”. Dar am avut obiecții de genul, sau replici de genul aș vrea totuși să te-ntorci și să nu începem să te căutăm pe acolo sau să nu mai știm nimic de tine. Adică erau afirmații ocolite care de fapt îmi sugerau să stau liniștită la București. Și în contextul ăsta e limpede că oricine ar vrea să acceseze, cum ați spus mai devreme, oglinzile vitale invers dinspre Occident, spre Orient, se temperează pe parcurs pentru că începe această cursă cu obstacole.

În momentul în care eu am pus prima oară talpa în Teheran, era un moment fast de liniște. Iranul încerca să-și spele obrazul. În ce mod? Cu puțin înainte, în 2009-2010, peste 3 milioane de turiști trăind trecuseră Granița și căutau misterele vechii Persii, părea o țară sigură, era o țară calmă.

Este o țară extrem de interesantă, sofisticată, stratificată și în acest context eu am avut oarecum șansa să mă pot mișca în interiorul acestui spațiu.

Acum, dat fiind conflictul cu Statele Unite și cu Israelul și tot contextul geopolitic, ne-am întors în același punct incendiar, din păcate. Dar în tot acest traseu, Iranul rămâne, cum ați spus, un spațiu ce trebuie descoperit și înțeles. Nu ne mai putem, mai ales în era asta digitală, mulțumi cu niște clișee de percepție care sunt departe de adevăr.

- „Dacă ar trebui să restrâng într-o frază povestea exilatului persan care orbește, nu aș spune decât că e o declarație de dragoste pe câmpul de luptă”, scriați acum 13 ani. Cât de dificil e de construit o declarație de dragoste pe câmpul de luptă?

- N-am fost în mod real pe front și nici nu mi-aș dori, dar cred că literatura adevărată poate să facă orice. Se poate pune și în pielea unui combatant veritabil, chiar dacă nu a fost pe front, și probabil că așa am simțit și eu atunci când am susținut afirmația asta și nu mă dezic de ea, pentru că acum orice jurnalist s-ar duce până în Iranul profund și s-ar întoarce, cred că ar fi îndreptățit să spună ca mine.

- De ce pentru prea mulți Iranul e doar „o axă a răului“? Dintr-o grabă superficială a lumii sau dintr-un subiectivism geopolitic?

- În primul rând, pentru că toate stereotipurile sunt copleșitoare pentru noi toți, chiar și pentru jurnaliști. Asta pe de-o parte. Apoi, există o lentoare a căutării, fără îndoială, pentru că Iranul atunci când e descoperit trebuie să și reflectezi la el. Trebuie să străbați ca o undă laser mai multe straturi de înțelegere, de civilizație. Și pentru asta cine are atâta răgaz? Poate că graba e o vină în tot. Am văzut o mulțime de analiști, de pildă, analiști politici și nu numai, care nu au fost niciodată în Iranul profund și cu toate astea propagă o mulțime de sentințe, unele chiar solemne, definitive, despre un spațiu din care n-au înțeles mare lucru. Nici Trump nu știu dacă și-a pus problema să înțeleagă cu adevărat cum e spațiul ăsta al vechii Persii.

- Ca să îl faceți pe Omar personaj în carne și oase, ați plecat după el în Iran. Cât de dificilă a fost conturarea și închegarea lui Omar?

- A fost plină de peripeții și riscantă, într-adevăr. Dar mergeam pe urmele, mai exact pe ruinele, pe vestigiile rămase nu numai dintr-o civilizație, dar și dintr-o religie. Prima religie profetică monoteistă a lumii, căreia îi datorăm enorm: zoroastrismul. Și, deși mă documentasem mai bine de doi ani pentru asta, nu eram sigură că voi găsi destule argumente ca să pot construi un personaj în carne și oase.

Ceea ce m-a împins, în primul rând, către personajul Omar a fost această extraordinară poezie pe care am descoperit-o în Avesta, o culegere de texte religioase, care sunt într-o limbă străveche, milenară, și scrise chiar de profetul Zarathustra. Această lume poetică a trimis spre mine un magnetism extraordinar. Mi s-a părut, din doar câteva versete, la început, că e o forță poetică peste Rig Veda, peste alte epopei pe care le cunoșteam și pe câteva le și studiasem.

Și nu m-am înșelat. Dar, ajunsă în Iranul de acum 15 ani, oficialii de acolo mi-au spus că nu am ce să văd, că e o religie încheiată, templele sunt închise, adepții nu mai există în mod real. Și abia când am forțat, cumva, limita acestor aparențe, mi-am dat seama că religia asta milenară, numită și o religie a focului, cu altare în care se aprinde, într-adevăr, foc din lemn de santal neîntrerupt, nici nu murise vreodată.

Împinsă de poezia densă a unei epopei liturgice, ce îi este atribuită chiar profetului Zarathustra, am ajuns la comunitatea de zoroastrieni, care acum e risipită parte în Pakistan, parte în Canada, parte în India. Toți acești descendenți ai parșilor plecați, risipiți de islamizarea din secolul al VII-lea, și după aceea risipiți a doua oară de masacrul care s-a întâmplat în secolul al X-lea, când cei care nu s-au supus islamizării au fost pur și simplu uciși, rași de pe fața pământului.

Iar ultimul masacru a fost după Revoluția din 1979, când a venit Khomeini, care a confiscat practic ideea de revoluție. Și a început această teocrație absolută, care și acum domină Iranul, și odată cu ea, Yazdul în care eu l-am căutat pe Omar, a fost o a doua Cartagina. Aici l-am găsit pe Omar, după ce mi se spusese, repet, că zoroastrismul e o chestiune încheiată, am reușit să ajung la templul din Yazd, care e undeva într-un deșert stâncos și vreau să subliniez aici perfidia subtilă a regimului. Nu mi-au spus că nu am voie acolo. Mi-au arătat templul, undeva departe, în zare.

Era o clădire simplă în vârful deșertului golaș de stâncă. Erau 50 de grade la sol, într-o temperatură uscată. Șoferul care a mers cu noi ne-a spus că e cardiac și că ne poate duce până unde se termina șoseaua de acces. L-am întrebat cum ajung acolo oamenii să se închine în templu. Și mi-au zis că vin cu măgărușul. Nu a fost atât de periculos pe cât îmi închipuiam. Foarte mulți localnici care nu știau nicio limbă, dar au înțeles din priviri, din gesturi, toată ardoarea mea de a ajunge la templu. Au înțeles ce vreau și m-au ajutat. Nu numai că mi-au dat apă într-o căldură istoritoare, dar m-au ajutat să ajung cu aparatură de filmare, m-au ghidat, pentru că habar n-aveam pe unde-i drumul. Am realizat și un reportaj atunci, se numește „Focul lui Zarathustra”. L-am difuzat la Televiziunea Română doar de două ori, pentru că ambasadorul de atunci al Teheranului la București nu a fost prea încântat de reportajul meu, care nu aprindea scântei politice, dar nici nu era comod pentru regimul din Iran.

- În romanul „Omar cel orb“ spuneți la un moment dat: „Omar înțelese Iranul ca pe o lume a fricii“. Cum înțelegeți dumneavoastră Iranul?

- În termeni simpli, e o lume fascinantă, care exact așa e, ca o bombă cu ceas. La un moment dat, Iranul se va schimba din interior. Nu se va schimba prin intervenția militară nici a Americii, nici a Occidentului european.

Aici avem exemplul Afganistanului, sau mai exact al eșecului american în Afganistan. Acum, da, Iranul este o lume a răzbunării și a fricii, dar să nu uităm că e o lume unde natalitatea a scăzut. Cu toate astea, când am fost eu prima oară, Iranul avea puțin peste 80 de milioane de suflete, acum are peste 93 de milioane de locuitori. Foarte mulți sunt tineri. Media de vârstă este, ca nicăieri în Europa, în jurul a 35-38 de ani.

Când această forță potențială a tinerilor care își duc viața acum în Iran se va organiza, va avea curaj, Iranul se va schimba. Această lume a fricii o să cadă ca atunci când spargi o fereastră și ea se răspândește într-o mulțime de fragmente. Așa văd Iranul acum și asta cred că va fi o dezlănțuire dincolo de tot ce putem noi aproxima privind de la distanță.

- Omar refuză inițial să își asume integral alegerile și trecutul, dar pe parcurs învață să „locuiască în propriul iris”. Alegoric vorbind, ar trebui și românii să învețe să locuiască în proprii ochi și să îi „mobileze” mai mult cu introspecții?

- Mă tem că Iranul are mai multă experiență decât noi aici. Știți că s-au făcut adesea apropieri, de revoluțiile Orientului apropiat din ceea ce s-a numit din 2011 încoace Revoluția de Iasomie, și toată Revoluția Arabă a fost pusă cumva în oglindă cu căderea zidului Berlinului și a comunismului după 1989 încoace. Cu toate astea, cred că Orientul Apropiat știe mai bine să își încapă în propriul iris. Vă spun o poveste. Când am ajuns a doua oară în Iran, la începutul anului 2010, eram în zona istorică, în fosta capitală Isfahan a Imperiului. Acolo, când am intrat, în piața ctitorită de șahul Abbas I, o piață extraordinar de frumoasă, un tânăr student a strigat și s-a auzit ca într-o cutie muzicală glasul lui, spunându-ne, mie și soțului meu care filma: „Bine ați venit în Infern”.

Iar acest strigăt, care era exasperat, disperat, a răsunat în așa fel în spațiu imens al pieței, încât am spus că ori pe el, ori pe toți trei ne vor aresta. Nu s-a întâmplat nimic, poate și pentru că era o oră de siestă, era la amiază, era căldură. Dar mai e ceva. Oficialii deja erau obișnuiți cu aceste tresăriri de protest, cu aceste amenințări care veneau de la oameni educați și tineri.

- De ce este condiția femeii în țările din spațiul Orientului una subjugată de concepții retrograde și profund misogine?

- E un ingredient obligatoriu al acestei teocrații care domină de-atâta vreme spațiul Iranului. Și nu vine neapărat doar din Sharia sau doar din Coran, care e o carte religioasă extraordinară. Am citit-o de mai multe ori. Dar peste preceptele Coranului vin cei din Corpul Gardienilor Revoluției Islamice. Vine lumea ayatolahilor.

Lucrurile nu sunt așa de simple. Cred că schimbările vor veni din nuanțe, din mocniri pe care acum lumea occidentală nu le percepe, nici n-are cum să le perceapă, pentru că ele se nasc în interior, devin coerente din interior, ca o structură vulcanică, care, la un moment va erupe și pe care nu prea avem cum să o anticipăm privind de la București sau de la Washington. Nu sunt politolog, nu sunt analist, dar am, de pildă, acest frison, această anticipare, că din Iran ar putea oricând să vină o escaladare care să provoace și să schimbe, de pildă, alegerile intermediare din noiembrie din America.

Banda de urgență a autostrăzii este adesea folosită greșit de șoferi, fie din necunoașterea legii, fie din dorința de a evita aglomerația. Află în ce condiții ai voie să oprești legal, ce înseamnă un „motiv justificat” și care este greșeala majoră care îți poate aduce o amendă uriașă și suspendarea permisului de conducere pentru 90 de zile.

Verificarea GPS-ului, oboseala sau un martor minor în bord nu îți dau dreptul să oprești pe banda de urgență a autostrăzii. Regulile sunt clare! Aceasta este destinată exclusiv staționării autovehiculelor în cazuri justificate și circulației vehiculelor cu regim prioritar care se deplasează la intervenții.

Potrivit Codului Rutier din România (OUG 195/2002), o bandă de urgență este „subdiviziunea longitudinală suplimentară, situată la extremitatea din partea dreaptă a autostrăzii, în sensul de circulaţie, destinată exclusiv staţionării autovehiculelor în cazuri justificate, precum şi circulaţiei autovehiculelor cu regim prioritar care se deplasează la intervenţii sau în misiuni cu caracter de urgenţă”.

În cazul autostrăzilor, banda de urgenţă nu intră în numerotarea benzilor de circulaţie.

OUG 195/2002 este actul de bază care stabilește regulile generale, contravențiile, sancțiunile și punctele de penalizare. Articolul 74 din Codul Rutier precizează că „se interzice circulaţia, oprirea sau staţionarea autovehiculelor pe banda de urgenţă sau acostament, cu excepţia cazurilor justificate, precum şi a autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritar”.

Oprirea nejustificată pe banda de urgenţă a autostrăzilor, cât și oprirea pe partea carosabilă a drumurilor expres sau a drumurilor naţionale europene, constituie o contravenție și se sancționează cu amendă din clasa a II-a de sancțiuni, între 865 și 1.081,25 lei, precum și cu 3 puncte de penalizare. Permisul nu este suspendat în mod direct pentru această faptă.

Codul Rutier consideră „oprire” imobilizarea voluntară a vehiculului pentru cel mult cinci minute. Dacă mașina rămâne imobilizată mai mult de cinci minute, manevra devine staționare. Iar amenda pentru staționarea nejustificată pe autostradă este mult mai mare decât cea pentru oprire.

Legea sancționează staționarea pe autostradă (inclusiv pe banda de urgență) în clasa a IV-a de sancțiuni, fiind acordată o amendă cuprinsă între 1.946,25 și 4.325 lei.

Codul Rutier penalizează mult mai aspru deplasarea pe banda de urgență comparativ cu oprirea mașinii în acest loc. Potrivit Articolului 102 din OUG nr. 195/2002, „circulația nejustificată a autovehiculelor pe banda de urgență a autostrăzilor” se sancționează cu amendă din clasa a IV-a și suspendarea dreptului de a conduce pentru 90 de zile.

Astfel, deplasarea efectivă pe banda de urgență pentru a evita aglomerația se sancționează cu amendă între 1.946,25 și 4.325 de lei. De asemenea, se suspendă și permisul de conducere pentru 90 de zile.

Singurele situații în care puteți opri legal pe banda de urgență, fiind un „motiv justificat”, sunt cele în care autovehiculul are o defecțiune tehnică gravă, în urma unor accidente rutiere sau a unor urgențe medicale.

Oboseala, setea, verificarea GPS-ului sau vizualizarea unui martor minor în bord nu sunt considerate urgențe și trebuie gestionate exclusiv în parcările oficiale.

„Dacă aveți probleme tehnice sau vi se aprinde un martor la bordul mașinii: NU opriți pe banda de rulare; Reduceți viteza și încercați să ajungeți în siguranță pe banda de urgență sau la cea mai apropiată ieșire; Dacă mașina se oprește, semnalizați pericolul și evacuați vehiculul cât mai rapid. O decizie neinspirată poate pune în pericol vieți. Alege să fii un șofer responsabil, nu un pericol pe șosea!”, se precizează pe pagina de Facebook a Poliției Române.

Dacă mașina s-a defectat, aveți obligația de a porni luminile de avarie și de a amplasa triunghiurile reflectorizante la o distanță de cel puțin 50 de metri în spatele vehiculului.

„Insula Iubirii” nu va fi difuzată vineri, 25 septembrie 2026, la Antena 1. Postul de televiziune a anunțat o schimbare în program.

Zilele de acomodare s-au scurs. Primele date-uri le-au amintit că partenerii lor sunt departe și că trebuie să se adapteze la momentele de cunoaștere a altor persoane. Primele imagini de la bonfire au adus lacrimi, reproșuri și gânduri tot mai puternice. Testul a început și arde mai dur cu fiecare zi care se scurge. Cel de-al zecelea sezon din „Insula Iubirii” îi ține pe cei de acasă părtași la trăiri reale, care subliniază efectul celui mai dur test al relațiilor. Săptămâna viitoare, doar sâmbătă, emisiunea continuă la Antena 1 și pe AntenaPLAY.

Bonfire-ul băieților a fost unul surprinzător – de la Remi, care a făcut o analiză neașteptată a relației lui cu Bianca, la Marcel, care a discutat despre el însuși din sezonul 8 versus cel din prezent, căsătorit, până la Lorenzo, care a avut resentimente vizavi de propriile sale acțiuni.

Însă seara a atins apogeul, când, în paralel, în cele două vile, petrecerile s-au oprit! Fetele au avut parte de un nou mesaj al cutiei cu surprize, care a șocat-o pe Bianca Iotu, iar băieții au primit vizita lui Radu, care a dorit să discute cu Remi.

Se pare că relația celor doi are parte de primele provocări reale. Cum vor continua lucrurile, rămâne de văzut.

Săptămâna viitoare, „Insula Iubirii” se va vedea doar sâmbătă, de la ora 20:00, la Antena 1 și pe AntenaPLAY, după ce vineri, România va întâlni Suedia, în direct la Antena 1.

Cea de-a șasea ediție din acest sezon a adus emoții greu de imaginat, fiind lider detașat de audiență! Conform datelor oferite de Fifty5Blue, în intervalul 20:00 – 00:04, la nivelul publicului comercial cu vârste cuprinse între 21 şi 54 de ani, Antena 1 a înregistrat cu difuzarea ediției 4.9 puncte de rating şi 23.7% cotă de piaţă, în timp ce postul secund, PRO TV, avea 3.5 puncte de rating şi 17.1% cotă de piaţă. Și la nivelul publicului urban, Antena 1 a fost pe primul loc, înregistrând 4.2 puncte de rating și 15.3% cotă de piață, față de PRO TV, care avea 3.6 puncte de rating și 13.2% cotă de piață. La nivelul publicului național, Antena 1 conducea clasamentul audiențelor, cu 4.3 puncte de rating și 15% cotă de piață. În minutul de maximă audiență, de la ora ora 21:37, aproape 900 mii de telespectatori erau atenți la fiecare detaliu.

Antena 1 a condus clasamentul audienţelor și la nivelul ȋntregii zile, cu 1.8 puncte de rating și 18.1% cotă de piaţă, dar și pe ȋntregul interval de Prime Time (19:00 – 00:00) cu 4.3 puncte de rating și 22.0% cotă de piață, față de PRO TV, care avea doar 3.3 puncte de rating și 17.1% cotă de piață, la nivelul publicului comercial cu vârste cuprinse ȋntre 21 și 54 de ani.

Un telefon vechi, uitat într-un sertar ani la rând, poate valora mai mult decât și-ar imagina proprietarul. Cererea pentru dispozitive second-hand și piese reutilizabile a crescut semnificativ, pe fondul scumpirii cipurilor de memorie și al dezvoltării rapide a inteligenței artificiale, care a intensificat nevoia de componente electronice, relatează Blic, parte a grupului Ringier.

Date recente de pe platforma B-Stock, specializată în revânzarea dispozitivelor second-hand, arată că prețurile telefoanelor utilizate de la branduri precum Apple și Samsung au crescut în al doilea trimestru al anului 2026. În plus, structura dispozitivelor vândute s-a modificat: telefoanele din categoria C, cele cu semne evidente de uzură, au reprezentat 37,8% din vânzări, iar cele din categoria D, într-o stare mai proastă, au ajuns la 31,6%.

Dintre modelele Apple, iPhone 17 Pro Max se bucură de cel mai mare preț mediu pe piața second-hand. În cazul brandului Samsung, Galaxy S23 Ultra, S22 Ultra și S24 Ultra sunt printre cele mai căutate dispozitive. După lansarea seriei Galaxy S26, prețurile unor modele premium mai vechi, precum Galaxy S23 Ultra, au crescut, ajungând la sume de până la 425 de dolari (aproximativ 360 de euro).

Un telefon cu ecran spart sau cu bateria uzată nu mai ajunge automat la gunoi, mai ales într-un context în care piesele noi sunt din ce în ce mai costisitoare. Componente precum ecranele, modulele camerei, bateriile, porturile de încărcare, difuzoarele, carcasele și plăcile de circuit rămân adesea funcționale, chiar dacă dispozitivul în ansamblu nu mai poate fi folosit.

Un telefon vechi de patru sau cinci ani poate fi încadrat în cea mai joasă categorie doar pentru că bateria sa nu mai funcționează, însă alte componente, precum camera sau ecranul, pot fi folosite fără probleme pentru a repara alte dispozitive.

Creșterea cererii pentru dispozitive second-hand este strâns legată de evoluția inteligenței artificiale, care necesită o cantitate tot mai mare de memorie. Aceasta, combinată cu prețurile tot mai mari ale pieselor noi, face ca reutilizarea componentelor existente să fie o soluție mai accesibilă din punct de vedere financiar.

În plus, utilizatorii păstrează telefoanele mai mult timp înainte de a le înlocui. Când totuși ajung pe piața de second-hand, multe dintre ele prezintă defecte precum baterii sau carcase uzate. În aceste cazuri, valoarea lor rezultă din părțile interne reutilizabile, care pot deveni resurse valoroase pentru reparații sau recondiționare.

Astfel, un telefon vechi, deși aparent inutil, poate fi un adevărat tezaur pentru companiile specializate, într-o perioadă în care componentele electronice noi sunt mai scumpe ca niciodată.

Anca Serea trece prin clipe dificile, după ce fiica sa, Sarah, a părăsit România pentru a-și continua studiile universitare la Milano. Deși a mai trăit o experiență similară când fiul ei cel mare, David, s-a mutat în Olanda, soția lui Adrian Sînă resimte din plin schimbarea.

Anca Serea este bucuroasă pentru reușita fiicei sale, care își va continua studiile la Instituto Marangoni Milano, însă recunoaște că îi este greu să se adapteze la noua situație: lipsa acesteia de acasă.

„Nimeni nu te pregătește pentru momentul în care copilul tău pleacă din țară! Am sperat că, având experiența lui David în Olanda, voi ști să gestionez mai ușor momentul. Că voi fi mai pregătită. Și, deși sunt atât de mândră de ea, recunosc că pentru mine această plecare vine cu un gol mare pe care nu știu încă unde să-l așez. Sarah a plecat azi la 4:00 la Milano. La facultate, la viața ei", a mărturisit fosta prezentatoare TV pe rețelele de socializare.

Grijile nu i-au dat pace vedetei în ultimele zile. Gândindu-se cum se va descurca fiica ei singură într-o țară străină, Anca Serea a mărturisit că a avut nopți nedormite.

„Și poate cel mai greu este că, dintr-odată, grijile mele se schimbă: nu mai sunt lângă ea să văd dacă a ajuns bine, dacă a mâncat, dacă are nevoie de ceva...Multe nopți agitate în care nu am putut să dorm! M-am gândit la ei, la noul început al Sarei, la toate lucrurile pe care le va descoperi singură și știu că nu îi va fi simplu!”, a mărturisit ea.

Pentru a-i fi alături în primele zile de adaptare și pentru a amâna cât mai mult momentul despărțirii definitive, Anca Serea a urcat în tren cu destinația Milano, dorind să se asigure că tânăra are tot ce îi trebuie în noua locuință. Soția lui Adrian Sînă a renunțat la călătoriile cu avionul de zece ani din cauza anxietății severe, astfel că preferă să parcurgă mii de kilometri pe șine.

„Acum sunt în tren, în drum spre Milano. Mă duc să o ajut să își așeze lucrurile, să îi facem apartamentul să se simtă puțin «acasă» și, probabil, să mai trag ceva de timp... Drum bun, Sarah mea. Să-ți fie Milano acasă. Să ai curaj, să descoperi, să greșești, să înveți și să știi mereu că, oriunde vei fi, noi te așteptăm ACASĂ!”, a adăugat Anca Serea.

Fiica ei va începe facultatea pe 23 septembrie, Sarah îndeplinindu-și visul de a studia la Instituto Marangoni Milano.

Potrivit informațiilor oferite de PRO TV, cursurile la Istituto Marangoni din Milano nu sunt deloc ieftine. Mai exact, pentru studenții din Uniunea Europeană, taxa anuală de școlarizare este de 21.550 de euro, plus taxa de înscriere de 4.000 de euro. Astfel, pentru toți cei trei ani de studiu, Anca Serea va plăti pentru Sarah peste 68.000 de euro, la care se adaugă și cheltuielile legate de chirie, întreținere și alte costuri necesare.

Gabriela Cristea, în vârstă de 51 de ani, a vorbit deschis despre transformarea sa fizică și despre injecțiile de slăbit. Vedeta a povestit că a avut efecte adverse ușoare, însă acestea au apărut în anumite situații și au fost asociate de ea cu alimentația.

Gabriela Cristea nu a ascuns faptul că a apelat la injecțiile pentru slăbit pentru a scăpa de kilogramele în plus. Vedeta a pierdut, potrivit propriilor declarații, aproape 35 de kilograme și spune că rezultatele au fost obținute cu ajutorul tratamentului, dar și prin disciplină și supraveghere medicală.

La sfârșitul lunii august, Gabriela Cristea a vorbit cu Libertatea într-un amplu interviu despre lupta sa cu kilogramele și cum a reușit să slăbească 35 de kilograme și și-a recăpătat viața, așa cum spune chiar ea.

Acum, într-un interviu acordat pentru Click!, Gabriela Cristea a fost întrebată despre noua sa siluetă și despre modul în care a ajuns la rezultatul actual. „Important e să o admire bărbatul meu. Lui i-a plăcut de mine oricum. Aproape toată lumea poate să ajungă aici, cu un pic de disciplină și mai ales supraveghere medicală. Acesta e secretul, nimic altceva!”

Gabriela Cristea a făcut și o precizare în ceea ce privește folosirea injecțiilor pentru slăbit. Vedeta spune că nu le recomandă personal și subliniază că un astfel de tratament trebuie indicat de medic.

„Eu nu recomand, de recomandat trebuie să ți le recomande medicul. Eu doar am împărtășit experiența mea și înțeleg că sunt multe persoane care au recurs la ele, de fapt, majoritatea persoanelor pot face acest tratament.”

Ea a povestit că, în cazul său, tratamentul a avut rezultatele pe care și le-a dorit și că, inițial, nu s-a confruntat cu probleme importante. „Eu am experimentat tratamentul și am avut rezultate foarte bune. N-am avut probleme, n-am avut efecte adverse și înțeleg că efectele adverse pot fi anihilate în momentul în care ești sub supraveghere medicală și, dacă asculți ce spune medicul, îți faci analizele la timp și mănânci ce trebuie, atunci e OK.”

Deși inițial a spus că nu a avut efecte adverse, Gabriela Cristea a explicat ulterior că au existat totuși episoade în care s-a simțit rău. Potrivit vedetei, acestea au fost rare și au apărut după ce a consumat anumite alimente pe care le-a considerat nepotrivite în perioada tratamentului.

„Eu nu am avut efecte adverse decât foarte mici și doar când am mâncat prost, doar atunci. Oameni suntem și, din când în când, mai bagi câte o prostie. Dacă mâncam ce trebuia, nu era nicio problemă.”

Întrebată concret ce înseamnă să mănânci „prost” în cazul său, Gabriela Cristea a dat două exemple. Vedeta a spus că i s-a făcut rău după ce a mâncat aripioare picante și, într-o altă situație, după ce a consumat un hamburger.

„Îți spun, de fapt. ce nu trebuie să mănânci! Când mi-a fost rău, am mâncat odată niște aripioare picante și o dată un hamburger și de fiecare dată mi-a fost foarte rău!

Și am zis: dacă mi-e așa de rău, nu mai mănânc! În rest, dacă mănânci, în general, carne, legume, salată și pâine integrală, e foarte OK. Am aflat că în orice dietă trebuie să mănânci și pâine integrală. Dar îți spune, de fapt, medicul ce trebuie să mănânci.”

Departe de opulența zgârie-norilor sticloși, de insulele artificiale în formă de palmier și de mallurile gigantice care domină imaginea publică a metropolei, Dubaiul își pregătește o revenire spectaculoasă la rădăcinile sale istorice. După un proiect amplu de restaurare care a durat cinci ani, Fortul Al Fahidi, cea mai veche construcție din oraș, își va redeschide porțile pentru vizitatori în următoarele săptămâni.

Ridicată inițial în jurul anului 1787 ca o fortăreață defensivă de apărare, clădirea are o vechime de peste 230 de ani și reprezintă un martor tăcut al transformării spectaculoase a emiratului, relatează publicația Euronews.

De-a lungul secolelor, fortul a îndeplinit roluri diverse, servind drept reședință pentru conducătorul local, centru administrativ de guvernare și chiar închisoare. În anul 1971, odată cu formarea Statelor Arabe Unite, edificiul a fost transformat în primul muzeu oficial din Dubai.

Procesul de restaurare început în anul 2021 a avut ca scop revitalizarea completă a spațiului expozițional. Reprezentanții Dubai Culture & Arts Authority subliniază că noua formulă muzeală va funcționa ca o veritabilă poartă de acces în istoria orașului, oferind atât turiștilor străini, cât și locuitorilor sau elevilor o perspectivă profundă asupra patrimoniului cultural local, dincolo de atracțiile moderne.

Muzeul restaurat îmbină arhitectura tradițională din piatră și chirpici cu tehnologii interactive moderne, artefacte rare și materiale de arhivă. Experiența vizitatorilor începe într-o nouă extindere subterană, unde galeriile contemporane explorează teme legate de tehnicile de apărare, conducere și meșteșuguri tradiționale, înainte de a face trecerea spre fortul istoric propriu-zis.

Printre elementele de atracție ale noii expoziții se numără „The Vault”, o galerie imersivă de lumini și sunete care ilustrează evoluția capacităților defensive ale Dubaiului de-a lungul secolelor.

O altă secțiune importantă este dedicată uneia dintre cele mai impresionante colecții de arme și armuri islamice din regiune, alături de spații educaționale interactive special concepute pentru copii.

Piesa centrală a muzeului rămâne însă însăși arhitectura fortului. Turiștii pot explora turnurile de veghe originale, porțile masive de intrare și curtea interioară, trăind istoria direct prin intermediul structurii fortificate. Redeschiderea fortului marchează o nouă etapă în strategia emiratului de a-și promova patrimoniul cultural și de a oferi o experiență de călătorie completă.

Un român de 44 de ani a fost arestat la punctul de trecere a frontierei Tabanovce, la intrarea în Macedonia de Nord, după ce polițiștii au descoperit că certificatul de înmatriculare al Mercedesului pe care îl conducea era fals, au anunțat autoritățile de la Skopje.

Potrivit Ministerului de Interne din Macedonia de Nord, bărbatul a fost oprit pentru un control de rutină la intrarea în țară. În timpul verificărilor, polițiștii de frontieră au constatat că documentul prezentat pentru autoturismul Mercedes, înmatriculat în Spania, era contrafăcut.

„La punctul de trecere a frontierei Tabanovce, la intrarea în țară, polițiștii l-au privat de libertate pe L.M., cetățean român. În timpul controlului de frontieră s-a constatat că a prezentat un certificat de înmatriculare contrafăcut pentru un autoturism Mercedes cu numere spaniole, cu care a intrat în țară. Acesta a fost predat polițiștilor din cadrul Direcției Afacerilor Interne din Kumanovo pentru continuarea cercetărilor”, a transmis Ministerul de Interne.

După reținere, românul a fost predat polițiștilor din Kumanovo, care au preluat cazul și continuă cercetările pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care a fost folosit documentul fals. Cazul este investigat de autoritățile din Macedonia de Nord, potrivit slobodenpecat.mk.

O echipă de scafandri de luptă de la Forţele Navale Române a distrus duminică dimineaţă resturi de dronă în zona Grindului Chituc, judeţul Constanţa, anunță Ministerul Apărării Naţionale (MApN).

„În dimineaţa zilei de duminică, 20 septembrie, în jurul orei 09:30, o echipă de scafandri de luptă EOD din cadrul Forţelor Navale Române a intervenit pentru neutralizarea unor resturi de dronă în zona Grindului Chituc, judeţul Constanţa”, a transmis MApN, într-un comunicat de presă.

Intervenţia a fost solicitată sâmbătă de Garda de Coastă, care a semnalat un obiect plutitor, posibil fragment de dronă, la aproximativ 50 de mile marine est de Chituc, în Constanța.

„La faţa locului, echipa EOD a executat procedurile standard de neutralizare. Zona a fost securizată şi nu există pericol pentru populaţie sau pentru traficul naval”, a precizat MApN.

Cel puțin patru persoane, inclusiv trei copii, au murit în urma unor atacuri cu drone lansate de Rusia asupra regiunii Kiev, potrivit autorităților ucrainene. O femeie de 39 de ani și doi copii de 3 ani au fost uciși după ce o dronă a lovit o casă din localitatea Hlevaha, iar o altă fetiță a murit la spital, într-un atac separat produs într-un alt district, relatează Reuters.

Bilanțul unui atac cu drone lansat de Rusia asupra regiunii Kiev a ajuns la patru morți, dintre care trei copii, au anunțat duminică autoritățile regionale ucrainene. Potrivit autorităților ucrainene, o femeie de 39 de ani și doi copii de 3 ani - un băiat și o fată - au murit după ce o dronă a lovit o casă cu două etaje din localitatea Hlevaha, în districtul Fastiv.

Parchetul din regiunea Kiev a transmis că, potrivit datelor preliminare, înainte de atac, trei familii cu copii se aflau în fața locuinței.

„Femeia i-a dus pe cei doi copii în casă pentru a-i culca. Chiar în acel moment s-a produs explozia”, au transmis procurorii într-un mesaj postat pe rețelele sociale.

În urma impactului, acoperișul casei și planșeul dintre etaje au fost avariate, iar clădirea a fost cuprinsă de un incendiu, stins ulterior de echipele de intervenție.

Parchetul a precizat că femeia era mama băiatului ucis în atac.

Guvernatorul regiunii Kiev, Tymur Tkacenko, a anunțat că o fetiță a murit la spital în urma unui atac separat cu dronă, produs într-un alt district al regiunii.

Astfel, numărul persoanelor decedate în atacurile din regiunea Kiev a crescut la patru.

Potrivit guvernatorului regional, regiunea Kiev a fost supusă unor atacuri care au durat mai bine de o zi, iar 31 de obiective au fost avariate în cinci districte. Cele mai multe pagube au fost înregistrate în districtul Fastiv, unde au fost afectate 24 de obiective, inclusiv locuințe, clădiri industriale și de utilități, spațiile unei exploatații agricole și mai multe vehicule.

La locul atacului intervin procurori, anchetatori și echipe ale Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina. Autoritățile au transmis că tipul exact al dronei folosite în atac urmează să fie stabilit în cadrul anchetei. Parchetul din regiunea Kiev a precizat că sunt în desfășurare primele acte de urmărire penală și documentarea consecințelor atacului.

În ultimele săptămâni, Rusia a lansat în mod repetat atacuri cu drone asupra orașului Kiev și asupra regiunii din jurul capitalei ucrainene.

Prezența cuplului format din Gami și partenera sa, Erika Aylin, în noul sezon al emisiunii „Power Couple” aduce în atenția publicului detalii mai puțin cunoscute din viața celor doi.

Deși influencerul este o figură cunoscută în mediul online, relația lor de doi ani a fost păstrată departe de ochii lumii. Înainte de startul filmărilor pentru reality-show-ul de la Antena 1, Erika Aylin a făcut dezvăluiri impresionante despre lupta ei cu greutatea, explicând cum a reușit să slăbească de la 130 de kilograme.

După încheierea relației de lungă durată pe care Gami a avut-o cu Oana Sfinxul, creatorul de conținut a preferat să fie mai discret cu viața sa amoroasă.

Deși este împreună cu Erika Aylin de doi ani, Gami nu s-a afișat public cu tânăra până la înscrierea la Power Couple, ocazie cu care a prezentat-o oficial publicului. Odată cu această expunere, partenera influencerului a decis să împartă cu cei care o urmăresc o etapă extrem de dificilă din viața ei.

Erika Aylin a dezvăluit că în trecut a dus o luptă cu kilogramele în plus. Tânăra a mărturisit că ajunsese să cântărească 130 de kilograme. Din cauza problemelor de sănătate apărute și a reacțiilor negative din mediul online, aceasta a găsit ambiția necesară pentru a-și schimba viața.

„Eu am avut 130 de kilograme și am reușit să slăbesc singură. Pur și simplu din ambiție, fără să mă operez. Am văzut că se dădea foarte mult hate în perioada aia și am decis să ajut o fată-două să slăbească fără să ajungă la operație sau să aibă probleme de sănătate. Ajunsesem să am probleme de sănătate și când am văzut, am zis «stop»”, a mărturisit Erika Aylin în mediul online.

Sinceritatea tinerei a scos la iveală intenția de a ajuta alte persoane care trec prin momente similare și care caută o alternativă la intervențiile chirurgicale.

Mărturisirile Erikăi l-au luat prin surprindere pe Gami. Creatorul de conținut a recunoscut că nu cunoștea detaliile despre perioada în care partenera lui cântărea 130 de kilograme, menționând că îi este imposibil să își imagineze acea etapă din viața ei.

Pentru că nu a fost prezent în acele momente dificile, creatorul de conținut a punctat că el s-a bucurat direct de rezultatul final al transformării, fiind încântat de modul în care arată iubita lui în prezent.

„Nici nu vreau să îmi imaginez. Eu n-am fost acolo, eu m-am bucurat de rezultatul final”, a adăugat Gami în momentul în care Erika a vorbit despre lupta cu kilogramele în plus.

Ușile trenului în care Nicolae Ceaușescu călătorea prin România au fost deschise. Garnitura prezidențială a ajuns în Gara de Nord, iar românii care altădată ar fi privit-o de la distanță pot acum să urce în vagoanele rezervate conducerii comuniste, să intre în dormitorul prezidențial și să descopere „palatul pe roți” care traversa țara înconjurat de securitate și protocol.

În „Săptămâna europeană a mobilității” Gara de Nord pare, pentru câteva ore, să fi schimbat epoca în care trăiește.

Printre trenurile care sosesc și pleacă, printre călătorii care își târăsc bagajele spre peroane și cei care aleargă să nu piardă trenul, o garnitură neobișnuită atrage toate privirile.

Nu este un tren de navetiști și nici unul dintre cele care duc zilnic mii de români spre marile orașe ale țării, ci trenul prezidențial folosit de Nicolae Ceaușescu, revenit în Gara de Nord și deschis acum publicului!

În urmă cu câteva decenii, apropierea de această garnitură nu era o chestiune de curiozitate.

Ci una care ținea de un protocol strict, pentru că trenul era destinat deplasărilor conducerii comuniste. Iar fiecare călătorie oficială presupunea măsuri de securitate și un întreg dispozitiv care transforma gara și traseul într-un spațiu controlat.

Astăzi, situația este aproape schimbată prin contrast: oamenii intră, fotografiază, se uită în compartimente și discută între ei despre cum arăta lumea celui care a călătorit în aceste vagoane.

Cei care au prins perioada comunistă se opresc ceva mai mult în dreptul dormitoarelor și al încăperilor rezervate președintelui.

Motivul e simplu! Fiecare detaliu pare să reactiveze amintiri despre o Românie în care diferența dintre viața oamenilor obișnuiți și cea a conducerii putea fi văzută chiar și într-un tren.

Cei mai tineri descoperă însă garnitura fără acest bagaj personal și privesc mai ales partea spectaculoasă a poveștii: un tren care nu semăna aproape deloc cu ceea ce însemna călătoria cu trenul pentru românul de rând.

Trenul prezidențial nu a fost conceput ca un simplu mijloc de transport, ci ca un spațiu în care Nicolae Ceaușescu și delegațiile oficiale puteau călători în condiții de confort.

Garnitura completă avea 17 vagoane! Existau două vagoane speciale, fiecare cu câte două dormitoare pentru președinte, alte două vagoane cu câte două dormitoare și sufragerie, destinate președintelui sau altor oficialități, precum și trei vagoane pentru miniștri, dintre care unul avea trei dormitoare, iar celelalte două câte patru.

În spatele acestor încăperi se afla o adevărată infrastructură destinată unei lumi care trebuia să poată funcționa chiar și atunci când se afla în mișcare.

Trenul avea un vagon-dormitor cu nouă cabine a câte două paturi, un vagon sufragerie, unul pentru bucătărie și unul restaurant, în timp ce două vagoane-uzină erau echipate cu motoare Rolls-Royce și asigurau alimentarea cu energie electrică a întregii garnituri, la o tensiune de 660 de volți.

Nici partea logistică nu fusese lăsată la întâmplare. Un vagon putea transporta automobilele care urmau să fie folosite la destinație.

Un altul era destinat transmisiunilor și era dotat cu echipamente STS, iar două vagoane de clasa I, fiecare cu câte nouă compartimente a șase locuri, completau garnitura.

Practic, trenul putea transporta nu doar oamenii, ci și o parte din infrastructura necesară unei deplasări prezidențiale.

Pentru vizitatorul de astăzi, poate cel mai puternic moment este acela în care pășește în dormitorul prezidențial.

Dincolo de ușă nu mai există zgomotul obișnuit al Gării de Nord, iar atmosfera din interior, mobilierul, finisajele și spațiile amenajate pentru odihnă creează senzația că ai intrat într-o cameră de hotel construită într-un tren.

Diferența este că această cameră putea traversa România în timp ce restul țării continua să trăiască o realitate complet diferită.

„Trenul prezidențial a fost realizat la Arad, fiind conceput ca un ansamblu feroviar complex, destinat deplasărilor oficiale la nivel înalt și funcționării autonome în condiții variate de exploatare”, este mesajul transmis.

În fața vagoanelor se formează grupuri mici de oameni, iar discuțiile sunt inevitabile.

Unii vorbesc despre Ceaușescu și despre perioada comunistă, alții sunt interesați de tehnica trenului, în timp ce cei mai tineri filmează pentru rețelele sociale și încearcă să își imagineze cum ar fi arătat o călătorie în această garnitură.

Pentru câteva minute, Gara de Nord devine astfel un loc în care două Românii se întâlnesc: cea a oamenilor care au trăit comunismul și cea a generațiilor care îl cunosc mai ales din poveștile părinților și din fotografiile de arhivă.

La câțiva metri de vagoanele prezidențiale, Gara de Nord își vede de ritmul ei obișnuit, cu trenuri care pleacă, oameni care verifică panourile cu plecări și sosiri, bagaje lăsate lângă bănci și călători care își calculează minutele până la următoarea conexiune.

În trenul lui Ceaușescu, timpul pare însă să fi rămas suspendat undeva în urmă, într-o perioadă în care deplasările liderului comunist erau înconjurate de discreție, protocol și securitate.

„Din punct de vedere tehnic, garnitura este proiectată pentru viteze de până la 200 km/h, fiind echipă cu boghiuri de tip Minden-Deutz, realizate sub licență germană, care integrează suspensie pneumatică și amortizoare hidraulice. Această configurație asigură stabilitate și confort la viteze ridicate”, află vizitatorii din Gara de Nord.

Astăzi, nimeni nu mai păzește ușa dormitorului prezidențial, iar oamenii care intră în vagon nu mai sunt membri ai unei delegații oficiale.

Sunt curioși, pasionați de istorie, turiști sau simpli călători care au văzut trenul în gară și au vrut să afle ce ascunde în interior.

Pentru unii dintre cei care îl vizitează, garnitura reprezintă luxul rezervat conducerii comuniste, pentru alții este o piesă spectaculoasă din istoria căilor ferate române.

Iar pentru cei care au trăit acea perioadă reprezintă o întâlnire directă cu o lume pe care au cunoscut-o și pe care acum o pot privi, pentru prima dată, din exterior.

Dacă pe vremuri trecerea trenului prin gări era un chin pentru forțele de ordine ale statului, astăzi, acea distanță nu mai este păzită de nimeni, iar trenul poate fi privit de aproape, fotografiat și explorat de oricine ajunge în Gara de Nord.

Așa cum spuneam „un element central al trenului îl constituie vagonul tehnic, echipat cu două grupuri electrogene diesel produse de Rolls-Royce, fiecare dezvoltând o putere de aproximativ 300-400 cai putere. Acestea furnizează energie electrică pentru întreaga garnitură, la tensiuni de 380V și 220V, alimentând sistemele de climatizare, iluminat, echipamentele de bord și instalațiile de comunicații”.

Garnitura care odinioară transporta președintele României, miniștri, oficiali și echipamentele necesare deplasărilor oficiale nu mai are o misiune politică și nu mai pleacă într-o călătorie prezidențială.

Astăzi poate fi vizitată de oamenii obișnuiți, la evenimente speciale organizate de autoritățile de la noi.

Ușile sunt deschise, iar cei care odinioară ar fi rămas la distanță pot urca în tren și pot vedea cu ochii lor cum arăta „palatul pe roți” al lui Nicolae Ceaușescu. Dacă trenul a rămas același, România din jurul lui s-a schimbat complet.

Ana Maria Mocanu a trecut prin mai multe schimbări și a recunoscut intervențiile estetice la care a apelat. Cum arăta înainte de operații și ce proceduri și-a făcut.

De-a lungul anilor, Ana Maria Mocanu și-a schimbat treptat aspectul fizic. Fosta asistentă TV nu a ascuns faptul că a apelat la proceduri și intervenții estetice, printre care se numără implanturile mamare, rinoplastia, injectările cu acid hialuronic pentru buze și botoxul.

De asemenea, concurenta de la „Asia Express” a recunoscut că a apelat la proceduri menite să definească mandibula și bărbia, precum și la blefaroplastie. Schimbările au fost făcute în perioade diferite, iar Ana Maria Mocanu a vorbit în repetate rânduri despre deciziile sale în ceea ce privește aspectul fizic.

Printre intervențiile despre care a vorbit deschis se află rinoplastia. Ana Maria Mocanu a explicat că, înainte de operație, avea anumite complexe legate de aspectul său fizic. „Am avut complexe fizice, dar nu am avut curaj să mă operez, până la un moment dat. Am făcut intervenția la nas, iar acum sunt perfect mulțumită de rezultat.”

Ana Maria Mocanu a vorbit și despre procedurile cu botox, explicând că își dorește să estompeze ridurile apărute odată cu trecerea timpului.

„Știți că nu fac parte din categoria femeilor ipocrite și în momentul în care aleg să îmi fac o intervenție spun ceea ce fac, recunosc. Se văd ridurile de sub ochi și de pe frunte, așa că o să am grijă să dispară cu ajutorul botoxului. Știu că vor urma întrebările „dar cremele nu ajută?”, ba da, ajută foarte mult. Este important să ai un ritual de îngrijire a tenului, să nu sari peste demachiere și să ai niște creme bune pentru tenul tău.”

Ana Maria Mocanu a explicat și cum privește intervențiile estetice și ce își dorește de la acestea. Potrivit declarațiilor sale, scopul nu este schimbarea radicală a fizionomiei, ci corectarea anumitor aspecte.

„Dar ridurile nu se pot trata decât prin această intervenție, injectarea cu botox, bine că există. Sunt niște retușuri pe care mi le-am dorit de mult timp. Nu vreau să îmi schimb fizionomia, ci să corectez micile imperfecțiuni care apar odată cu trecerea timpului sau pe care le aveam nativ”, menționa Ana Maria Mocanu, pe Instagram.

Principala modificare dorită de concurenta de la Asia Express a fost îndepărtarea completă a acidului hialuronic injectat anterior în buze. Decizia a venit atât în urma comentariilor primite de-a lungul timpului din partea publicului, cât și din dorința de a obține o formă mult mai armonioasă și potrivită fizionomiei sale.

„M-am decis, îmi scot acidul hialuronic din buze. De-a lungul timpului, foarte mulți oameni m-au criticat că ai buzele prea mari, că ai buzele prea mici, că nu îți stă bine, că nu ești OK, că tu ești frumușică (...) Eu am și o formă ușor ciudată (...) Am decis să topim acidul hialuronic și să facem intervenția de lip lift (...) Înseamnă ajustarea buzei superioare foarte puțin și finuț printr-o tăietură foarte fină la nivelul nărilor și o să se ridice buza superioară într-un mod natural și frumos”, a explicat Ana Maria Mocanu pe TikTok.

Procedura de lip lift presupune o intervenție fină de ridicare a buzei superioare. Pe lângă schimbarea de la nivelul buzelor, concurenta de la „Asia Express” a optat și pentru două proceduri destinate sculptării faciale, respectiv lipoliza localizată și procedura de slimming face. Miza principală a fost eliminarea gușei și redefinirea liniei mandibulare, detaliu pe care vedeta l-a observat în timpul aparițiilor sale în emisiuni.

„Eu când mă uit la mine la televizor văd că am gușă (...) Am venit să îmi fac o lipoliză, care topește gușa”, a completat Ana Maria Mocanu.

Să reduci consumul de energie al mașinii de spălat nu înseamnă doar să scurtezi durata ciclului de spălare. De fapt, un program mai lung, cum este cel de tip Eco, poate consuma mai puțin curent electric decât un program rapid. Explicația? Majoritatea energiei este folosită pentru încălzirea apei, nu pentru rotirea tamburului.

În funcție de materialul textilelor, alegerea unor temperaturi mai scăzute și a unui program Eco poate aduce economii semnificative de energie, fără să fie necesare modificări majore ale obiceiurilor zilnice, explică publicația sârbească Blic, parte a grupului Ringier.

Spre exemplu, hainele de zi cu zi, cum sunt tricourile, pantalonii sau bluzele, care nu sunt extrem de murdare, pot fi spălate la 30 sau 40 de grade, conform indicațiilor de pe etichetă.

„Cu cât temperatura este mai joasă, cu atât consumul de energie pentru încălzirea apei este mai mic”, subliniază Blic.

Spălarea la temperaturi mai scăzute este, de asemenea, mai blândă cu țesăturile și culorile. Totuși, în cazul prosoapelor, lenjeriilor de pat sau al hainelor foarte murdare, temperaturile mai ridicate rămân necesare.

Deși un ciclu Eco poate dura trei sau patru ore, comparativ cu cel standard de aproximativ 90 de minute, acest interval mai lung nu înseamnă neapărat un consum mai mare de energie.

„Programele Eco sunt concepute să utilizeze mai puțină energie și apă, datorită temperaturilor mai scăzute și metodelor diferite de spălare”, explică sursa citată. Această eficiență energetică vine însă cu prețul unui timp mai îndelungat de spălare.

Pe de altă parte, programele rapide, care durează mai puțin, pot consuma mai multă energie, deoarece necesită o încălzire mai intensă a apei sau un ritm de funcționare mai alert al motorului mașinii de spălat.

Alegerea programului depinde, așadar, de priorități: economie de timp sau de energie.

Un alt factor important în reducerea consumului este utilizarea corectă a capacității tamburului. Spălarea unor cantități mici de haine în mod repetat crește numărul de cicluri și, implicit, consumul total. Este mai eficient să aștepți până când tamburul este plin, dar nu supraîncărcat.

„Dacă hainele nu au suficient spațiu pentru a fi spălate și clătite corespunzător, rezultatul poate fi nesatisfăcător, ceea ce ar putea duce la necesitatea unui nou ciclu de spălare”, avertizează Blic.

Totodată, adăugarea unei cantități excesive de detergent nu îmbunătățește calitatea spălării. Dimpotrivă, prea mult detergent poate lăsa reziduuri pe haine și în mașină, iar uneori poate fi nevoie de clătiri suplimentare.

De aceea, este esențial să ajustezi cantitatea de detergent în funcție de gradul de murdărie al hainelor și de duritatea apei.

Pentru cei care își doresc să reducă factura la energie, Blic recomandă utilizarea programelor precum Eco 40–60 pentru rufele normal murdare. O altă soluție simplă este reducerea temperaturii. Dacă în mod obișnuit îți speli hainele la 60 de grade, verifică etichetele acestora. Unele materiale pot fi curățate eficient și la 40 sau chiar 30 de grade.

Deși nu există un „buton magic” care să reducă drastic costurile cu energia, o combinație între temperaturi mai scăzute, programe Eco, încărcarea corectă a tamburului și evitarea ciclurilor inutile poate face o diferență semnificativă pe termen lung.

Într-o gospodărie unde mașina de spălat este folosită frecvent, aceste ajustări mici pot avea un impact considerabil asupra economiilor de energie.

Industria turismului din Europa a înregistrat un avans de 3% în primele șase luni ale anului 2026, confirmând dorința puternică de călătorie a publicului internațional. Cu toate acestea, dinamicile regionale arată o schismă clară: în timp ce sudul Mediteranei și Europa Centrală și de Est au atras un număr mai mare de vizitatori, țările din Europa de Vest au raportat o scădere a sosirilor pe fondul valurilor de căldură extremă.

Conform ultimului raport World Tourism Barometer publicat de organizația UN Tourism, numărul total al turiștilor internaționali la nivel global a înregistrat o creștere modestă de 0,4% în primul semestru al anului. Europa s-a numărat printre cele mai performante regiuni ale lumii, fiind depășită doar de Africa, zonă care a consemnat un avans de 4 procente.

În total, aproximativ 350 de milioane de turiști străini au vizitat destinațiile europene în intervalul ianuarie - iunie 2026. Distribuită pe regiuni, creșterea a fost de 4% atât pentru Europa Sudică Mediteraneeană, cât și pentru Europa Centrală și de Est, în timp ce Europa de Nord a marcat o majorare de 3%.

În schimb, sosirile din Europa de Vest au înregistrat un recul de 1%, o evoluție atribuită în principal episoadelor de caniculă extremă din luna iunie, precum și o slăbire a cererii pentru călătoriile pe distanțe lungi în al doilea trimestru al anului.

Tensiunile geopolitice și conflictele din Orientul Mijlociu au influențat semnificativ fluxurile globale, regiunea respectivă consemnând o prăbușire de 22% a numărului de sosiri. Reprezentanții UN Tourism au subliniat că incertitudinile din zona Orientului Mijlociu au reorientat cererea către destinații mai apropiate și mai sigure, stimulând turismul de proximitate pe continentul european.

În cadrul continentului european, Republica Moldova a înregistrat cel mai spectaculos avans al numărului de turiști străini, raportând o creștere de 25% în prima jumătate a anului. Grecia și Irlanda au urmat îndeaproape, fiecare consemnând o majorare de 15 procente a sosirilor.

Spre deosebire de previziunile inițiale formulate la începutul anului, care estimau o creștere globală a turismului între 3% și 4%, UN Tourism și-a ajustat estimările pentru întregul an 2026, preconizând o creștere mai temperată, situată între 1% și 2%.

Ada Condeescu și Cătălin Mitulescu formează unul dintre cele mai longevive cupluri din showbiz. Într-un interviu exclusiv pentru Libertatea, actrița a vorbit despre chimia cu tatăl copiilor săi, pe care a simțit-o cu mult înainte de a deveni oficial o familie. Ada Condeescu ne-a povestit de ce a ales pentru copii o școală de stat, în timp ce multe vedete au mizat pe sistemul privat.

Ada Condeescu a devenit cunoscută publicului larg după ce a interpretat rolul Anei în filmul „Eu când vreau să fluier, fluier”, al cărui scenariu a fost scris de către Cătălin Mitulescu, care între timp i-a devenit soț.

Actrița și regizorul sunt împreună de 16 ani, dintre care 10 de căsătorie. Diferența de 16 ani dintre ei nu a fost un impediment, ci dimpotrivă. Au împreună doi copii - Ecaterina și Alexei - și continuă să facă o echipă imbatabilă atât pe platourile de filmare, cât și acasă.

Libertatea: Cum este cu doi școlari acasă?

Ada Condeescu: Încă mă întreb și eu acest lucru. E foarte frumos, ce să zic, când îi văd așa pe cei doi copii că se țin de mână și intră pe poarta școlii e un sentiment așa foarte puternic și de emoție, și de mândrie, și de gând că ai făcut poate ce trebuie în viață.

-Ați ales o școală privată sau o școală de stat și care sunt motivele?

-E o școală de stat pe care o știam prin recomandări că este o școală bună. E în zona biroului soțului meu și atunci ne e foarte comod să ne organizăm împreună cu drumurile. Dar eu țin să cred că încă statul, educația, cel puțin din zona urbană, își face treaba și profesorii încă își iubesc meseria. Deocamdată n-am fost dezamăgită, cel puțin în ceea ce-i privește pe copiii mei. Este o școală foarte bună, de tradiție și eu cred că nu mă va dezamăgi.

-Ce proiecte aduce toamna asta pentru tine? S-au terminat filmările la serialul de la Antena 1?

-Da, filmările s-au terminat, însă difuzarea încă nu. Urmează teatrul, stagiunea. La Teatrul Act avem spectacolul „Trădare”, care e un spectacol pe care îl iubesc.

-La începutul carierei ți s-a întâmplat să ai un moment de blank pe scenă? Ai reușit să ieși elegant din situație sau s-a prins publicul că e o mică improvizație acolo?

-Publicul nu se va prinde niciodată. Am această abilitate pe care cred că mi-am exersat-o la școală atunci când nu învățam lecția. Știam ce să zic, ce să fac și părea că am citit tot, glumesc! Dar, în general, oamenii nu se prind. Și atunci când cei din sală știu textul foarte bine, cumva ești obișnuit să treci peste situația respectivă. Dar cu atât mai mult cu cât textul nu este atât de popular... vorbim de Shakespeare, că în rest, oamenii nu prea știu chiar așa pe dinafară Cehov sau Tennessee Williams. Deci, întotdeauna știu să plutesc pe deasupra unei situații incomode.

-Serialul de la Antena 1 a fost debutul tău pe micul ecran. Te gândești să repeți experiența? Ai primit vreo ofertă în acest sens? Sau a fost un efort foarte mare în ceea ce privește organizarea lucrurilor acasă, referitor la copii?

-Cred că lucrurile nu se exclud, dar oricum eu sunt obișnuită cu efortul și cu heirupul. A fost un efort, într-adevăr, așa, din toate punctele de vedere, dar zic eu că a fost unul bun și care pe mine, cel puțin, m-a ambiționat să fac lucrurile și mai bine. Încă aștept finalul sezonului, dar cu siguranță că a fost o experiență care mi-a plăcut și din care am învățat multe și m-aș întoarce și într-un alt proiect pe micul ecran. Într-adevăr, prioritare pentru mine sunt filmul de lungmetraj și teatrul, chiar dacă lucrurile sunt mult mai precare în zona aceea și așa, din toate punctele de vedere, dar acolo e, cumva, marea mea pasiune. Însă, cu mare drag, aș încerca să intru într-o altă poveste, de ce nu?

-Te simți mai confortabil atunci când faci echipă cu Cătălin Mitulescu, soțul tău, pe platourile de filmare?

-Da, dar asta a fost de la început, chiar cu mult dinainte să ne căsătorim. Însă noi doi avem un fel de a interacționa și de a ne intui unul pe altul. Probabil că și de aceea suntem împreună și de atâta timp.

-De câți ani sunteți împreună?

-Anul acesta facem 10 ani de căsătorie și vreo 16 de relație. Deci e ceva. Sincer, abia aștept să lucrez cu el. E oricum regizorul meu preferat și îmi place. Ca orice actor, atunci când simți că cineva te întrevede așa, dincolo de cuvânt, te simți mult mai în largul tău și poți să explorezi mult mai mult și să fii, clar, mult mai curajos.

-Aveți un proiect în lucru împreună?

-Avem un proiect în lucru, da, dar deocamdată e în fază de lucru, de scriere și să vedem. Probabil că în câteva luni se va și concretiza, nu știu, să vedem, sper.

Economia globală a reușit să facă față bine impactului șocului energetic cauzat de conflictul din Iran, evitând prăbușirea economică anticipată de mulți. Totuși, rezervele strategice de petrol și scăderea cererii din China, care au contribuit decisiv la menținerea echilibrului, se epuizează rapid, arată o analiză publicată în ziarul american The New York Times.

Prețul petrolului se apropie rapid de 110 dolari pe baril, iar tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să crească.

Atacurile recente au determinat Arabia Saudită să închidă o conductă esențială, în timp ce miliția houthi a preluat controlul unei insule strategice din Marea Roșie, îngreunând transportul maritim. Între timp, negocierile între statele din Golf au eșuat.

Creșterea prețului combustibililor a dus la o serie de crize globale: pene de curent, raționalizări și proteste în Asia, America Latină și alte regiuni.

În Filipine, pescarii nu-și mai permit să alimenteze bărcile, iar în Bangladesh, întreruperile curentului au paralizat fabricile. În Guatemala, furia populației s-a transformat în proteste violente, inclusiv incendierea mașinilor.

Pentru a evita o criză majoră, marii jucători globali au luat măsuri de urgență.

„Motivul numărul unu pentru care prețurile țițeiului și ale produselor derivate nu sunt mai mari decât atât este că și-a redus importurile de țiței China”, a declarat David L. Goldwyn, fost oficial american al Departamentului Energiei.

China, cel mai mare importator de petrol din lume, a apelat la propriile rezerve și a stopat exporturile de produse derivate, diminuând presiunea asupra pieței globale.

În același timp, Statele Unite, Japonia și țările europene au recurs la rezervele strategice de petrol. Deși aceste măsuri au prevenit majorarea excesivă a prețurilor, ele nu sunt sustenabile pe termen lung.

Potrivit Administrației americane pentru Informații în domeniul Energiei, stocurile țărilor OCDE au atins cel mai scăzut nivel din ultimele decenii.

În ciuda eforturilor, perspectivele economice rămân îngrijorătoare. Prețurile ridicate ale combustibililor și produselor conexe, precum îngrășămintele, alimentele și transportul, contribuie la creșterea inflației.

„Ce se întâmplă este că avem acum niveluri foarte scăzute ale stocurilor și încă nu există niciun semn că strâmtorile ar putea fi redeschise”, a explicat Neil Shearing, economist-șef al grupului Capital Economics.

În Asia, Banca Asiatică de Dezvoltare anticipează o accelerare a inflației până la 5,2% în 2026, față de 3% în 2025. În Europa, Marea Britanie și SUA, inflația este preconizată să rămână între 3,5% și 4% cel puțin până la jumătatea anului 2027.

Această situație forțează băncile centrale să majoreze dobânzile, ceea ce ar putea încetini economiile și ar putea afecta țări precum Germania, care se află deja la un pas de recesiune.

Între timp, criza energetică afectează capacitatea de rafinare globală. Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești au redus capacitatea Rusiei de a produce motorină cu aproximativ 30% pe o perioadă de 18 luni, conform Agenției Internaționale pentru Energie.

În plus, Rusia a prelungit interdicția de export al motorinei până la sfârșitul lunii septembrie 2026.

Această situație a determinat o reacție politică. Președintele Trump a criticat deschis Ucraina, cerând încetarea atacurilor asupra rafinăriilor rusești.

Goldwyn avertizează că presiunea prețurilor ar putea duce la o interdicție temporară a exportului de motorină din SUA înainte de alegerile de la mijlocul mandatului, o măsură care ar putea avea efecte negative asupra pieței globale, afectând în special America Latină, un important importator de motorină americană.

Economiile mai sărace resimt cel mai puternic șocurile globale, dar nicio regiune nu este ferită, mai arată analiza economică. În Africa, dependența de importurile de energie și îngrășăminte ar putea duce la scăderea producției agricole și la creșterea prețurilor alimentelor.

Pe de altă parte, Qatarul ar putea înregistra o contracție economică de 8,6% în 2026, potrivit Fondului Monetar Internațional, iar economia Arabiei Saudite a scăzut deja cu 4,8% în al doilea trimestru al acestui an, comparativ cu 2025.

În Asia, țări precum Japonia și Indonezia au recurs la subvenții masive pentru a susține populația în fața prețurilor crescute la energie.

Cu toate acestea, îngrijorările privind viabilitatea economică au determinat o creștere a randamentelor obligațiunilor guvernamentale, atingând în Japonia cel mai înalt nivel din ultimii 30 de ani.

Deși economia globală a reușit să evite o prăbușire totală, se confruntă cu provocări majore. Creșterea prețurilor la energie, inflația și tensiunile geopolitice complică redresarea economică.

După cum a declarat Goldwyn: „La un moment dat, când toți partenerii tăi comerciali suferă din cauza prețurilor ridicate, chiar nu poți scăpa de legile gravitației economice”.

Un deținut român de 33 de ani, condamnat pentru tâlhărie și infracțiuni contra patrimoniului, a evadat joi dimineață din închisoarea Santa Maria Maggiore din Veneția, după ce a escaladat zidul de incintă al penitenciarului. Poliția italiană a declanșat o operațiune de căutare în întreaga regiune Veneto și investighează modul în care a fost posibilă fuga.

Autoritățile italiene au declanșat o amplă operațiune de căutare după evadarea lui Baeram Florim, un cetățean român în vârstă de 33 de ani, din Penitenciarul Santa Maria Maggiore din Veneția. Potrivit informațiilor transmise de autorități, bărbatul a reușit să escaladeze zidul de incintă al închisorii și să fugă. Alarma a fost dată abia după aproximativ trei ore, timp în care bărbatul a dispărut fără urmă, relatează publicația Il Gazzettino.

Conform reconstituirii făcute de anchetatori, românul a urcat rapid pe zidul penitenciarului, s-a aruncat pe partea cealaltă și a aterizat pe trotuarul din exterior. După cădere, s-a ridicat și a început să alerge, reușind să scape înainte ca autoritățile să îl oprească.

Baeram Florim executa o pedeapsă pentru două tâlhării comise în Italia în ultimii cinci ani și pentru alte infracțiuni contra patrimoniului.

Anchetatorii încearcă să stabilească exact împrejurările în care deținutul a ajuns în apropierea zidului de incintă. O ipoteză este că acesta se afla în curtea penitenciarului în timpul orei de plimbare. O altă variantă, considerată posibilă de autorități, este că românul fusese scos din celulă împreună cu aproximativ 50 de alți deținuți pentru operațiuni de dezinsecție într-o secție infestată cu ploșnițe de pat.

„Nu era un moment de recreere. Mutarea deținuților pentru efectuarea dezinsecției a reprezentat un moment de mare vulnerabilitate pentru structura noastră. A fost o situație neprevăzută și delicată. Coborâse un întreg etaj de deținuți”, au declarat reprezentanți ai poliției penitenciare.

Anchetatorii încearcă să afle dacă fuga a fost planificată din timp și dacă bărbatul a beneficiat de ajutor. Nu este clar dacă a folosit o frânghie pentru a escalada zidul, dacă a fost sprijinit de alte persoane sau dacă s-a cățărat singur folosindu-se de spațiile dintre cărămizile gardului de incintă. Imaginile surprinse de camerele de supraveghere sunt analizate pentru a reconstitui fiecare etapă a evadării și pentru a stabili eventualele responsabilități.

La operațiunea de căutare participă poliția, carabinierii, poliția locală, Garda Financiară și Garda de Coastă. Autoritățile verifică imaginile de supraveghere, bazele de date și încearcă să stabilească dacă românul a părăsit Veneția cu autobuzul, trenul sau chiar pe cale maritimă. De asemenea, nu este exclusă posibilitatea ca acesta să dețină documente false sau să se ascundă temporar în oraș. „Îl căutăm în întreaga provincie și inclusiv în afara regiunii Veneto. Toate forțele de ordine au fost alertate și vor continua căutările până când va fi găsit”, a declarat prefectul Darco Pellos.

În paralel cu operațiunea de căutare, a fost deschisă o anchetă internă la închisoare. Investigatorii vor verifica unde se afla românul înainte de evadare, cine îl supraveghea și cum a reușit să depășească sistemele de securitate ale penitenciarului fără a fi oprit.

Vârsta nu le-a împiedicat să se întoarcă în băncile facultății. Monica Bîrlădeanu, Nadine, Tania Budi, Lavinia Pîrva, Jojo, Alina Pușcaș, Șerban Copoț și Carmen Brumă sunt câteva dintre vedetele din România care au ales să continue studiile după vârsta de 40 de ani.

Pentru mai multe vedete din România, studiile nu s-au încheiat odată cu prima diplomă. Unele au revenit la facultate pentru a schimba domeniul, altele pentru a aprofunda o pasiune sau pentru a-și continua pregătirea într-o direcție profesională deja cunoscută.

Monica Bîrlădeanu a bifat o nouă etapă în parcursul său educațional. La 46 de ani, actrița a absolvit Facultatea de Psihologie din cadrul Universității Titu Maiorescu, la 23 de ani după ce terminase Facultatea de Drept.

Vedeta a împărtășit vestea pe rețelele de socializare și a povestit despre emoțiile pe care le-a avut la ceremonia de absolvire.

„Ei bine, daaaa! Am absolvit încă o facultate, la 23 de ani distanță de prima. Facultatea de Psihologie a Universității Titu Maiorescu. Mama, superemoționată (după cum se vede și în imagini). Eu, de asemenea...

● Cred în formarea continuă a omului în orice fel alege s-o facă.

● Cred în întrebări puse sincer, în curajul de a nu ști și în demnitatea de a căuta.

● Cred în evoluție (nu ca performanță, ci ca un drum firesc către ceva mai bun, mai profund și mai viu).

În imaginile de mai sus – câțiva dintre profesorii care m-au ghidat și provocat în acești ani, începând cu domnul decan, prof. Viorel Iulian Tănase, și colegi care mi-au fost ca frații (mai ales în sesiuni).

Iar Maria Buză, iubita mea soacră, a fost invitata noastră specială, pentru un moment artistic! Despre cât de faină a fost ceremonia de absolvire... sper că vor comenta ei mai jos. Dar da... cam asta am făcut cu viața mea în ultimii trei ani, în paralel cu toate”, a scris Monica Bîrlădeanu pe rețelele de socializare.

Nadine Voindrouh a ales, la rândul ei, să își continue studiile după vârsta de 40 de ani. În 2021, la 44 de ani, artista a anunțat că a devenit studentă la Psihologie la o universitate de stat din Statele Unite.

Parcursul său educațional a început însă cu câțiva ani înainte. La 38 de ani, Nadine s-a înscris la liceu, iar la 44 de ani a susținut examenul de Bacalaureat.

„Am 44 de ani și am devenit studentă la Psihologie la o universitate de stat din America. Am fost acceptată la un program (am să spun în engleză) de Psychology/Undergraduate (Bachelor of Science) - sistem online. Am vrut Bachelor of Science deoarece este orientat programul către cercetare, către știința psihologiei. Am detaliat mai mult pe blog. Nu am cuvinte să îți spun ce înseamnă pentru mine acest lucru. Anul ăsta mi-am îndeplinit două mari visuri, acela de a termina liceul cu Bac-ul luat și să devin studentă la Psihologie. Visele se îndeplinesc, nu întâmplător am scris și o carte despre asta. Iar îndeplinirea lor o percep a fi simplă. În cazul meu nu am luat ochii de pe ce îmi doream. Sunt recunoscătoare sortii că pot studia psihologia la nivel de universitate, și nu de amator, așa cum am făcut-o până acum. Tu îti trăiești visul educațional? Ai învățat acele lucruri pe care ai dorit să le știi? Eu n- aș fi putut merge prin viață cu o stare de bine dacă nu mă apucam să aprofundez această pasiune a mea, psihologia - mintea și comportamentul uman/animal. Te îmbrățișez! P.S. Am scris pe blog despre această nouă trăsnaie a vietii mele educaționale”, a scris ea pe rețelele de socializare.

Tania Budi s-a născut la Constanța și s-a mutat la București pentru studiile superioare. Inițial, a început Facultatea de Matematică, însă ulterior a ales să se îndrepte către Jurnalism. Parcursul său universitar a fost întrerupt de proiectele profesionale. La 41 de ani, Tania Budi s-a înscris la Facultatea de Actorie din cadrul Universității Hyperion.

A urmat cursurile până în anul al doilea, când a fost nevoită să își înghețe studiile din cauza numeroaselor absențe.

„Din pacate sunt nevoita sa repet anul al doilea, pentru ca am lipsit foarte mult din cauza concursului, am pierdut multa materie, iar la actorie nu este de gluma. Daca lipsesti, e greu sa mai recuperezi”, declara Tania Budi.

Marcel Pavel a ales să continue studiile muzicale și după ce a trecut de 40 de ani. La 50 de ani, artistul era student în ultimul an la Conservator.

Potrivit informațiilor prezentate despre parcursul său universitar, Marcel Pavel a încheiat anii de studiu cu note maxime și a obținut bursă. Artistul a ales să doneze bursa unei colege despre care spunea că avea mai multă nevoie de bani. De asemenea, acesta intenționa să își continue studiile și să urmeze un program de master.

Lavinia Pîrva a anunțat la vârsta de 40 de ani că revine la facultate. Soția lui Ștefan Bănică a ales să studieze Psihologia, un domeniu de care spune că este pasionată. Vedeta a explicat că nu a urmărit o nouă diplomă, ci aprofundarea unui domeniu care a interesat-o de mult timp.

„Nu știu dacă e un nou început. Poate e doar o continuare mai conștientă a drumului meu. Sunt studentă la Psihologie. Nu pentru o a doua diplomă, nici pentru un titlu nou și nici pentru că e la modă, ci pentru a aprofunda ceva ce simt că a fost mereu parte din mine: un mod firesc de a fi aproape de oameni, de a le înțelege trăirile și de a căuta împreună sens acolo unde pare că nu mai este.”, a scris Lavinia Pîrva în dreptul unei postări de pe Instagram.

Cătălina Grama, cunoscută drept Jojo, a ales și ea să înceapă un nou capitol în educație după 40 de ani. Actrița, mamă a doi copii și cofondatoare a unei companii de teatru alături de soțul ei, Paul Ipate, s-a înscris la Facultatea de Psihologie la vârsta de 44 de ani.

Decizia a venit în paralel cu activitatea sa profesională și cu responsabilitățile de familie.

Alina Pușcaș a revenit la studii după ce își încheiase deja parcursul universitar. Prezentatoarea „Te cunosc de undeva” a urmat inițial Facultatea de Turism din cadrul Universității Româno-Americane.

La 41 de ani, aceasta a început un program de master la Universitatea Națională de Arte din București. A susținut examenul de admitere și a fost acceptată.

La începutul noului an universitar, Alina Pușcaș a povestit pe rețelele de socializare despre primele întâlniri cu profesorii și colegii.

„A fost discursul decanului și am cunoscut o parte dintre profesorii cu care vom lucra anul acesta. Bineînțeles că nu am fost singurii, doar cei de la master, practic toți am început astăzi, dar a fost mai degrabă un meeting. Mâine începem practic cursurile. Sunt curioasă dacă intrăm direct în pâine cu proiecte sau stăm la discuții, să ne cunoaștem mai bine sau să aflăm despre ce o să învățăm anul acesta… Eu vă încurajez din tot sufletul să faceți, în general, tot felul de cursuri, tot felul de școli care să vă ajute, să vă satisfacă curiozitatea, să vă îmbunătățiți anumite abilități, să vă exersați memoria, de ce nu?”, a precizat ea.

Șerban Copoț s-a întors la școală la 41 de ani pentru a-și continua studiile în domeniul protecției mediului.

Prezentatorul a ales o specializare legată de amprenta de carbon și schimbările climatice. Interesul său pentru acest domeniu nu este nou: încă din 2006 deține funcția de președinte al unei asociații dedicate protecției mediului, iar în 2009 a lucrat la un calculator de nișă pentru emisiile de CO2.

„M-am reapucat de școală la 41 de ani, să îmi continui studiile pe care le am în domeniul protecției mediului. Acum fac o specializare pe amprentă de carbon și tot ce înseamnă subiectul acesta, schimbări climatice. Noi am scos primul calculator de nișă de CO2 din sud-estul Europei în 2009 și acum ne pregătim, lucrăm la un software să scoatem o aplicație tot pentru amprenta de carbon, dar mult mai complexă”, a spus Șerban Copoț la Antena Stars.

Carmen Brumă a decis să revină în mediul universitar la 49 de ani. Partenera lui Mircea Badea a fost admisă la Facultatea de Nutriție și Dietetică din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

Ea a ocupat un loc la buget, clasându-se pe poziția 19 din 124 de candidați, potrivit informațiilor prezentate despre admitere.

Carmen Brumă avea deja un master în Nutriție și Siguranță Alimentară, însă a decis să urmeze și studiile de licență în domeniu.

„Sincer, habar nu am cum o să mă descurc cu 3 ani de facultate la zi, dar deocamdată sunt tare mândră de mine. Într-o lume preocupată tot mai mult de longevitate și de metode din ce în ce mai complicate de a o obține, cred că uităm una dintre cele mai valoroase forme de a rămâne «viu»: să înveți, să fii curios, să aprofundezi și să-ți urmezi pasiunile. La vârsta mea și a ta, oricare ar fi ea, e vârsta ideală să începi ceva care are sens pentru tine. Vă pupă studenta!”, a transmis vedeta comunității sale online.

O directoare de supermarket din Italia a fost concediată după 27 de ani de muncă, după ce un control a descoperit 340 de produse expirate păstrate în stoc, unele de aproape un an. Instanțele au concluzionat că produsele nu au fost eliminate intenționat pentru ca managerul să își atingă obiectivele de performanță și să primească bonusul anual.

O directoare de supermarket din Italia a fost concediată după 27 de ani de muncă, dintre care 20 de ani la conducerea magazinului, după ce un control intern a descoperit 340 de produse cu termenul de valabilitate expirat.

Potrivit instanțelor italiene, nu a fost vorba despre o simplă neglijență, ci despre o practică menită să mențină artificial nivelul stocurilor pentru atingerea obiectivelor de performanță de care depindea acordarea unui bonus. Cazul a ajuns până la Curtea de Casație a Italiei, care a confirmat concedierea pentru abatere gravă, relatează pleinevie.fr.

Totul a început la 14 aprilie 2023, când angajata a primit notificarea de concediere. În urma unei inspecții au fost descoperite nereguli importante în gestionarea stocurilor supermarketului. O parte dintre produsele expirate fuseseră retrase de la vânzare, însă nu fuseseră eliminate conform procedurilor companiei. În schimb, acestea au fost depozitate și au rămas înregistrate în inventarul magazinului, deși termenul de valabilitate era depășit. Unele produse expiraseră de aproape un an.

Curtea de Apel din Veneția a considerat „foarte probabil” că eliminarea produselor a fost amânată în mod deliberat. Judecătorii au concluzionat că, prin păstrarea produselor în inventar, directoarea menținea artificial valoarea stocurilor și își creștea șansele de a atinge obiectivele bugetare stabilite de companie.

Aceste obiective influențau direct acordarea bonusurilor de performanță.

În instanță, angajata a susținut că a fost victima unei discriminări și a afirmat că decizia concedierii era legată de faptul că este mama a doi copii cu dizabilități. Judecătorii au respins acest argument, apreciind că nu există dovezi care să susțină existența unei discriminări.

Mai mult, experiența sa profesională a fost interpretată ca o circumstanță agravantă.

În decizia nr. 25231/2026, Curtea de Casație a Italiei a arătat că o persoană cu 20 de ani de experiență în funcția de director de magazin nu putea să ignore regulile privind monitorizarea termenelor de valabilitate și procedurile interne de eliminare a produselor expirate.

Instanța supremă a concluzionat că gravitatea faptelor este suficientă pentru a justifica concedierea disciplinară. Judecătorii au apreciat că gestionarea celor 340 de produse expirate a dus la o ruptură ireparabilă a relației de încredere dintre angajată și angajator, element considerat esențial pentru o funcție de conducere.

Citește și: O angajată concediată după 30 de ani de muncă pentru un detergent de nici 3 euro a primit despăgubiri și nu se mai întoarce la serviciu

Asia Express deschide un nou capitol al Drumului Mătăsii diseară, de la ora 20:00, la Antena 1 şi pe AntenaPLAY. După experiența din Uzbekistan, concurenții ajung în China, iar din acest moment, regulile călătoriei par să se schimbe fundamental.

O țară uriașă, o cultură complet diferită, o barieră lingvistică și mai dificilă și un ritm care îi va obliga să se adapteze din mers îi așteaptă într-una dintre cele mai spectaculoase aventuri ale sezonului.

Punctul de pornire al călătoriei va fi Shenzhen, unul dintre marile centre mondiale ale tehnologiei, iar destinația finală, aflată la aproximativ 10.000 de kilometri distanță, va fi Shanghai. Între cele două puncte, concurenții vor descoperi o Chină a contrastelor, în care tehnologia și orașele futuriste se întâlnesc cu tradiții și locuri încărcate de istorie.

Tonul noii etape va fi dat chiar de Irina Fodor, care va face deschiderea alături de un robot, într-un decor ce anunță din primele minute cât de diferită va fi experiența care urmează.

Iar primul contact cu China îi va arunca pe concurenți direct în mijlocul uneia dintre imaginile emblematice ale Shenzhenului: tehnologia. Prima misiune îi va purta în cea mai mare piață de electronice și tehnologie din lume, un adevărat labirint în care poate fi găsit aproape orice dispozitiv imaginabil. Pentru a obține obiectul de care au nevoie pentru continuarea cursei, concurenții vor trebui însă să treacă peste prima mare provocare a acestei etape: limba. O frază în cantoneză, un chip pe care trebuie să îl memoreze și un vânzător pe care trebuie să îl găsească printre nenumăratele magazine vor transforma aparent simpla căutare a unei tablete într-o cursă contracronometru.

Tableta îi va conduce apoi către o cu totul altă față a Chinei. Într-un parc uriaș care reproduce în miniatură unele dintre cele mai importante locuri ale țării, echipele vor avea de descoperit trei obiective și poveștile din spatele lor. Fiecare răspuns corect îi va aduce mai aproape de destinația finală a zilei și de primul Joc de Joker și Amuletă al etapei.

De la tehnologie de ultimă generație la istorie și tradiție, China își arată încă din prima zi contrastele și le transmite concurenților un mesaj clar: tot ceea ce știau până acum despre Asia Express trebuie recalibrat.

Cum se vor descurca echipele într-o țară în care comunicarea devine una dintre cele mai mari provocări, cine se va adapta cel mai repede noului ritm și cine va ajunge să lupte pentru prima amuletă din China, telespectatorii vor descoperi diseară, de la ora 20:00, într-o nouă ediție Asia Express – Drumul Mătăsii, la Antena 1.

Statuia „D-l Goe”, inspirată de personajul iconic al lui I.L. Caragiale, a fost recent transformată într-o operă de artă urbană. Statuia a fost pictată în culorile unui curcubeu de artista Corina Monea, cunoscută sub numele de „OCU”, vineri, 19 septembrie 2026, în cadrul festivalului ARTOWN – Anuala de Artă Urbană.

Intervenția artistică a generat reacții mixte, iar PSD Ploiești a criticat puternic inițiativa, asociind culorile curcubeului cu simbolul mișcării LGBT. Într-o postare pe Facebook, partidul a caracterizat lucrarea ca o „mutilare ideologică” și „pângărire” a unui simbol cultural.

„Ploieștiul nu este terenul de joacă al agendei LGBT”, a comunicat PSD Ploiești, solicitând revenirea statuii la forma inițială și asumarea costurilor de către cei responsabili de schimbare.

„Costumul de marinar și bereta personajului lui I.L. Caragiale au fost acoperite intenționat în culorile curcubeului”, a mai adăugat formațiunea politică.

Primarul Ploieștiului, Mihai Polițeanu, a intervenit în polemica iscată, afirmând că „un curcubeu va rămâne mereu curcubeu și semn de vreme bună după ploaie, nu ideologie”.

La rândul său, OCU a respins orice asociere cu simboluri politice sau sociale: „Nu am vrut să provoc un război cultural. Am vrut să fac artă”, a declarat artista, într-un interviu pentru publicația locală Observatorul Prahovean. explicând că lucrarea sa este inspirată de curcubeul natural și simbolizează diversitatea și incluziunea.

Organizatorii festivalului ARTOWN au susținut, pentru Ziarul Incomod, că lucrarea reprezintă un curcubeu clasic, format din șapte culori, și nu steagul Pride, care are șase benzi colorate. Controversa nu a împiedicat însă criticile și dezbaterile aprinse pe rețelele de socializare.

Scriitorul și publicitarul Alex Tocilescu este unul dintre cei care a luat partea artistei Corina Monea, într-un mesaj pe Facebook.

„La 0.30 eram în Gara de Sud din Ploiești și râdeam de statuia aia, care într-adevăr e surprinzător de înaltă, dar nu are nimic gay”, a scris el.

Facebook

Alte persoane din mediul online au adus în discuție o problemă mult mai concretă: lipsa unei toalete publice funcționale în Gara Ploiești Sud de peste 30 de ani.

„Dincolo de «Dl Goe», ploieștenii și persoanele aflate în tranzit prin Gara Ploiești Sud nu au acces la o toaletă publică de 30 de ani. Și acest subiect ar merita un fotoreportaj sau un reportaj video”, este unul dintre mesajele de la postarea lui Alex Tocilescu.

Reprezentanții proiectului artistic au oferit clarificări, subliniind că statuia este o reinterpretare contemporană a personajului lui Ion Luca Caragiale, și nu o reproducere a imaginii clasice a copilului îmbrăcat în marinar.

„Regretăm că un gest artistic ajunge descris drept «mutilare» sau «pângărire» și că discuția s-a mutat de la lucrare către un conflict care nu are legătură cu intențiile anualei de artă urbană. Credem că orașul are nevoie de discuții serioase despre educație vizuală, cultură și accesul oamenilor la artă”, au transmis artiștii implicați în proiect.

Lucrarea, realizată de artistul Ciprian Tauciuc împreună cu Laura Șoneriu și amplasată în 2023, a fost concepută de la început ca o adaptare modernă. „Domnul Goe”, așa cum este prezentat în cadrul ARTOWN Now, nu a purtat niciodată costumul de marinar specific imaginii clasice.

În schimb, statuia îl înfățișează cu o pernuță pe cap, semn al răsfățului, și cu brațele poziționate astfel încât mâinile formează o inimă.

„Acea inimă transmite, de fapt, misiunea proiectului, și-anume să schimbăm, cu intenții bune, narativa unui oraș și pe cea a Domnului Goe însuși, într-una mai blândă și mai plină de afecțiune”, au explicat oficialii ARTOWN Now.

„Am vrut să folosesc întregul spectru cromatic și să construiesc o tranziție între nuanțe, un gradient care să aducă energie, ritm și dinamism lucrării. Curcubeul este, înainte de toate, un fenomen natural și unul dintre cele mai recognoscibile motive vizuale pe care le avem”, a declarat Corina Monea „OCU”.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o informare meteorologică valabilă în perioada 21 septembrie, ora 10:00 - 24 septembrie, ora 10:00, pentru intensificări ale vântului, răcire accentuată și ploi moderate cantitativ. De asemenea, luni este în vigoare o avertizare cod galben de vânt pentru mai multe regiuni ale țării.

Potrivit ANM, vântul se va intensifica temporar în cea mai mare parte a teritoriului în cursul zilei de luni, iar marți în Oltenia, local în Muntenia și în zonele montane.

„Temporar vântul va avea intensificări, luni (21 septembrie) în cea mai mare parte a teritoriului, iar marți (22 septembrie) în Oltenia, local în Muntenia și la munte. Vor fi viteze în general de 45...55 km/h, iar în zona montană înaltă de 70...80 km/h”, anunță specialiștii.

Meteorologii avertizează că vremea se va răci accentuat în toată țara.

„Valorile termice vor scădea accentuat (în medie cu 8...12 grade), vremea devenind rece pentru această dată, luni în jumătatea de nord a teritoriului, marți și miercuri și în cea de sud”, precizează reprezentanții Administrației Naționale de Meteorologie.

Maximele se vor încadra, în general, între 14 și 21 de grade Celsius, iar minimele din nopțile de marți spre miercuri și de miercuri spre joi vor coborî între 2 și 11 grade Celsius, cele mai scăzute valori fiind așteptate în depresiuni.

Începând de luni, sunt prognozate perioade cu averse în nordul, centrul, estul și sud-estul țării, iar ulterior, precipitațiile se vor extinde și în celelalte regiuni.

„Vor fi perioade cu averse, temporar însoțite de descărcări electrice, luni în nord, centru, est și sud-est, apoi și în rest. Se vor acumula cantități de apă de 10...15 l/mp și pe arii restrânse de 20...30 l/mp”, arată informarea meteorologică.

La munte, răcirea va aduce și precipitații mixte.

„Din noaptea de luni spre marți, la munte, în special la altitudini de peste 1700 m, trecător vor fi și precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare”, potrivit ANM.

Separat de informarea meteorologică, ANM a emis o atenționare cod galben de vânt valabilă luni, 21 septembrie, între orele 12:00 și 21:00. Sunt vizate Oltenia, centrul și sudul Moldovei, Munții Banatului și jumătatea de vest a Carpaților Meridionali.

„Pe parcursul zilei de luni, vântul va avea intensificări în Oltenia, centrul și sudul Moldovei, Munții Banatului, jumătatea de vest a Carpaților Meridionali cu viteze de 50...70 km/h, iar la altitudini de peste 1700 m, de 80...90 km/h”, au transmis meteorologii.

Pentru municipiul București, ANM a emis o prognoză specială valabilă în același interval, 21 septembrie, ora 10:00 – 24 septembrie, ora 10:00.

Luni: vreme caldă, dar cu vânt și ploi slabe noaptea

În intervalul 21 septembrie, ora 10:00 – 22 septembrie, ora 09:00, vremea se va menține caldă. Temperatura maximă va ajunge la 28–30 de grade, iar minima va coborî în jurul valorii de 11 grade. Cerul va fi variabil pe timpul zilei și temporar noros noaptea, când sunt prognozate averse slabe, cu cantități de apă de 1–3 l/mp. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări după-amiaza și seara, când rafalele vor atinge 40–45 km/h.

Marți: răcire accentuată și averse

În intervalul 22 septembrie, ora 09:00 – 23 septembrie, ora 09:00, vremea se va răci accentuat în Capitală. Cerul va avea înnorări, iar mai ales după-amiaza și seara vor fi averse, cu cantități de apă în general de 5–10 l/mp.

Vântul va sufla moderat pe timpul zilei, cu rafale de până la 30–40 km/h, iar temperatura maximă va coborî la 18–20 de grade. Minima nopții va fi de 8–10 grade.

Miercuri și joi dimineață: vreme rece, mai ales noaptea și dimineața

În intervalul 23 septembrie, ora 09:00 – 24 septembrie, ora 10:00, ANM anunță o vreme rece, în special dimineața și noaptea. Cerul va fi temporar noros pe parcursul zilei, când vor exista condiții pentru averse slabe, iar noaptea va deveni variabil. Temperaturile maxime vor urca la 20–21 de grade, în timp ce minimele vor coborî între 6 și 9 grade.

ANM precizează că, pe întreaga durată a intervalului 21 septembrie, ora 10:00 – 24 septembrie, ora 10:00, municipiul București se află sub incidența informării meteorologice privind intensificările vântului, răcirea accentuată și ploile moderate cantitativ.

Citește și: Val de aer polar peste România: răcire, ploi, vânt, lapoviță și ninsori la munte. Prognoza meteo ANM pentru perioada 21 septembrie - 18 octombrie 2026

Adelina Pestrițu a împărtășit cu cei care o urmăresc una dintre rețetele pe care le pregătește acasă: chifle pufoase, făcute din ingrediente simple. Aluatul este lăsat la dospit, apoi chiflele sunt modelate și coapte până capătă o crustă aurie.

Puțini știu că Adelina Pestrițu este pasionată de gătit și că pregătește acasă diferite preparate pentru familia sa. Vedeta a împărtășit de-a lungul timpului mai multe rețete, de la deserturi și băuturi, până la preparate tradiționale.

Printre bunătățile pe care spune că le pregătește se numără și sarmalele, iar recent a arătat cum face înghețată acasă. De asemenea, Adelina Pestrițu a propus rețete pentru milkshake-uri și smoothie-uri.

De această dată, vedeta a prezentat rețeta pentru chifle pufoase, pregătite în propria bucătărie.

Pentru această rețetă ai nevoie de:

Cantitățile sunt suficiente pentru aproximativ 10 chifle, fiecare de circa 80 de grame.

Primul pas este ungerea unui castron mare cu unt. Separat, se tapetează o tavă de copt de aproximativ 30 x 40 cm cu hârtie de copt.

Într-un bol se pun zahărul, drojdia, laptele și apa. Amestecul se încălzește timp de aproximativ trei minute, la 37°C. Apoi se adaugă făina, sarea, untul și oul. Ingredientele se frământă aproximativ 10 minute, până când se formează un aluat.

Aluatul se transferă în castronul pregătit, se acoperă cu un prosop de bucătărie și se lasă într-un loc cald până când își dublează volumul. Acest proces durează aproximativ o oră.

După ce aluatul a crescut, se transferă pe o suprafață de lucru pudrată cu făină. Se împarte în 10 părți egale, de aproximativ 80 de grame fiecare. Fiecare bucată de aluat se modelează sub forma unei chifle.

Chiflele se așază în tava pregătită, cu suficient spațiu între ele pentru a putea crește. Se acoperă din nou cu un prosop de bucătărie și se lasă aproximativ 20 de minute.

Între timp, cuptorul se preîncălzește la 200°C. După ce chiflele au mai crescut, acestea se ung cu gălbenuș bătut. Pentru un plus de gust și pentru aspect, pot fi presărate deasupra cu semințe de susan.

Un alt detaliu din rețetă este folosirea unui mic vas termorezistent cu apă. Acesta se pune în partea inferioară a cuptorului, pentru a crea abur în timpul coacerii. Chiflele se coc apoi până când capătă o culoare aurie și sunt bine făcute.

Pentru a obține chifle pufoase, este important ca aluatul să aibă suficient timp pentru dospire. Prima etapă durează aproximativ o oră, până când volumul aluatului se dublează, iar după modelarea chiflelor, acestea mai sunt lăsate aproximativ 20 de minute.

Rețeta poate fi pregătită cu ingrediente care se găsesc ușor și poate fi adaptată, în funcție de preferințe, prin adăugarea semințelor de susan sau a altor semințe.

Într-o regiune izolată din provincia Mendoza, Argentina, 1.660 de rezervoare portocalii, fiecare de mărimea unei mici încăperi, stau aliniate pe o întindere de 3.000 de kilometri pătrați. Instalate în 2004, ele așteaptă semnele unor particule cosmice cu energii imposibil de recreat în vreun laborator terestru, scrie puiblicația independentă Space Daily.

După mai bine de două decenii de funcționare însă, acest sistem unic rămâne un mister fascinant al științei.

Razele cosmice studiate de Observatorul Pierre Auger nu sunt raze de lumină obișnuite, nici fascicule vizibile.

Ele reprezintă particule subatomice – de regulă, protoni sau nuclee atomice mai grele – accelerate la energii colosale în spațiul cosmic. Aceste energii sunt atât de mari, încât depășesc cu mult capacitățile oricărui accelerator de particule creat de om.

„Principala întrebare rămâne aceeași de un secol: ce anume accelerează aceste particule la asemenea energii?”, afirmă Frank Schroeder, fizician la Universitatea din Delaware.

Până acum, oamenii de știință nu au descoperit răspunsuri clare, însă bănuiesc că aceste particule ar putea proveni din fenomene cosmice încă neidentificate.

Fiecare rezervor instalat în cadrul observatorului conține 12 tone de apă ultrapură și este dotat cu trei tuburi fotomultiplicatoare care detectează lumina.

În momentul în care o particulă dintr-un roi de raze cosmice interacționează cu apa dintr-un rezervor, la o viteză mai mare decât cea a luminii în apă, se produce o scurtă străfulgerare albastră, cunoscută sub numele de radiație Cherenkov.

Această lumină este detectată și înregistrată cu o precizie de ordinul microsecundelor. Când mai multe rezervoare semnalează simultan o astfel de strălucire, cercetătorii pot reconstitui traiectoria, energia și alte caracteristici ale particulei inițiale, chiar dacă aceasta nu a lovit direct niciun rezervor.

Această tehnologie a transformat Observatorul Pierre Auger într-unul dintre cele mai mari și avansate instrumente științifice de pe planetă.

De ce este nevoie de o astfel de rețea imensă și de atât de mult timp pentru a colecta date?

Motivul este raritatea extremă a acestor particule. Conform estimărilor, razele cosmice cu energii de peste 10 miliarde de electronvolți ating suprafața Pământului cu o frecvență de doar o particulă pe kilometru pătrat pe an. Cele cu energii de 10 ori mai mari sunt și mai rare – doar o particulă pe secol pentru aceeași suprafață.

De când a intrat în funcțiune în 2004, observatorul a detectat doar câteva evenimente notabile. Totuși, această aparentă „tăcere” nu este un eșec.

„Pentru un instrument care urmărește fenomene atât de rare, aceasta este normalitatea”, explică experții proiectului.

Alan Coleman, cercetător asociat al Observatorului Auger, subliniază că identificarea surselor acestor raze ar putea oferi perspective noi asupra proceselor cosmice care generează astfel de energii uriașe.

Deși nu au găsit încă un răspuns final, oamenii de știință au eliminat unele ipoteze. Analizele datelor colectate sugerează că razele cosmice ultraperformante nu provin din surse aflate în Calea Lactee.

În plus, studiile arată că tipul de particule implicate variază pe măsură ce energia acestora crește, ceea ce oferă indicii prețioase despre mecanismele care le generează.

Astăzi, cele 1.660 de rezervoare portocalii continuă să funcționeze sub cerul Argentinei, așteptând următorul semn al fenomenului cosmic pe care oamenii de știință încearcă să-l înțeleagă.

Smiley face dezvăluiri sincere despre fiica lui și a Ginei Pistol. Cum s-a purtat Josephine la filmările Vocea României și ce rol important are în familie.

Smiley recunoaște că a schimbat modul în care își gestionează cariera de când este tată, preferând ca timpul liber să îl petreacă alături de familie.

Artistul se bucură de fiecare dată când fiica și soția lui îl vizitează pe platourile de filmare de la Vocea României, unde este unul dintre cei mai iubiți antrenori.

„Da, da, a fost cea mai mare susținătoare. Se supăra dacă nu mă alegea vreun concurent, se supăra pe el. Da, da, a fost la filmări", a spus Smiley pentru Unica.ro.

Venirea lui Josephine în viața sa i-a schimbat radical prioritățile lui Smiley. Artistul recunoaște că statutul de părinte l-a învățat o lecție valoroasă despre eficiență și organizare.

„Am învățat să nu mai pierd vremea degeaba. E mult mai prețios timpul meu", a spus antrenorul de la Vocea României pentru Unica.ro.

Cât despre atmosfera de acasă, Smiley mărturisește că Josephine a dat dovadă de o personalitate puternică încă de la început. Venirea ei pe lume a reconfigurat complet universul de acasă, iar în formulă de trei funcționează perfect.

„Josephine a avut tot timpul propriile ei opinii, deci nu prea s-a schimbat. S-a schimbat atmosfera din casă de când a apărut ea. Adică e o altă dinamică. Acum suntem trei. Noi o consultăm de cele mai multe ori în ceea ce privește ce facem noi ca familie. Am integrat-o în familie și face parte din tot procesul, din orice decizie”, a completat Smiley pentru aceeași sursă.

Fiica Ginei Postol și a lui Smiley a trecut deja printr-o etapă importantă, începând clasa pregătitoare la o școală privată. Deși prima zi de școală aduce adesea emoții și lacrimi, reacția fetiței i-a uimit pe ambii părinți.

„Este foarte încântată. În prima zi când am luat-o de la școală mi-a zis în mașină: «Mama, putem să ne întoarcem?». Eu am crezut că și-a uitat ceva la școală. Am întrebat-o de ce și mi-a zis că i-a plăcut foarte mult. I-am zis: «Stai că se duc și doamnele acasă, la casele lor». Îi place foarte mult, este încântată și entuziasmată, ceea ce e bine. Încă nu i-a fugit entuziasmul, nu și l-a pierdut. Are deja cred că două săptămâni de școală, ea a început mai devreme și e încântată, ceea ce e bine”, a dezvăluit prezentatoarea TV pentru Libertatea.

Aproximativ 3,8 milioane de alegători sunt chemați la urne, duminică, în landurile germane Berlin și Mecklenburg-Pomerania de Vest, în două alegeri regionale considerate un test important pentru cancelarul Friedrich Merz. Scrutinul are loc la două săptămâni după rezultatul istoric obținut de Alternativa pentru Germania (AfD) în landul Saxonia-Anhalt.

Alegătorii din două landuri germane merg duminică la urne într-un scrutin care este urmărit atent la Berlin, în contextul în care poziția cancelarului Friedrich Merz este supusă unei presiuni politice tot mai mari, iar partidul Alternativa pentru Germania (AfD) încearcă să își consolideze rezultatele obținute la nivel regional, potrivit The Guardian.

Alegerile au loc la două săptămâni după scrutinul din Saxonia-Anhalt, unde AfD a obținut cel mai bun rezultat din istoria sa într-un scrutin regional.

Potrivit datelor oficiale, aproximativ 2,5 milioane de persoane au drept de vot în Berlin, iar aproape 1,3 milioane în Mecklenburg-Pomerania de Vest, land situat pe coasta Mării Baltice.

Secțiile de votare s-au deschis la ora 08:00 și urmează să se închidă la ora 18:00, când vor fi publicate primele sondaje de tip exit-poll.

Friedrich Merz a respins apelurile venite din partea unor critici de a demisiona și a declarat că dorește să continue programul de reforme economice și sociale al guvernului. „Noi, ca guvern, am fost aleși pentru patru ani, iar eu am fost ales pentru patru ani. Și vreau să folosesc acești patru ani pentru a scoate țara din această perioadă dificilă”, a declarat Merz.

Cancelarul și-a anulat participarea la Adunarea Generală a ONU de la New York, un oficial guvernamental explicând că „prezența sa este necesară la Berlin” după alegeri.

AfD, principalul partid de opoziție din Bundestag, încearcă să atragă noi votanți după rezultatul obținut în Saxonia-Anhalt. În acel scrutin, formațiunea a obținut un rezultat apropiat de majoritatea absolută, însă fără a putea guverna singură.

Potrivit sondajelor prezentate, AfD nu este creditată cu un rezultat care să îi permită un astfel de scenariu nici în Berlin, nici în Mecklenburg-Pomerania Occidentală.

În Berlin, unul dintre cele 16 landuri federale ale Germaniei, partidul la putere, CDU, se luptă pentru primul loc cu formaţiunea de extremă stânga Die Linke, care a cerut exproprierea proprietarilor corporativi pentru a combate creşterea costurilor locuinţelor.

Campania electorală din capitală a fost dominată de tema locuințelor. Aproximativ 85% dintre gospodăriile din Berlin sunt cu chirie, iar chiriile cerute pentru noile contracte aproape s-au dublat din 2014, potrivit articolului.

Actualul primar, Kai Wegner (CDU), a renunțat în luna iulie la candidatura pentru un nou mandat, după controverse legate de explicațiile oferite privind prezența sa la un meci de tenis în timpul unei pene majore de curent provocate de un incendiu.

CDU l-a desemnat candidat pe Stefan Evers, responsabilul pentru finanțele orașului.

Potrivit The Guardian, în Mecklenburg-Pomerania de Vest, cursa pentru CDU este și mai dificilă. Sondajele indică o competiție foarte strânsă între AfD și Partidul Social-Democrat (SPD), iar CDU riscă să obțină unul dintre cele mai slabe rezultate din istorie în acest land. Există inclusiv posibilitatea ca partidul să nu depășească pragul electoral de 5%, necesar pentru intrarea în parlamentul regional, scenariu fără precedent în perioada postbelică.

Rezultatul alegerilor din Saxonia-Anhalt a alimentat speculațiile privind viitorul lui Friedrich Merz în fruntea CDU. Economistul-șef al băncii Berenberg, Holger Schmieding, apreciază totuși că Merz ar putea să își încheie mandatul de cancelar: „Mă aștept în continuare ca Merz să își ducă mandatul până la capăt”.

Într-o notă de analiză, Schmieding afirmă că, în opinia sa, riscul unei revolte interne în CDU și al înlocuirii cancelarului a crescut în ultimele zile.

Deși unii indicatori economici s-au îmbunătățit în timpul mandatului lui Merz, costul ridicat al vieții și dificultățile din industrie, inclusiv din sectorul auto, au rămas teme importante pentru alegători. Totodată, reducerea numărului de noi sosiri la frontieră nu ar fi readus o parte dintre alegătorii AfD, formațiunea concentrându-și campania pe teme precum economia, criminalitatea și opoziția față de sprijinul acordat de guvern Ucrainei.

Succesul AfD din Saxonia-Anhalt a fost susținut în mare parte de mobilizarea unor persoane care nu votaseră anterior. Partidele rivale speră că perspectiva unor noi câștiguri electorale ale AfD va determina o prezență mai mare la vot în favoarea formațiunilor democratice tradiționale, după protestele de stradă organizate în urma alegerilor din Saxonia-Anhalt.

Pe 6 septembrie, AfD a obținut o victorie istorică la alegerile regionale din landul Saxonia-Anhalt, cu aproximativ 44% din voturi. Astfel, pentru prima dată din 1945, adică după Al Doilea Război Mondial, AfD a devenit cea mai puternică forță într-un parlament regional german, dublându-și practic scorul față de alegerile din 2021. Foarte important, Alternativa pentru Germania are 39 din cele 83 de mandate în Parlamentul regional, deci îi lipsesc 3 mandate pentru majoritatea absolută și nu poate forma singură guvernul.

AfD a fost urmată la mare distanță de CDU (Uniunea Creștin-Democrată din Germania), cu numai 17%, în timp ce SPD (Partidul Social-Democrat din Germania) a obținut doar 9%. De asemenea, BSW (Alianța Sahra Wagenknecht) a reușit să depășească pragul electoral de 5%.

„Insula iubirii” a revenit cu sezonul 10, la Antena 1. Cinci cupluri își vor pune relațiile la încercare în Thailanda, într-un nou sezon plin de emoții, tentații și decizii care pot schimba destine.

UPDATE 20 septembrie: În paralel, în cele două vile, petrecerile s-au oprit. Fetele au avut parte de un nou mesaj al cutiei cu surprize, care a șocat-o pe Bianca Iotu, iar băieții au primit vizita lui Radu, care a dorit să discute cu Remi.

Se pare că relația celor doi are parte de primele provocări reale. Cum vor continua lucrurile, rămâne de văzut.

UPDATE 19 septembrie: După primul bonfire al fetelor, lacrimile au curs pentru Bianca și Claudia, iar îndoielile au apărut pentru Bianca Iotu. Deși fericite că au avut ocazia să-și revadă partenerii, toate au înțeles că nimic nu va mai fi la fel. Nici pentru băieți, nu a mai fost cale de întoarcere. După alegerea de date, Radu Vâlcan i-a anunțat că seara va fi egală cu prima lor ceremonie a focului. Iar primele declarații au aprins deja atmosfera.

UPDATE 11 septembrie: Prima parte a serii va surprinde cuplurile, aflate pentru prima dată de la despărțire, față în față. Cu lacrimi, emoții și pe alocuri mici scântei, aceștia vor avea ocazia să descopere toate ispitele din sezon, să afle cu ce intenții și emoții au venit și să surprindă și reacțiile partenerilor atunci când văd defilările și prezentările.

Tensiunea va crește mai tare, atunci când fiecare partener va avea de luat o decizie importantă – cu cine va merge la primul date din acest sezon. Unele alegeri vor fi surprinzătoare, altele vor fi previzibile, toate se vor lăsa cu multe comentarii.

UPDATE 6 septembrie: Armina și Marcel Andrei, unul dintre cele mai mediatizate cupluri de la Insula Iubirii 2026, nu s-au despărțit după show-ul de la Antena 1. Cei doi au apărut împreună la petrecerea Viva, semn că sunt în continuare împreună.

UPDATE 5 septembrie: Cel mai așteptat format de televiziune și cel mai comentat de către toți cei de acasă, Insula Iubirii a revenit aseară, la Antena 1 și pe AntenaPLAY cu o premieră care a fost savurată și discutată în toate mediile, fiind lider detașat de audiență. Radu Vâlcan le-a adus telespectatorilor poveștile celor cinci cupluri participante și a dat startul prezentării ispitelor. Acțiunea abia a început... de la ora 20.00, privirile spun totul, odată ce participanții realizează că testul începe să fie tot mai fierbinte.

Marea premieră a sezonului MAXIM a captivat și a adus povești ce nu au putut fi ratate, fiind lider detașat de audiență! Conform datelor oferite de Fifty5Blue, în intervalul 20.28 - 0.11, la nivelul publicului comercial cu vârste cuprinse între 21 şi 54 de ani, Antena 1, cu difuzarea ediției, a înregistrat 5,5 puncte de rating şi 26,1% cotă de piaţă, în timp ce, postul secund, PRO TV, cu lansarea Vocea României, avea 4,0 puncte de rating şi 19,0% cota de piaţă. În minutul de maximă audiență, de la ora ora 21.51, aproape un milion de telespectatori descopereau cuplurile participante în acest an.

UPDATE 4 septembrie: Insula Iubirii revine în această seară, de la ora 20.30, la Antena 1 și pe AntenaPLAY, cu sezonul MAXIM! Prințul Marco și Bianca. Nattasha și Lorenzo. Remi și Bianca. Claudia și Ionuț. Marcel și Armina. Din peste 1300 de cupluri înscrise, aceștia formează cele cinci perechi care vor lăsa

viața de zi cu zi în urmă și vor pleca spre testul care le-ar putea schimba tot ce știau despre

relația lor.

Totul va deveni real în momentul în care, pentru prima dată, Radu Vâlcan va apărea în fața lor și le va aminti că testul a început și că orice se poate întâmpla pe parcursul celor 21 de zile:

„Bine ați venit în Thailanda, bine ați venit la Insula Iubirii. Ați intrat în acest test, în cea mai intensă și revelatoare experiență din viața voastră. Din acest moment, nimic nu va mai fi la fel. Ați decis să nu fugiți de adevăr, ci din contră să-l căutați. Curajul vostru va fi răsplătit pentru că Insula Iubirii răspunde la singura întrebare care contează într-un cuplu - Sunt cu partenerul potrivit sau poate merit altceva? Vă așteaptă zile de foc”.

Ce detalii incendiare vor ieși la iveală, odată cu poveștile celor cinci cupluri? Ce motivații au pentru a veni și ce limite și-au impus? Toate întrebările își vor găsi răspuns, în câteva ore.

***

Sezonul 10 al emisiunii „Insula iubirii” începe pe 4 septembrie 2026, la Antena 1 și pe AntenaPLAY. Noul sezon aduce cinci cupluri care își vor testa relațiile în Thailanda, alături de ispite, în cadrul experimentului prezentat de Radu Vâlcan.

Direct din Italia, vin Prințul Marco Dăscăliuc și Bianca Ghiurcă, în vârstă de 33, respectiv 27 de ani. Cei doi sunt într-o relație de 10 ani și căsătoriți de 3 ani, fiind cuplul cu cea mai lungă poveste de dragoste din acest an.

S-au cunoscut în Italia și acolo și-au construit o viață împreună. Acum sunt antreprenori și dețin un local de succes, care le permite să-și consolideze planurile pe termen lung. Prima dată când a văzut-o, Bianca lucra într-un bar, iar Prințul Marco a știut că este femeia potrivită pentru el și pentru ceea ce visa.

Cel de-al doilea cuplu din acest an este format din Remi Dobre și Bianca Iotu, în vârstă de 24, respectiv 36 de ani. Sunt împreună de trei ani și povestea lor s-a scris într-un mod special, lăsând în urmă diferența de vârstă și de experiențe anterioare.

Bianca este instructor de pilates și are propriul ei studio, acolo unde își lasă pasiunea să se întâlnească cu persoanele dornice să facă mișcare și să simtă o schimbare în stilul de viață. Remi este creator de conținut, iar materialele lui din mediul online au devenit în ultima vreme tot mai virale, datorită modului original în care sunt create.

S-au cunoscut prin fratele Biancăi, prieten cu Remi, când erau într-o altă țară pentru un festival. Diferența mare de vârstă i-a făcut să creadă că nu ar putea fi ceva între ei, însă timpul le-a demonstrat contrariul. Ea nu locuia în România, însă a decis să-și schimbe viața și s-a mutat pentru a-și dezvolta pasiunea pentru pilates.

Cel de-al treilea cuplu din acest an este format din Nattasha Black și Laurențiu Bălăucă (Lorenzo). Cei doi sunt stabiliți în Marea Britanie, au 31 de ani și sunt într-o relație de un an și șapte luni. Acum au simțit că e o momentul perfect să se testeze și să realizeze dacă sunt pregătiți de un posibil nou pas împreună.

Spre surprinderea multor persoane, ea are o meserie atipică, este dominatoare, în timp ce el este excavatorist și creator de conținut, fiind cunoscut de pe TikTok, acolo unde a reușit să aibă mai multe materiale virale.

Cea de-a patra pereche din sezonul MAXIM este formată din Ionuț Mocăniță și Claudia Ion, în vârstă de 28, respectiv 25 de ani. Cei doi sunt într-o relație de aproape trei ani și au simțit că e momentul să facă un nou pas pentru un viitor împreună: să vadă cum le este, atunci când stau separați pentru 21 de zile.

Ionuț este hairstylist, în timp ce Claudia lucrează tot în domeniul de beauty, fiind Nail Artist. El este Balanță, iar ea - Scorpion, iar între ei pot sări scântei, atunci când liniștea dispare și lasă loc vreunui conflict.

Marcel Andrei revine la Insula Iubirii, de această dată, alături de soția lui, Armina. Cei doi sunt într-o relație de 3 ani, iar de 2 ani au decis că viitorul lor trebuie să fie unul comun, așa că s-au căsătorit. Locuiesc în Tenerife, acolo unde ea este recepționer la hotel, iar el este chelner și promoter imobiliar. El are 37 de ani, iar ea este mai tânără, având 27 de ani, însă împreună par să fie de neoprit.

S-au cunoscut online, înainte de participarea lui Marcel în show și s-au văzut pentru prima dată când el a revenit din Thailanda. Acum, vor să arate că sunt un cuplu stabil și că o dragoste reală nu lasă loc de infidelități.

Născută în zodia Rac și de profesie artist vizual, Frankie, pe numele ei real Cristina Belu, în vârstă de 35 de ani, îmbină pasiunea pentru tatuaje cu cea pentru tot ce ține de sculptat, zugrăvit, pictat și multe altele. Ea este o femeie care nu poate trece neobservată și care știe bine ce vrea de la viață și de la omul de lângă ea.

Născută în zodia Vărsător, Andreea Homescu a fost asistentă medicală și a cochetat cu zona de creare de conținut, iar zâmbetul ei poate fi unul molipsitor. Deși emoționată la sosirea în Thailanda, simte că este experiența care o poate schimba, așa că o va trăi la maxim.

În viața de zi cu zi, Sandra Vintilă, o tânără în vârstă de 33 de ani, născută în zodia Fecioară, este manager de resurse umane. Iar în show-ul de la Antena 1 vrea să arate că prin naturalețe și sinceritate poți obține tot ceea ce îți dorești.

Sandra Vintilă afirmă că este pasionată de fitness și că iubește să citească, dar și să meargă în cât mai multe călătorii. În trecut, ea a apărut și într-un videoclip, „Obsesie”, lansat de David Radu.

Florina Carafă, un Capricorn desăvârșit în vârstă de 30 de ani, lucrează în domeniul IT, ca Automation Developer. „Vreau să fiu eu, să fiu respectuoasă, dar să-mi dau voie să fac ce simt, să mă distrez, să mă bucur de experiență la maximum”, a spus ea înainte de a-i descoperi pe bărbații din cuplurile acestui nou sezon.

Florina Carafă lasă pentru o perioadă lumea IT-ului deoparte, intră în universul Insula Iubirii 2026 și vrea să se surprindă în primul rând pe ea, ieșind din zona de confort.

Daniela Pană are 30 de ani, este născută în zodia Rac și este manager de marketing. La prima vedere, ea este cea care știe să aducă starea de bine în orice grup sau locație.

Nu și-a făcut așteptări înainte de a ajunge la Insula Iubirii 2026, dar e convinsă că va fi genul de trăire pe care o va păstra peste ani, așa că e decisă să o trăiască la cote înalte: „Este o experiență unică, de care vreau să mă bucur în totalitate și în care probabil voi mai descoperi lucruri la mine. O să mă ajute, cu siguranță”.

Născută în zodia Fecioară și stabilită în Italia, unde este designer vestimentar, Larisa Spătaru, în vârstă de 28 de ani, știe să surprindă cu fiecare apariție. După ce a absolvit studii de specialitate în Peninsulă, Larisa Spătaru a rămas acolo.

Născută în zodia Rac, Rebecca Toma are 24 de ani și este cea mai tânără ispită feminină din noul sezon al show-ului de la Antena 1. Ea este cunoscută de public de la Kanal D, din emisiunea „Casa iubirii” și din mediul online, fiind un creator de conținut apreciat de urmăritori.

Potrivit celor spuse de către ispită, Rebecca Toma știe că Insula Iubirii 2026 este fix emisiunea care îi va aduce ce are nevoie și o va face să se schimbe cu adevărat. Născută în Craiova, Rebecca Toma a crescut în Italia, iar în momentul în care părinții ei s-au despărțit, ea s-a întors alături de mama ei în România și a absolvit Facultatea de Jurnalism în București.

Ea a fost descalificată de la „Casa iubirii” după ce a intrat în conflict cu o altă concurentă și după ce pe internet a apărut un clip viral cu ea alături de fostul iubit.

În vârstă de 30 de ani, Oana Rusu este născută în zodia Fecioară, e pasionată de make up și acreditată în acest domeniu, iar acum vrea să trăiască o nouă experiență în viața ei.

„Vreau să fiu o persoană cât mai autentică, să nu mă rușinez cu nimic, să-mi arăt pe deplin personalitatea. Știu că am multe de oferit, am o personalitate spumoasă, dar uneori mă închid în mine. Aici fiind relaxată, pot să fiu eu însămi 100%. Sincer, mi-ar plăcea date-uri distractive. Sunt și romantică de obicei, dar nu extrem. Aș vrea să mă distrez! Sunt nebunatică, îmi plac și sporturile extreme, îmi place adrenalina, m-aș vedea la astfel de date-uri. Cred că și partenerul s-ar distra alături de mine”, a spus Oana Rusu în exclusivitate pentru Libertatea despre experiența ei de la Insula Iubirii 2026.

Pe lângă numele noi care vin în 2026 ca ispite feminine la Insula Iubirii există și o tânără care a reușit să devină cunoscută la „La Isla de las Tentaciones”, ediția din Spania a celebrului show difuzat în România de Antena 1.

Este vorba despre Gabriella Barbu, o româncă stabilită în Spania ce și-a creat renumele de „Ispita lui Montoya”, după ce a fost protagonista unor scene fierbinți cu Jose Carlos Montoya, pentru că acesta a fost trădat de iubită în cel de-al 8-lea sezon.

Născută în România, dar mutată în Murcia (Spania), Gabriella Barbu are 28 de ani și este Scorpion. Ea fost ispită și în sezonul 7 al emisiunii Insula Iubirii Spania, acolo unde a început o relație cu Alex Girona. Pe lângă cele două sezoane ale show-ului „La Isla de las Tentaciones”, Gabriella Barbu a mai participat într-o altă emisiune din Spania: „Los vecinos de la casa de al lado”.

Cunoscută de anul trecut, Andrușca, pe numele ei real Andreea Aurică, revine în emisiune. Are 27 de ani, este născută în zodia Vărsător și este hairstylist. Viața ei s-a schimbat total, s-a mutat la București și acum vrea să fie descoperită în totalitate de către cei de acasă.

„Experiență nouă, trăiri noi, sentimente noi, o nouă redescoperire față de mine însămi… Și, de ce nu, poate noi începuturi! Și bineînțeles, în același timp, noi prietenii”, a spus ea înainte de Insula Iubirii 2026.

De anul trecut și până acum, Andrușca a devenit o voce în online și a reușit să strângă o comunitate care o susține și care și-a dorit să o revadă la Antena 1.

„Nu-mi place să mă joc cu emoțiile oamenilor, îmi place să trăiesc împreună cu ei”, a spus Vlad Calomfir, cunoscut ca DJ CalVee, după ce s-a aflat că participă în rolul de ispită la Insula Iubirii 2026.

Potrivit informațiilor de pe internet, DJ CalVee nu a mixat doar în România, ci și în țări precum China, Grecia și Spania. Originar din București, el s-a mutat în urmă cu mai mulți ani în Arad, iar în trecut a fost și dansator.

„Am un amalgam de sentimente și abia aștept să trăiesc experiența. Deja e o atmosferă prietenoasă între noi, băieții, și sunt sigur că o să o menținem pe toată durata emisiunii. Să fie o atmosferă cât mai degajată. Având în vedere că lucrez cu oamenii și că sunt în jurul a multor persoane de sex feminin, am emoții. Vreau să trăiesc emoții ca toată lumea și nu-mi place să mă joc cu emoțiile oamenilor, îmi place să trăiesc împreună cu ei”, a spus Vlad Calomfir în exclusivitate pentru Libertatea.

În vârstă de 26 de ani, Alberto Grecu este zodia Leu și se recomandă ca antreprenor și creator de conținut. El este fan al emisiunii de la Antena 1 și a afirmat că s-a uitat în trecut la Insula Iubirii, fiind curios cum se va simți el în show.

„E o bucurie de a trăi Insula și de a primi tot ceea ce se întâmplă aici”, a spus Alberto Grecu înainte ca Insula Iubirii 2026 să înceapă, afirmând totodată că nu are niciun plan făcut despre cum să le ispitească pe concurente.

Originar din Oltenia, tânărul a locuit pentru o perioadă și în Italia, acolo unde a studiat, după care s-a întors în România. Iar de câțiva ani este și model! Potrivit informațiilor pe care le-a oferit chiar el în mediul online, Alberto Grecu nu consumă alcool, iar de aproximativ 10 ani singurul lichid pe care îl bea este apa.

Dacă pe Instagram are 11.000 de urmăritori, Alberto Grecu stă mult mai bine pe TikTok: a adunat până în prezent aproape 4 milioane de aprecieri și are peste 300.000 de fani. Iar unii internauți afirmă chiar că el ar fi căsătorit!

Iulian Bogdan este funcționar la căile ferate din Italia și spune despre el că uneori este mai retras, dar că este conștient că se poate folosi de alte atuuri pentru a atrage atenția fetelor.

Născut în zodia Berbec, românul stabilit în Italia vede experiența Insula Iubirii 2026 ca șansa perfectă să-și iasă din zona de confort și să se lase descoperit. El vrea să-și dea voie nu doar la cunoaștere, ci și la sentimente. Dar e conștient că nu va fi deloc ușor.

Născut în zodia Capricorn, Daniel Chiorean este model și online fitness coach, iar la 35 de ani forma lui fizică este una de invidiat. Tânărul are multe tatuaje care pot fura privirile celor din jur, vine sigur pe el în această experiență și vrea să fie descoperit exact așa cum este, deoarece garantează multă naturalețe.

Chiar dacă la prima vedere fură atenția cu un corp bine lucrat și cu tatuajele pe care le are, Daniel Chiorean admite că este mai mult de atât de descoperit la el. Viața l-a purtat prin experiențe diverse și are deja bifate mai multe prezențe pe copertele unor cărți internaționale.

Născut în zodia Vărsător, tânărul în vârstă de 33 de ani afirmă că este sigur pe el și decis să împărtășească în cadrul show-ului unele dintre experiențele lui de viață. Eduard Vlădescu vrea să fie cât se poate de transparent și să le dea o șansă tuturor să-l cunoască.

Eduard Vlădescu a lăsat pentru o perioadă aviația deoparte și a ales ca unică destinație Thailanda: recunoaște că timpul este o problemă în viața lui, fiind mereu ocupat, însă acum pune totul pe pauză și vrea să trăiască experiența!

În prezent, el locuiește în București, însă este din Ploiești, acolo unde a urmat cursurile Universității de Petrol și Gaze. În trecut, Eduard Vlădescu a fost model și a colaborat inclusiv cu Cătălin Botezatu, cel care l-a dus și în diferite emisiuni, precum cea a lui Dan Capatos.

Bărbatul în vârstă de 33 de ani are o carieră impresionantă în sport: este multiplu campion mondial la dans la bară! Mai mult decât atât, el a pus bazele Pole Dance Academy și vine la Insula Iubirii 2026 convins că este un moment perfect pentru a-și face apariția în celebra emisiune de la Antena 1.

„Mi-am dat seama că ar putea fi o experiență wow. Știu că am ceva al meu și sper să aduc ceva nou în această emisiune”, a spus Dima Roșca înainte de startul difuzării show-ului.

Născut la Chișinău, bărbatul în vârstă de 33 de ani face parte din anul 2023 din Federația Română de Pole Fitness și Sport. Ispita masculină de la Insula Iubirii 2026 a studiat la Liceul Internat Municipal cu Profil Sportiv (LIMPS) din Republica Moldova, după care a urmat cursurile Universității Naționale de Educație Fizică și Sport din București (România).

Mirel Gheorghe, în vârstă de 26 de ani, este cel mai tânăr dintre toate ispitele masculine și se recomandă ca fiind un antreprenor în mai multe domenii de activitate. Mai mult decât atât, acesta afirmă despre el că are un zâmbet molipsitor, că aduce mereu starea de bine și crede cu tărie că va fi sezonul în care să se integreze perfect.

„Mă simt foarte bine. Cine nu are emoții, nu e om. Până la urmă, și emoțiile, dacă știi să le faci constructive, pot să fie în favoarea noastră”, a spus Mirel Gheorghe înaintea debutului sezonului 10 al emisiunii Insula Iubirii.

Tânărul a absolvit Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport și este pasionat de fitness încă de la vârsta de 13 ani. Iar acum el ar deține o academie de fitness și este antrenor la sală!

Narcis Bujor are 33 de ani, este imediat recunoscut după tatuaje și statura impunătoare și este printre cei care au mai trăit o dată experiența acestui show. După ce a participat în sezonul 9, acesta este gata de o revenire care ar putea schimba totul.

Bărbatul e conștient de faptul că vor fi povești noi, concurente noi, așa că nici nu își face planuri, ci vrea să lase totul de la sine. Narcis Bujor speră să fie nebunie în casă, să se lase cu petreceri de neuitat și să vadă pe toată lumea că înțelege că acest show trebuit trăit cu adevărat!

„Mi-aș dori ca lucrurile să-și urmeze cursul natural, să nu fie nimic forțat. Și sunt sigur că, având persoane de calitate în jur, experiența va fi pe măsură. Sunt foarte entuziasmat! Chiar mi-a fost dor să mă întorc aici și abia aștept să petrecem la aniversarea de 10 ani Insula Iubirii și să îmi aduc cadoul”, a spus Narcis Bujor despre experiența lui la Insula Iubirii 2026, în exclusivitate pentru Libertatea.

Cătălin Brînză are 36 de ani, este director de retail al unui brand românesc în Marea Britanie și este în zodia Balanță. Deja cunoscut prin participarea de anul trecut și prin calitățile pe care le-a demonstrat, el revine în emisiune cu gândul de a se bucura de noi trăiri de neuitat.

„Pentru mine, este o experiență de nedescris. Nu pot să-mi exprim în cuvinte ceea ce simt acum oportunitate și o dorință mare de a fi prezent în acest sezon”, a spus el.

Când se gândește la noua experiență, spune că este extrem de realist când vine vorba de așteptările pe care le are. „Eu sunt o buclă care explodează, totul depinde de situație, de moment și de energia petrecută în acel moment. Deci nu aș ști să explic exact acum”, a spus Cătălin Brînză într-un interviu despre Insula Iubirii 2026 acordat în exclusivitate pentru Libertatea.

George Ivănescu are 35 de ani, este antreprenor și este cunoscut deja, de către fanii show-ului, ca… Jaguarul! Este gata să le spună, încă o dată, „Ciao Bambolina”, celor care îl vor convinge că merită atenția lui.

„Aș vrea să le arăt fetelor și persoana cu care poți vorbi, o persoană foarte ambițioasă, care are capul pe umeri. Fetele cu care am vorbit în această perioadă mi-au spus că pot îmbina distracția cu partea de seriozitate, ceea ce face persoana perfectă”, a spus el înainte de startul difuzării.

Așa cum îl știm deja, rămâne un tip hotărât, care știe ce vrea să găsească într-o femeie: ambițioasă, sigură pe ea și muncitoare! Iar dacă o va găsi rămâne de văzut.

„Vreau să văd dacă lucrurile pe care le-am menționat le găsesc într-o fată. Și dacă o voi face, vreau să zic: «Wow, te-am găsit!». Și să aflu dacă vrea să ne găsim per total sau ne trăim aventura aici”, a zis el în exclusivitate pentru Libertatea.

Și în sezonul 10 al emisiunii „Insula iubirii”, difuzat în 2026, prezentator este Radu Vâlcan. Acesta rămâne gazda show-ului în care cuplurile își pun relațiile la încercare, separându-se și locuind alături de ispite pe parcursul mai multor săptămâni. Prezentatorul are rolul de a ghida concurenții în momentele-cheie ale experienței și de a fi alături de aceștia la ceremoniile focului, unde aceștia descoperă imagini și informații despre partenerii lor.

La fel ca și în anii trecuți, cea de-a 10-a ediție a show-ului Insula Iubirii s-a filmat tot în Thailanda. Deja celebrele Escape Villa si Twin Villa sunt și în 2026 cei mai buni martori la tot ce se va întâmpla între ispite și cei din cupluri. Filmările durează aproximativ 21 de zile (3 săptămâni).

Contractele semnate de participanți sunt foarte clare și includ clauze stricte. Dacă concurenții sau ispitele nu își respectă atribuțiile sau nu respectă regulile impuse de producție, pot exista sancțiuni financiare. Astfel, succesul și remunerația nu depind doar de carismă și apariția în show, ci și de respectarea riguroasă a regulilor stabilite de organizatori.

Participanții semnează contracte care prevăd obligații clare, iar nerespectarea acestora poate duce la penalități de până la 3.000 de euro. Regulile sunt stricte pentru a asigura autenticitatea experiențelor și buna desfășurare a competiției.

Sezonul 10 al emisiunii Insula Iubirii 2026 se va difuza în fiecare vineri și sâmbătă, de la ora 20:30, la Antena 1 și pe AntenaPLAY.

Marea premieră a noului sezon va avea loc vineri, pe 4 septembrie 2026. Spre deosebire de sezoanele anterioare care erau difuzate de trei ori pe săptămână, sezonul acesta va fi transmis în weekend, având câte două ediții săptămânale.

Insula iubirii este un show de divertisment difuzat de Antena 1 începând cu anul 2015. Show-ul preia formatul Temptation Island, din SUA și este asemănător cu emisiunea „Vara ispitelor”, difuzată de PRO TV la începutul anilor 2000. Insula iubirii pune la încercarea fidelitatea mai multor cupluri, partenerii trăiesc separat unii de alții, pe două insule, iar mai multe ispite le vor testa fiecăruia fidelitatea. Participanții sunt filmați 24 de ore și 24 pentru a vedea dacă cedează ispitelor.

De câțiva ani, din Lacul Movila Miresii, aflat la aproximativ 15 kilometri de Brăila, a rămas doar sarea, pe care localnicii n-au la ce-o folosi. Doar s-o presare pe rana sărăciei, care s-a adâncit odată cu inflația postpandemică.

Comuna numără în jur de 3.700 de locuitori și trei sate. Deține, pe hârtie, regim de stațiune balneoclimaterică. În jurul lacului, al cărui nămol are proprietăți terapeutice, a existat, înainte de 1989, un complex turistic, cu spații de cazare. Acum vezi doar vaci la păscut și, în depărtare, printre ultimele zdrențe de apă, își fac de lucru câteva păsări.

„Mai vin niște bătrâni, să se ungă cu noroi”

„Cam de vreo patru-cinci ani, a secat. Anul ăsta, încă au mai fost ploile din primăvară. În alți ani, puteai să-l treci cu piciorul, și sărătura se uscase”, povestește Ion, 77 de ani, venit cu toiagul în mână, să-și aducă vaca de la pășune.

Bărbatul adaugă că nu seceta e de vină, secetă era și înainte, dar autoritățile locale aveau grijă să ajute lacul să nu moară. „Când era cu C.A.P.-ul, pe linia aia, erau stații de irigații. Și apa mai curgea de acolo, de la aspersoare, în lac. Și anul ăsta, până în luna mai, era apa până aicea, în iarba asta. Dar au venit căldurile”.

Veștile despre investitori sau proiecte care să transforme lacul în atracție turistică s-au împuținat. Ultima oară, precizează Ion, „se auzea de niște italieni, să vină să tragă nămolul. N-a mai venit niciunul. Mai trece când și când câte cineva, pe nisipul ăla, de acolo, unde se intră până la apă cu piciorul. Mai vin bătrâni din ăștia, ca să se ungă cu noroi”.

„Trebuia să fie ceva frumos, agroturism, să vină lumea”

Lacul, miraj geologic în câmpie, e bogat în tot felul de minerale, iar sarea din el are nuanțe roșii, verzi și albastre. Vitele sătenilor sunt priponite la câțiva pași de o brazdă de trestii mărunte, care măsoară până unde era apa, pe vremuri.

„Ăsta-i cel mai bun lac, e natural”, intră în vorbă un alt localnic, venit alături de un vecin, după vaci. Mihai are 54 de ani, un băiat care a făcut facultate, că „l-a dus capul” și o mamă pensionară C.A.P.. „Ce-avem noi aicea ei nu finanțează, numai ce-aduc din afară. Nu s-a făcut nimic pentru lacul ăsta, nu-i amenajat. Puteau să facă o stațiune”.

La Băile, județul Buzău, funcționa o stație de împachetat nămol, spune Ion. “Scotea nămol din Lacul Movila Miresii și-l ducea la toate stațiunile din țară. Îl trăgea, îl încălzea, îl băga la pungi. Nu știu dacă o mai fi acuma, n-am mai trecut pe acolo de mult”.

„Trebuia să facă ceva frumos, agroturism, să vină lumea. Nu fac nimica, habar n-au!”, zice Mihai. Cine să facă? „Cei de la ministere, care au fonduri europene, al Dezvoltării, al Mediului, depinde cui aparține.... Consiliul Județean? A, păi, pe Județeanul nostru nu-l face nimeni!”. Omul râde cu mare poftă. „Ăștia nu-s oameni să ne conducă. Conduc ei între ei, afacerile lor. Au dus țara de râpă. Au făcut nenorociri ăștia pe pămîntul ăsta. Ne-au terminat și fizic, și psihic”.

„Treburile care ne interesează nu le finanțează”

„Să știți că pe vremea lui Ceaușescu era frumos aicea, era amenajat, erau căsuțe, era pădure, venea lumea. După ce s-a terminat cu ăsta, gata, s-a terminat tot”. „S-a furat tot”, completează Ion. „Exact. Dar n-are cine să spună adevărul... Ăștia ne mint de ne rup. Dar dacă vii la fața locului și vezi ce dezastru au făcut ăștia... e dezastru!”.

În Movila Miresii, în loc de prosperitate, s-a instalat „paragina, nu vedeți?”, continuă Mihai. „Putea să fie ceva frumos, pentru populație, să fie agroturism. Erau oameni în sat care ar fi construit, s-ar fi pregătit. Degeaba bani de la Uniunea Europeană, treburile care ne interesează nu le finanțează. Păcat de lacul ăsta, păcat de el! Dacă ar fi fost aicea amenajat, era frumusețe rară!”.

„Veneau înainte oamenii cu autobuzele, la nămol, aici, veneau cu ăla de 11, plecau cu ăla de 3, de 4. Astea au fost amintiri, ce-am prins noii. Nu se implică nimeni. Că și înainte, mai băgau apă, era malul până aicea. Până la pieptul omului era apa”. Ion arată cu muchia palmei în dreptul sternului. El vorbește calm, Mihai e mai vehement

„Păcat că n-are cine să finanțeze! Ăștia ai noștri, dacă te duci la ei, că nu sunt bani, că nu se poate, că nu știu ce... Dar ei nici n-au încercat baremi să facă ceva, nici nu-i interesează. S-au făcut ei mari acuma, s-a făcut treaba bună, au de toate, ‘tu v-ați naibii de aicea!”.

„Simion se dă cu ei, e parte la toate măgăriile care se fac”

La discuție asistă și alți localnici, veniți după vaci. Mihai pomenește de pensia mamei sale. „Dom’le, îi lumea săracă, amărâtă, n-are de-o pâine. Asta-i viață, să trăiești cu 200 de euro pe lună? Să vină (n. red. – conducătorii) să vadă cum trăiește lumea reală, în satul ăsta. Cum vine omul dimineața la magazin, ia o pâine, un pachet de cafea, un salam... A doua zi, nu mai are, ia pe caiet. Îi ceva dezastru... Toată viața au răbdat oamenii, au muncit pe pământul ăsta... Au muncit la C.A.P., toată ziua în soare, se chinuiau. Și când să îi scoată la pensie, le dă 200 de euro. Cică n-are mai mult statul! Dar pentru ei, au!”.

Cu palmele peste toiag, Ion spune că a lucrat 34 de ani și are 3.500 de lei pensie. „Acuma vrea să-mi ia din ăia 500 CAS-ul. 34 de ani am lucrat, am fost și la Canalul Dunăre-Marea Neagră, am lucrat și-acolo”.

Nemulțumirea lui Mihai se îndreaptă spre toate categoriile de conducători, de la primarul comunei până la președintele țării. „Dacă era să-l dea pe Bolojan, îl dădeau jos din mai. Simion zicea și dregea, la alegeri, dar, când să facă ceva, se dă cu ei. E parte la toate măgăriile care se fac, și cu legea ANI, și cu fondurile pierdute de la Uniunea Europeană. Nicușor Dan? Știau de la București că nu e bun nici să meargă pe drum. Și Fritz, de unde-a mai apărut și el cu USR-ul ăsta, cine ești tu, Fritz, să blochezi o țară întreagă? Cine te crezi?”.

„Mă enervează că lumea stă cu capu-n jos”

La Movila Miresii, încrederea în vot și în democrație e la același nivel cu apele lacului sărat. „Nu că suntem cu Georgescu, ăsta nu știm ce hram poartă, dar nu trebuia să-l dea la o parte”, explică Ion.

„Da’ de ce nu pleacă ei toți de acolo? Ăștia nu-s oameni să ne conducă! Să se ducă, dom’le, să nu mai spună că n-avem! Cum el are 10.000 de euro pe lună și la un amărât din ăsta... Au fost votați, de asta sunt acolo. Păi, cine i-a votat? Nu i-am votat noi, ce să votăm noi? Se bagă ăștia. Nu i-au votat nici românii, nu vedeți ce le face? Locuri de muncă, nu, țara au distrus-o, ăsta-i trai de trăit?”, întreabă retoric Mihai, îndreptându-și șapca.

„Mă enervează că lumea stă cu capu-n jos. Dar nouă nu ne e frică, nouă n-are ce să ne ia. N-avem averi... O vacă. Uite-o, că pleacă singură acasă. Să vină să mi-o ia!”. Cu o atitudine “no comment”, de politician între campanii, vaca lui Mihai a apucat-o alene pe drumul pietruit dintre case.

Stăpânul ei răsucește pe toate părțile datoria morală care derivă din statutul de cetățean. „Ce să fac? Să mă duc singur, să strig acolo? Ei dorm și mănâncă și a doua zi tot pe ei îi văd la televizor. Dar mai bine dau drumul la o muzică decât să-i aud pe ei cum spun toate prostiile! Ei se bat numai pentru ei. Țara a fost și este pe mâna lor”.

„Am votat să nu mai fie atâția parlamentari”

Nici în ce se spune la televizor nu mai au încredere oamenii din Movila Miresii. „Exact ca în ‘89, de la televizor a plecat. Au mințit poporul. Ce mă interesează pe mine de Pahonțu, când eu n-am ce mânca? Ăla are șapte vile, ca toți sepepiștii și alți nenorociți. Ce mă interesează pe mine de Bolojan, că are sute de femei și altul nu poate să se însoare toată viața? Vă spun eu, e treaba încurcată”, își încheie tirada Mihai.

„Se ceartă 30 de ani în parlament și n-au făcut nimica. Tot bârâie cu din astea electorale. Băi, m-am dus la vot, te-am votat, fă ceva pentru țara asta! Să știm că trăim în România, nu că ne batem joc unul de altul!”.

Din avântul oratoric al lui Mihai, nu rezultă alte soluții decât să-ți verși furia sub cerul liber, pe un câmp cu urme de copite și flori de sare.

„Îi mai dai jos acuma? Ce voturi, că ne-am săturat de votat în 35 de ani! Când eram de 18 ani, la Revoluție, se zicea să vedeți, peste 40 de ani, ce frumusețe, ce democrație o să avem. Și-acuma-s numai golănii. Sunt vreo doi-trei hoți care trăiesc, s-au asigurat ei și-au lăsat România... Locuri de muncă, 20 de milioane (n.red. – 2.000 de lei) pe economie, atâta poate să ne dea. Dar el poate să ia 500 de milioane, dacă stă doi ani în Parlament”.

Ion, care a ascultat concentrat, cu ochii în zare, precizează: „Și-am votat să nu mai fie atâția parlamentari! Dar dacă a intrat Ponta atunci prim-ministru, s-a dus iar la 500 de parlamentari. Un parlamentari are șofer la scară, cinci secretari, consilieri”. „Și nici n-ai voie să te atingi de el, să-l judeci, până se prescrie”, observă consăteanul lui.

„WC-ul nu-l avem în casă pân-om muri cu ăștia”

„Nu se spune adevărul, le e frică la lume”, revine Mihai. „Ce ai, mă, cu munca mea? Cum te-a dus pe tine capul să ai atâta, când eu muncesc de-o viață și nu m-ajung de azi pe mâine? Ar trebui să ne ducem să stăm pe ei, acolo, dar să nu plecăm din stradă cinci ani. Nu să fluieri, apoi gata, am venit acasă c-au dat jandarmii cu gaze. Te duci, stai acolo, pe ei, fără violență! La Revoluție, de ce au murit peste o mie de oameni? Ca să-i văd pe parlamentari cum iau mii de euro salariu? Ăia putrezesc și ăștia se distrează?”

În 2022, a fost semnat contractul pentru rețea de apă și de canalizare în comuna Movila Miresii. Proiectul e derulat de Compania de Utilități Publice „Dunărea” Brăila, finanțat prin fonduri europene și e finalizat în proporție de 94 la sută, conform site-ului poim.apabraila.ro.

„Au scormonit satul ăsta trei ani de zile, să ne bage apă și canalizare. Dar nu-i terminată, a plecat șantierul. Scrie pe placajul ăla, de la stația de epurare, că e cu bani europeni. Banii s-au dus. Satul n-are apă, n-are canalizare”, spune Ion.

„WC-ul nu-l avem în casă pân-om muri cu ăștia. Doar să-ți tragi tu, să-ți pui tu, dar costă. N-ai bani, chiar dacă muncești. Salarii mici, n-ai putere”, comentează Mihai. „Nu-i toată țara dată peste cap, depinde de primar. În Vestul ăla, acolo, Timișoara, Ardealul, Clujul, s-au făcut cât de câte unele lucruri, față de ce-i la noi aicea. La noi n-au făcut nimica adevărat”.

„De ce să ne ia taxe, când n-au făcut nimic în 30 de ani? Au pus niște asfalturi”

„Aveam două grădinițe în comună, plecau copiii mei dimineața la grădiniță, veneau seara, la cinci. Aveau două mese, aveau desert, dormeau. La școală, când se duceau, era organizare. Acuma, nu mai...”, dă din mână Ion. „Băiatul meu are doi copii la școală, hainele, caietele, cărțile – costă toate. Ce manuale gratuite? Trebuie bani și pentru cărți”.

Primarul comunei se numește Dumitru Panțuru și e în post din 2004. „De ce să ne ia taxe, când n-au făcut nimic în 30 de ani? Au pus niște asfalturi. Normal, când ești în casă trebuie să văruiești casa... Un stadion, două parcuri și cică-i cel mai frumos la noi aicea! Dar fă, dom’le, un loc de muncă. De ce n-a făcut ăsta (n.red. – lacul sărat), de ce n-a făcut o fabrică? Să lucreze omul, să fie adevărat că simte că trăiește. Mă duc și la parc, seara, dar, dacă tu n-ai nimic în buzunar, degeaba ai atâtea frumuseți în țara asta...”, spune Mihai.

Mirarea cea mare a oamenilor din comuna Movila Miresii e că parlamentarii nu înțeleg „lumea reală”.

„Parcă n-ar fi și ei oameni. Cum crede ăla, acolo, parlamentarul, nu pot să-mi dau seama, cum crede că poate să trăiască un om cu 20 de milioane (n.red. – 2.000 de lei), cu scumpetea pe care au făcut-o ei? Eu asta l-aș întreba din prima. Nu să stai un mandat și nu știu ce, vino încoace, să stai în locul meu trei minute! O săptămână, îl bag la mine în casă, n-avem apă trasă aicea, îl duc la, știți dumneavoastră, n-avem baie, îl duc în curte. Și să-l văd pe ăla ce mai zice el în Parlament, trei vorbe, și apoi «aoleu, nu pot să mai vorbesc, că nu mă lasă ăla de la PSD, PNL, nu știu ce...»”.

„Ce să faci cu 1 leu 40 pentru kilul de lapte? Când tu muncești de te ia boala”

Lângă comoara de nămol, care putea pune și Movila Miresii pe hartă, și asfalt pe toate ulițele, discuția despre nivelul de trai al populației și nepăsarea politicienilor are ceva solemn și sfâșietor. În ciuda balegilor și ciulinilor din jur. Măcar balega și ciulinii sunt adevărați, ca să-l parafrazăm pe Cicero cu șapcă.

„Ce să faci cu 1 leu 40 pentru kilul de lapte?”, spune Mihai. “Când tu muncești de te ia boala? Ce să câștigi din agricultură? Motorina s-a scumpit, un covrig e 5 lei, iar pe kilu’ de grâu îți dă 80 de bani. Ei nu văd ce-i în țara asta? S-o ia, dom’le, de la-nceput! Dacă te duci la spital, nevopsite, nevăruite, școlile – nefăcute, cutare, cutare. Dacă te duci să te opereze, n-ai așa, n-ai ailaltă, ai murit! Ei se duc să se trateze peste hotare. Ia, du-te, mă, la spitalul unde ai fost la conducere 30 de ani!”

La atâtea realități insolubile, oratorul adaugă un vârf de cuțit de idealism: „Ne trebuie un om care să ne conducă, să fim o țară unită, să înțeleagă fiecare ceva din viață. Ăla micul, săracul, care s-a născut să știe că s-a născut, ăla care se duce la muncă să știe că se duce la muncă, ălalaltul, care e parlamentar, să știe că are responsabilități”.

Marcel Andrei, cunoscut publicului drept „Maluma de România”, continuă să atragă atenția prin replicile sale și în sezonul 10 al emisiunii „Insula Iubirii”. De această dată, concurent alături de soția sa, Armina, Marcel a avut mai multe vorbe care au ajuns rapid în atenția telespectatorilor.

Marcel Andrei a devenit cunoscut în sezonul 8 al emisiunii „Insula Iubirii”, difuzat în 2024, iar replicile sale au ajuns rapid subiect de discuție în mediul online. Accentul său amestecat, folosirea unor expresii în engleză și spaniolă și formulările neobișnuite au fost printre elementele care au atras atenția publicului.

În sezonul 10, Marcel a revenit în Thailanda, de această dată în calitate de concurent, alături de soția sa, Armina. Iar apariția sa a venit cu o nouă serie de expresii care au stârnit reacții în rândul telespectatorilor.

Printre replicile rostite de Marcel în noul sezon se numără și: „Vorba lui bunelu... acum vine capra la cârlig, știi”. Concurentul a apelat și la alte formulări care au atras atenția prin felul în care le-a construit. „E bine că stai în Constanța. E oceanul aproape. Și dacă plouă sau e frig, tot e bine... că e oceanul”.

O altă replică devenită memorabilă a fost: „Sunt umblat în lume, nu sunt umblat ca țestu”.

Marcel a avut o explicație proprie și pentru alegerea Sandrei, una dintre ispitele din emisiune.„Pe Sandra am ales-o că e din Constanța și mi-a adus aminte de unchiul meu Marian”.

Un alt moment care a intrat în seria replicilor sale a avut loc în timp ce Marcel vorbea cu peștii. „Ce faceți, frumoșilor? N-are taica, că v-ar da mâncărică. Dar nu știu ce mâncați voi”.

În sezonul 10, Marcel participă la „Insula Iubirii” alături de soția sa, Armina. Într-una dintre intervențiile sale, concurentul a făcut o comparație neobișnuită atunci când a vorbit despre partenera sa.

„Când dă cu pumnul, moare vițelul în vacă. E tanc rusesc”, a spus Marcel despre Armina.

Relația celor doi este pusă la încercare în cadrul emisiunii, iar participarea lor marchează o schimbare față de sezonul în care Marcel a devenit cunoscut publicului.

Printre formulările care au atras atenția s-a numărat și o referire la celebrul personaj de desene animate Popeye Marinarul. Marcel a spus „Pompei” Marinarul.

Nu este însă primul sezon în care felul său de a vorbi ajunge să fie discutat în mediul online.

În sezonul 8, Marcel Andrei a devenit viral și datorită modului în care combina româna cu expresii în spaniolă și engleză.

Una dintre replicile care au rămas asociate cu apariția sa în emisiune este:

„Holaaa, mami! Que guapaa!”

De asemenea, termenul „dezaardare” s-a numărat printre cuvintele pronunțate sau adaptate într-un mod neobișnuit de Marcel și preluate ulterior în comentariile fanilor.

În primul său sezon, Marcel a folosit și adaptări fonice ale unor cuvinte din engleză și spaniolă. Printre acestea s-au numărat expresii legate de „samset”, adaptarea lui „sunset”, dar și alte formulări care au fost transformate ulterior în meme-uri pe internet.

În sezonul 10, concurentul pare să fi păstrat același stil de exprimare, iar noile replici au început deja să fie comentate de public.

Premierul desemnat recent Siegfried Mureşan a spus, duminică dimineaţă, că el nu va stinge lumina deschisă de Ilie Bolojan în cămara cu șmecherii, astfel că va duce mai departe lupta împotriva neregulilor din administraţia publică, iniţiată de predecesorul său.

„Premierul Ilie Bolojan a aprins lumina în cămara cu şmecherii. Dacă cineva se aşteaptă ca eu să sting lumina, se înşeală amarnic. Vom păstra lumina aprinsă şi vom curăţa toată dezordinea care s-a adunat în peste 30 de ani în statul român”, a transmis Siegfried Mureşan, duminică dimineață, pe pagina de Facebook.

Declaraţiile vin la scurt timp după ce acesta a anunţat că programul său de guvernare va fi construit pe baza realizărilor Guvernului Bolojan, având ca priorităţi reducerea inflaţiei, creşterea economică şi îmbunătăţirea nivelului de trai.

Siegfried Mureşan a fost desemnat oficial premier sâmbătă, printr-un decret semnat de preşedintele Nicuşor Dan. Actul urmează să fie publicat luni în Monitorul Oficial, iar Mureşan va avea la dispoziţie 10 zile pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului.

„Vom construi pe baza lucrurilor bune făcute de Guvernul Bolojan şi vom intra într-o etapă de creştere. Ilie Bolojan a stabilizat ţara şi a făcut foarte multe lucruri bune pentru România. Datorită măsurilor luate de acest guvern, putem acum să intrăm într-o nouă etapă, o etapă de creştere”, a mai spus premierul desemnat.

Mureşan a subliniat că intenţia sa nu este de a acţiona împotriva cuiva, ci în beneficiul cetăţenilor oneşti.

„Aceste acţiuni nu sunt împotriva cuiva anume, ci pentru toţi oamenii cinstiţi din România, care muncesc şi care merită să beneficieze la maximum de pe urma muncii cinstite pe care o fac”, a precizat el.

Referindu-se la priorităţile sale, Mureşan a enumerat „câteva principii sănătoase” care vor ghida activitatea viitorului său guvern: „Să fim responsabili, să gestionăm cu atenţie banul public, să nu risipim banii oamenilor şi să investim acolo unde este nevoie”.

De asemenea, Siegfried Mureşan şi-a exprimat hotărârea de a continua politicile menite să stabilizeze economia şi să aducă beneficii directe cetăţenilor: „Obiectivul este să reducem inflaţia, să creştem economia şi să îmbunătăţim nivelul de trai al oamenilor”.

Desemnarea lui Mureşan ca premier vine într-un moment în care România se află în plin proces de redresare economică, iar noul guvern va avea sarcina de a gestiona provocările financiare şi sociale acumulate în ultimele decenii.

Reamintim că România este în criză politică din 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 5 mai, Guvernul a căzut prin moțiune de cenzură.

Președintele Nicușor Dan a promis un nou Guvern „într-un termen rezonabil”, însă negocierile au durat peste patru luni. Pe 17 septembrie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan premier. La scurt timp, Mureşan a anunţat că acceptă propunerea.

Compania chineză de telecomunicații ZTE a declanșat procedura de concediere pentru 81 dintre cei 177 de angajați din Italia și a anunțat închiderea a patru dintre cele șapte sedii din țară. Decizia a fost comunicată fără un avertisment prealabil, potrivit angajaților, iar sindicatul Slc CGIL cere retragerea imediată a planului de disponibilizări.

Multinaționala chineză ZTE a anunțat declanșarea procedurii de concediere pentru 81 dintre cei 177 de angajați din Italia, dintre care 25 lucrează în regiunea Lazio. În același timp, compania va închide patru dintre cele șapte sedii pe care le are în țară.

„Ne-am întors la muncă și am primit vestea: fără să fi fost vreodată prezentată o situație de dificultate înainte de vinerea trecută, compania a anunțat 81 de concedieri din totalul celor 177 de angajați, toți din sectorul tehnic de producție”, a declarat pentru publicația Fanpage.it unul dintre angajații companiei. ZTE este unul dintre principalii furnizori de rețele și echipamente pentru telecomunicații și a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 133,9 miliarde de yuani, echivalentul a circa 16,7 miliarde de euro.

Compania este prezentă în Italia de mai mulți ani, iar momentul de expansiune a fost în 2017, când a câștigat contractul pentru integrarea rețelelor Wind și 3 Italia.

Angajatul ZTE susține că exista percepția unei reduceri a activității, însă compania nu a oficializat niciodată vreo problemă înainte de anunțul făcut pe 11 septembrie: „Am observat o reducere a volumului de muncă, deci nu a fost chiar un trăsnet din senin. Dar, oficial, înainte de această comunicare, compania nu anunțase niciun fel de problemă”.

Angajatul afirmă că disponibilizările nu sunt distribuite în toate departamentele companiei „Din cei 177 de angajați rămași, au fost declarate 81 de posturi excedentare. Însă toate aceste posturi sunt din zona de inginerie și din partea tehnică. Divizia de terminale, departamentele de vânzări și pre-sales nu sunt afectate”.

Acesta consideră că decizia reprezintă o alegere strategică a companiei: „Este totuși o multinațională cu un bilanț consolidat. Ar trebui să poată gestiona și perioade mai dificile pentru o parte a activității sale”.

Pe lângă concedieri, ZTE va închide sediile din Padova, Catanzaro, Casalecchio Meridiana (provincia Bologna) și Bari. Vor rămâne deschise doar sediile din Milano, Roma și Napoli.

Potrivit angajaților, compania a decis și eliminarea muncii de la distanță: „Au eliminat și smart workingul, și telemunca: ori te muți, ori ești obligat să îți schimbi locul de muncă”.

Persoanele care lucrau în sediile care se închid vor trebui să se transfere în orașele unde compania își păstrează activitatea.

Angajatul citat de Fanpage.it spune că impactul deciziei nu îi afectează doar pe cei disponibilizați: „Nu ne așteptam la un plan de plecări de asemenea amploare și, mai ales, concentrat exclusiv pe partea tehnică. Marea îngrijorare acum nu este doar pentru cei care vor pleca, ci și pentru cei care rămân într-o companie care, practic, este lipsită de competențele sale cele mai valoroase, cele care asigură o structură solidă”.

Potrivit acestuia, dintre cei 96 de angajați care nu au primit notificarea de concediere, 24 sunt manageri, ceea ce reprezintă aproape 30% din total.

După anunțul companiei, Slc CGIL Roma și Lazio a cerut retragerea imediată a procedurii de concediere și a anunțat declanșarea unor acțiuni de mobilizare. „Cerem retragerea imediată a procedurii de concediere a 81 de angajați, dintre care 25 la Roma, deschisă de ZTE Italia și anunțăm declanșarea imediată a tuturor acțiunilor de mobilizare necesare pentru protejarea lucrătoarelor și lucrătorilor implicați”, a transmis sindicatul.

Organizația sindicală susține că disponibilizările au loc într-un context de tensiuni geopolitice și de reducere a marjelor de profit și afirmă că angajații sunt cei care suportă costurile concurenței și ale incertitudinilor de pe piață: „Ca Slc CGIL Roma și Lazio, cerem ca un gigant cu o cifră de afaceri de 20 de miliarde de dolari să garanteze soluții care să nu fie traumatizante și ca instituțiile și Guvernul să intervină pentru protejarea locurilor de muncă din Capitală. Vom fi alături de lucrători în toate acțiunile de protest pentru apărarea locurilor de muncă, a competențelor și a stabilității sociale din regiunea noastră”.

Compania ZTE nu a oferit, până în prezent, un răspuns solicitării de clarificări transmise de Fanpage.it cu privire la situația din Italia.

Citește și: O fabrică și-a concediat toți angajații printr-un mesaj pe WhatsApp, în Italia: „Unii lucrau acolo de 25 de ani”

Președintele american Donald Trump a anunțat oficial o serie de măsuri majore menite să accelereze dezvoltarea inteligenței artificiale pe teritoriul Statelor Unite. Liderul de la Casa Albă intenționează să numească un coordonator dedicat, numit generic „țar al AI”, și să înființeze o forță specială pentru gestionarea domeniului, comparând noua structură cu Forța Spațială creată în timpul primului său mandat.

Anunțul a fost făcut sâmbătă prin intermediul rețelei de socializare Truth Social, într-un moment în care comunitatea științifică internațională intensifică avertismentele privind riscurile ca sistemele autonome să scape de sub controlul uman.

Cu toate acestea, Donald Trump a respins ferm opțiunile care ar putea încetini avântul tehnologic, subliniind că obiectivul strategic al administrației sale este ca Statele Unite să își mențină supremația absolută în fața competitorilor geopolitici, în special China.

Liderul american a oferit o apărare fermă sectorului tehnologic, dând asigurări că nu va permite măsuri legislative sau administrative care să restrângă evoluția acestei industrii. El a precizat că eventualele abuzuri sau consecințe negative pot fi gestionate prin intermediul instrumentelor juridice existente în sistemul de justiție civilă și penală.

În ceea ce privește persoana care va ocupa postul de coordonator al domeniului, Donald Trump a menționat că selecția va fi una extrem de riguroasă, fiind vizate doar persoane cu un coeficient de inteligență ridicat, fără a avansa deocamdată un nume concret.

Demersul Casei Albe vine în paralel cu intensificarea dezbaterilor din Congresul american, unde specialiștii în domeniu cer adoptarea de urgență a unor norme de siguranță. Laureatul Premiului Nobel Geoffrey Hinton, considerat unul dintre pionierii domeniului, le-a transmis recent parlamentarilor americani, într-o ședință cu ușile închise, că fereastra de timp pentru reglementarea eficientă a tehnologiei se reduce la mai puțin de un an.

În timp ce inițiativele legislative de la nivel federal au stagnat în ultimii ani, mai mulți guvernatori democrați au început să aplice măsuri de monitorizare la nivel local. Gavin Newsom, guvernatorul Californiei, a semnat un ordin executiv care analizează posibilitatea de a impune un mecanism de oprire de urgență („kill switch”) pentru sistemele avansate, în timp ce oficialii din alte state americane au lansat grupuri de lucru pentru gestionarea impactului centrelor de date și creșterea gradului de responsabilizare în domeniu.

Oana Radu spune că a slăbit 16 kilograme în 46 de zile, după ce, în ultimii trei ani, acumulase aproape 25 de kilograme. Artista a vorbit despre eforturile pe care le-a făcut pentru a-și schimba stilul de viață, dar și despre perioada copilăriei, când spune că mâncarea devenise o preocupare constantă.

Oana Radu a vorbit de-a lungul anilor despre perioadele în care greutatea sa a fluctuat considerabil. Artista spune că, în ultimii trei ani, a acumulat aproape 25 de kilograme și că a fost criticată pentru felul în care arăta.

De această dată, cântăreața susține că a ales din nou să se concentreze pe sport și pe alimentație. După 46 de zile, rezultatul anunțat de ea este o scădere de 16 kilograme. Oana Radu a ținut să împărtășească rezultatul cu cei care o urmăresc în mediul online și spune că a ales să își pună din nou ambiția la încercare.

„În ultimii trei ani, am acumulat aproape 25 de kilograme și m-ați blamat, m-ați judecat, m-ați jignit. Atunci când spui că nu mai poți, fă-o și fă-le și poze. Într-o lume plină de scurtături, tratamente-minune și tot felul de trucuri, eu am ales pentru a treia oară să-mi pun ambiția la bătaie”, a spus Oana Radu pe rețelele sociale.

Artista a dezvăluit apoi cât a slăbit în această perioadă. „Abia așteptam să împărtășesc cu voi asta! -16 kilograme în 46 de zile!”, a transmis Oana Radu.

Cântăreața a mai vorbit în trecut despre încercările sale de a-și schimba greutatea. Potrivit declarațiilor sale, în urmă cu mai bine de un deceniu ajunsese la aproximativ 120 de kilograme.

În 2014, artista spunea că a reușit să slăbească peste 50 de kilograme într-o perioadă relativ scurtă, ajungând la aproximativ 64 de kilograme.

Transformarea de atunci a generat mai multe comentarii și speculații privind metoda prin care Oana Radu reușise să slăbească. Printre ipotezele vehiculate s-a numărat și cea a unei operații de micșorare a stomacului. Artista a negat public că ar fi apelat la o astfel de intervenție și a spus că rezultatul a fost obținut prin dietă și sport.

În ultimii ani, Oana Radu a continuat să vorbească despre perioadele în care greutatea sa a crescut sau a scăzut și despre încercările de a-și schimba stilul de viață.

Artista a povestit și despre perioada copilăriei, când spune că avea o relație dificilă cu mâncarea și nu făcea aproape deloc mișcare.

Într-un podcast, Oana Radu și-a amintit un episod în care mama sa pregătise 120 de eclere și încercase să le ascundă. Femeia plecase la sora ei, însă artista spune că a găsit deserturile după ce le-a simțit mirosul.

„Am mâncat 120 de eclere mici. Eram foarte grasă și mama a încercat pe cât posibil să nu lase mâncarea la vedere. Era disperată deja de subiectul acesta, de faptul că eram foarte grasă și nu făceam nimic în sensul acesta. Nu doar că mâncam, nu făceam deloc mișcare. Toată ziua stăteam jos, cât de mult posibil.

Au venit sărbătorile de iarnă, iar pe vremuri, femeile făceau inclusiv cojile acelea de eclere în care puneau cremă. Nu le cumpărau făcute. A stat mama, a copt la ele toată ziua, a făcut crema, a făcut glazura și a plecat la mătușa mea. Eu am întrebat-o unde sunt eclerele. Ea a zis că le-a luat cu ea. M-a mințit. Mâncarea pe mine mă chema. Eu aveam o chemare către mâncare. Nu aveai cum să ascunzi mâncarea de mine. Într-o secundă, mi-am dat seama că sunt ascunse foarte bine. M-am dus pe balcon, am mirosit o aromă de proaspăt. Am deschis ușile unui dulap unde, de regulă, erau alte lucruri și erau două tăvi de eclere. Erau 120 la număr. Erau mici. Nici nu le simți. Tu, grasă, când ți-e foame, imediat le balotezi. A venit mama acasă, am avut o satisfacție când a găsit tăvile goale. Pentru că în momentul în care ascundea, săraca, mâncarea de mine, era cel mai mare dușman al meu”, a povestit vedeta la „un PODCAST misto By Bursucu”.

Diana Matei vorbește deschis despre relația cu Marian Cleante după 22 de ani împreună. Artista a spus cum reușesc cei doi artiști să îmbine viața de cuplu cu cea de pe scenă și care este cel mai mare test din căsnicia lor.

Să împarți atât scena, cât și viața personală cu aceeași persoană reprezintă o provocare constantă pentru mulți artiști. Diana Matei și Marian Cleante formează unul dintre cele mai longevive și apreciate cupluri din muzica românească.

Întrebată cum reușește să delimiteze viața personală de cea profesională atunci când ambii parteneri activează în același domeniu, cântăreața recunoaște că nu a căutat niciodată să tragă o linie fermă între cele două planuri.

„Eu cred că nu o delimitez. La noi sunt împletite foarte clar și foarte normal. Este normalitatea noastră. Pentru unii poate nu funcționează, pentru noi funcționează”, a spus Diana Matei pentru VIVA!.

Această suprapunere continuă nu înseamnă însă că armonia este permanentă sau că din viața lor lipsesc momentele tensionate. Dinamica dintre doi artiști aduce și opinii divergente.

„Asta nu înseamnă că nu sunt și disensiuni și nu ne certăm sau că nu își spune fiecare punctul de vedere și nu marșează cu el până în pânzele albe! Important este că există niște limite. Ne respectăm punctul de vedere și lucrurile ajung la un numitor comun, cumva. Nu știu dacă cedează el sau cedez eu. Nici măcar nu aș ști să-ți spun lucrul acesta. Dar, cumva, lucrurile duc către un numitor și, până la urmă, cred că sunt aranjate de Dumnezeu și de Univers. Lucrurile funcționează, pur și simplu, pentru noi. Dar există respect, există iubire și împărtășim aceleași principii și valori”, a explicat cântăreața pentru aceeași sursă.

Cât despre cea mai mare încercare prin care trece legătura lor, artista punctează că presiunea nu vine dintr-un eveniment izolat, ci din tranziția zilnică dintre statutul de colegi de trupă și cel de parteneri de viață. Să nu transpună discuțiile sau nemulțumirile profesionale în intimitatea căminului reprezintă provocarea lor de fiecare zi.

„Să fim colegi pe scenă și acasă să fim soț și soție. Este un test la care sunt supusă în fiecare moment. Pentru că fiind mult pe scenă, suntem colegi mult. Și acasă suntem soț și soție. E greu să nu le iei personal. Și pentru el să nu le ia personal. Încercăm să le echilibrăm cât putem de frumos”, a completat Diana Matei pentru VIVA!.

Un gigant german intenționează să reducă încă 4.100 de locuri de muncă, pe lângă concedierile deja stabilite, conform publicației germane Handelsblatt, citată de Reuters.

Măsura care vizează compania Porsche face parte dintr-un plan mai amplu de restructurare al grupului Volkswagen, care vizează reducerea unui deficit de aproximativ 700 de milioane de euro din costurile generale.

Documente recente ale Consiliului de Supraveghere Volkswagen indică faptul că aceste disponibilizări suplimentare sunt planificate peste cele 5.000 de locuri de muncă convenite în luna iulie 2026, ce se adăugau altor 4.000 stabilite anterior.

Aceste reduceri ar putea afecta aproximativ 20% din forța de muncă a Porsche până în anul 2035, subliniind amploarea transformărilor din cadrul producătorului auto.

Volkswagen, care deține Porsche, a refuzat să comenteze dezvăluirile, iar un purtător de cuvânt al Porsche nu a oferit detalii despre planurile atribuite Consiliului de Supraveghere al grupului. Potrivit Handelsblatt, compania-mamă poate doar să recomande astfel de măsuri, fără a le impune.

Aceste informații vin în contextul în care Volkswagen și-a revizuit drastic, pe 18 septembrie 2026, estimările pentru marja de profit din acest an, reducând intervalul prognozat la maximum 1%, față de 4%-5,5% anterior.

Principalele cauze sunt deprecierea activelor Porsche și prăbușirea vânzărilor în China, la care se adaugă costurile ridicate generate de schimbarea strategiei pentru vehicule electrice.

Directorul general al Porsche, Michael Leiters, este sub presiune să implementeze un plan de redresare eficient, pentru a combate acest declin financiar semnificativ.

Naţionala masculină de volei a României continuă aventura europeană. Tricolorii vor juca duminică, 20 septembrie, de la ora 16.00, și vor putea fi urmăriți în direct şi în exclusivitate la TVR 1 şi online, pe tvrplus.ro, pentru calificarea în sferturile Campionatului European de volei masculin – EuroVolley 2026.

UPDATE 20 septembrie. Meciul România - Ucraina se desfășoară azi, de la ora 16.00, la Sofia, în Arena 8888.Un bilet de intrare la meci costă între 50 și 61 de euro!

Ucraina are un atu, faptul că a jucat în această sală, până acum, și jucătorii cunosc mai bine reperele. Dar ne vom acomoda repede și vom trece și peste asta”, spun „tricolorii”.

Ucraina e pe locul 10 mondial, reușind în actualul sezon al Volleyball Nations League (VNL), să învingă, între altele, Italia și Brazilia! În grupă a bătut și Bulgaria, la ea acasă.

România a trecut și ea de Franța și de Turcia, în grupa D de la Cluj-Napoca, echipe aflate în Top 12 mondial.

„Promitem să dăm totul pentru că vrem să rămânem în competiție”, spun elevii lui Sergiu Stancu.

UPDATE 19 septembrie. Polonia și Germania sunt primele „sfertfinaliste” ale Campionatului European de volei masculin. Polonia a trecut fără probleme de Letonia, scor 3-0 (17, 15, 16), în timp ce Germania a revenit senzațional de la 0-2 la seturi, în fața Bulgariei, vicecampioana mondială, una din gazdele fazei eliminatorii, și a câștigat cu 3-2 (21-25, 21-25, 25-19, 25-23, 15-12).

Dărâmați, jucătorii bulgari au fost încurajați, la final, de marele fost fotbalist bulgar Hristo Stoicikov.

Duminică, 20 septembrie

Luni, 21 septembrie

Ora 21:00 » Slovenia - Serbia

Sferturile de finală ale Campionatului European se vor desfășura în 22-23 septembrie. În faza semifinalelor și a finalelor, competiția se va muta la Milano, în perioada 25-26 septembrie.

___________________________________________________________________________

În urma victoriei obţinute în fața Franței, campioana olimpică en-titre, voleibaliştii români se află în faţa unui nou test important: naţionala noastră întâlneşte, la Sofia, reprezentativa Ucrainei.

În prezent, naţionala Ucrainei ocupă locul 10 în ierarhia mondială, astfel că partida se anunţă una extrem de disputată şi cu o miză uriaşă pentru echipa României: calificarea între primele opt echipe ale Europei.

TVR 1 transmite în direct duminică, de la ora 16.00, partida România – Ucraina. Telespectatorii vor afla dacă tricolorii vor reuşi să facă pasul spre sferturile de finală ale Campionatului European.

Partida va putea fi urmărită şi pe TVR Sport, înregistrată, de la ora 21.10.

Adânc în pădurile dense ale statului brazilian São Paulo se ascunde o structură arhitecturală neobișnuită, care la prima vedere pare aproape suprarealistă. Un viaduct masiv din beton se ridică maiestuos deasupra vegetației luxuriante și se termină brusc în aer, de parcă inginerii și constructorii nu ar fi avut niciodată o destinație reală în plan.

Cunoscut sub numele de viaductul Petrobras, acest proiect de infrastructură abandonat a devenit astăzi un monument uitat al ambițiilor umane nesăbuite, complet învăluit de natura tropicală care și-a reintrat în drepturi, relatează publicația sârbească Blic, parte a trustului Ringier.

Povestea acestei construcții impresionante începe în anii ’50, o perioadă în care Brazilia inițiase un plan ambițios pentru construirea unei uriașe artere rutiere de transport. Proiectul își propunea să lege nordul de sudul țării pe o distanță uriașă de aproape 4.800 de kilometri. Segmentul de traseu conceput pentru a uni metropolele Rio de Janeiro și São Paulo s-a dovedit însă a fi o provocare tehnică colosală din cauza reliefului montan muntos și a junglei impenetrabile.

În anii ’70, pe fondul unei perioade de avânt economic în care statul brazilian investea masiv în industrie și energie nucleară, proiectul a fost reluat cu noi soluții tehnice. După ce ideile de a croi un drum clasic prin terenul accidentat au fost respinse rând pe rând, inginerii au luat decizia neobișnuită și extrem de costisitoare de a ridica șoseaua la mare înălțime, direct deasupra coronamentului arborilor din junglă.

Traseul proiectat urma coridoarele speciale utilizate de compania petrolieră de stat Petrobras pentru inspecția și întreținerea conductelor de gaz, detaliu de la care viaductul și-a căpătat denumirea.

Șantierul a fost unul de-a dreptul chinuitor pentru echipele de muncitori. Aceștia au lucrat zilnic în condiții de umiditate extremă și temperaturi caniculare, fiind agasați constant de insecte și izolați în vegetația densă.

Viaductul trebuia să aibă o lungime de aproximativ 300 de metri și o înălțime de peste 40 de metri, având rolul strategic de a scurta distanța dintre Rio de Janeiro și São Paulo cu peste 50 de kilometri.

Iminența finalizării a fost însă spulberată brutal de criza economică severă care a lovit Brazilia la sfârșitul anilor '70, determinând sistarea imediată a finanțării. Ulterior, autoritățile au reevaluat întreaga rețea de transport și au decis că este mult mai eficient economic ca noul traseu să fie redirecționat de-a lungul coastei oceanice.

Lăsat fără sprijin financiar și fără o conexiune rutieră reală, viaductul Petrobras și-a pierdut utilitatea peste noapte.

Decenii la rând, colosul de beton mâncat de mușchi și vegetație a rămas doar o mărturie tăcută a unor estimări economice eronate. Cu toate acestea, ceea ce inițial a reprezentat un eșec răsunător al ingineriei braziliene a căpătat recent o nouă viață într-un mod complet neașteptat.

Astăzi, viaductul din mijlocul junglei atrage pasionații de aventură și sporturi extreme din întreaga lume. Iubitorii de adrenalină străbat potecile înguste din pădure pe jos sau cu motociclete de teren pentru a ajunge la pilonii gigantici, unde practică escalada, coborârea în rapel și săriturile cu bungee-jumping de la o înălțime de peste 40 de metri.

Astfel, structura abandonată a renăscut nu ca o cale de transport comercial, ci ca o destinație fascinantă în care istoria, eșecul uman și natura sălbatică se îmbină perfect.

O înregistrare publicată pe Telegram surprinde momentul în care o dronă lovește cabina unui camion aflat în mers, în apropiere de Melitopol, regiunea Zaporojie, parțial ocupată de Rusia. Șoferul rus, care filma coloane de fum ridicându-se de la alte vehicule avariate, pare să fi supraviețuit impactului fără răni grave, relatează focus.de, care citează presa ucraineană.

Videoclipul surprinde, aparent chiar din cabina camionului, momentul în care o dronă lovește un vehicul de marfă condus de un șofer rus. Imaginile, filmate din perspectiva șoferului, au fost publicate, joi, pe Telegram, iar în înregistrare se vede camionul circulând pe un drum, în timp ce depășește alte vehicule care par să fi fost deja avariate.

În fundal se văd ridicându-se coloane de fum provenite de la un TIR în flăcări. La scurt timp se aude zgomotul unei drone, iar câteva momente mai târziu aparatul de zbor lovește frontal parbrizul camionului. Șoferul ar fi supraviețuit atacului fără să fi suferit răni grave.

Conform portalului ucrainean de știri RIA Pivden, incidentul s-a produs pe un drum din apropierea orașului Melitopol, în regiunea Zaporojie, aflată parțial sub ocupație rusă.

De la începutul războiului Rusia-Ucraina, forțele armate de la Kiev au atacat în mod repetat rutele strategice de aprovizionare din teritoriile ocupate de Moscova.

Potrivit sursei citate, obiectivul acestor atacuri este întreruperea lanțurilor logistice de aprovizionare ale rușilor și reducerea capacității lor de susținere a operațiunilor militare.

Oraşul strategic Melitopol, aflat la 130 kilometri sud de Zaporojie, între Crimeea și orașul-port Mariupol. a căzut în mâinile ruşilor în primele săptămâni de după invadarea Ucrainei, în februarie 2022. Regiunea Zaporojie este una dintre cele patru care au fost anexate de Rusia, dar nu se află sub controlul total al Moscovei.

O nouă scumpire la motorină, duminică, 20 septembrie 2026, pentru a cincea zi consecutiv de când Ministerul Finanțelor a prelungit reducerea accizei la acest carburant.

Măririle de preț sunt de până la 9 bani pe litru în București, iar cea mai ieftină motorină din Capitală se vinde azi cu 10,79 lei/l, maximul fiind de 10,93 lei/l, potrivit datelor centralizate de Peco Online.

Benzina se comercializează la prețuri cuprinse între 9,93 lei/l și 9,99 lei/l.

Cea mai ieftină benzină standard din București costă azi 9,93 lei/l, preț menținut de miercuri, și se găsește la Petrom.

Același tarif, de 9,93 lei/l, este afișat și la una dintre stațiile Socar din București, în timp ce la alte stații ale rețelei, prețul este de 9,94 lei/l, costuri neschimbate de miercuri.

Rompetrol afișează la benzina standard duminică, 20 septembrie 2026, un preț de 9,99 lei/l, menținut tot de miercuri.

Și la OMV, carburantul se vinde tot cu 9,99 lei/l, același preț de miercuri.

Stațiile Mol, de asemenea, comercializează benzina cu 9,99 lei/l, cotația din ziua de miercuri.

Lukoil menține păstrează trendul și vinde carburantul tot cu 9,99 lei/l, același cost de joi.

Raportat pe orașe, cea mai ieftină benzină se găsește la Timișoara și costă 9,91 lei/l, preț menținut de miercuri. În Cluj-Napoca, carburantul costă 9,93 lei/l, atât cât era și vineri. În București, Iași și Constanța, benzina se vinde tot cu 9,93 lei/l, cost neschimbat de miercuri.

În București, cea mai ieftină motorină costă astăzi 10,79 lei/l, de la 10,73 lei/l, atât cât era ieri (o creștere de 0,06 lei), și se găsește la Mol. Pentru această stație, prețul este cel practicat ieri, s-a schimbat însă prețul minim al carburantului.

La Petrom, motorina se vinde cu 10,82 lei/l, de la 10,73 lei/l cât era în ziua precedentă (o mărire cu 0,09 lei).

Și Socar comercializează carburantul tot cu 10,82 lei/l, față de 10,73 lei/l, prețul de sâmbătă (o majorare de 0,09 lei).

Rompetrol afișează la motorină, astăzi, 20 septembrie 2026, un preț de 10,88 lei/l, comparativ cu 10,79 lei/l, costul din ziua precedentă (o scumpire cu 0,09 lei).

Și stațiile OMV vând carburantul tot cu 10,88 lei/l, de la 10,79 lei/l, cât era ieri (o creștere cu 0,09 lei).

Cea mai scumpă motorină la rețelele analizate este astăzi 10,93 lei/l, de la 10,86 lei/l, costul de sâmbătă (o majorare de 0,07 lei), și se găsește la benzinăriile Lukoil.

Raportat pe orașe, cea mai ieftină motorină este în Cluj-Napoca și costă 10,72 lei/l, același preț din ziua precedentă. La Timișoara, carburantul se vinde cu 10,79 lei/l, comparativ cu 10,70 lei/l, costul de ieri (o creștere de 0,09 lei). În București, Iași și Constanța, motorina este tot 10,79 lei, de la 10,73 lei/l cât era sâmbătă (o scumpire cu 0,06 lei).

Ministerul Finanțelor a anunțat, marți, că reducerea accizei la motorină va fi menținută până la finalul lunii septembrie. Concret, este vorba despre o reducere de 25% a accizei.

Măsura a fost introdusă în septembrie, în încercarea de a reduce o parte din presiunea fiscală asupra preţului, în contextul noilor creşteri ale cotaţiilor internaţionale şi ale preţurilor de la pompă.

Cea mai ieftină benzină din România costă astăzi 9,82 lei/l, preț neschimbat de marți, și se găsește la stația Dacma din Slobozia Moară, pe Strada Principală (DN7), nr. 153, județul Dâmbovița.

Cea mai ieftină motorină din țară costă 10,63 lei/l, la fel ca ieri, și este la stația Dacma din Ulmi, pe Strada Principală (DN72), nr. 46, județul Dâmbovița.

Prețurile carburanților sunt orientative și pot varia în funcție de stație, ora actualizării și localitate. Șoferii trebuie să verifice datele înainte de alimentare, mai ales în zilele în care operatorii modifică tarifele de la o oră la alta.

Serviciul Român de Informații (SRI) nu mai are un director din 3 iulie 2023, dată la care Eduard Hellvig și-a dat demisia din funcție. De la acel moment, conducerea operativă este asigurată interimar de prim-adjunctul directorului, generalul Răzvan Ionescu. Conform legii, directorul civil al SRI este numit de Parlament la propunerea președintelui României. De la înființarea sa în data de 26 martie 1990, SRI a avut cinci directori civili numiți de Parlament. În istoria sa de 36 de ani, SRI nu a fost ocolit de scandaluri și controverse care au încetinit, uneori, dobândirea statutului său de partener de încredere al aliaților externi și, implicit, integrarea României în structurile euro-atlantice.

Serviciul Român de Informații a fost creat prin Decretul nr. 181 emis de Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN) la data de 26 martie 1990. Scopul a fost preluarea și reorganizarea structurilor de siguranță națională pe principii democratice după căderea regimului comunist.

Nașterea SRI a stat tot timpul sub controversa violențelor de la Târgu Mureș din 19–20 martie 1990. Înființarea SRI la doar șase zile distanță după evenimentele din inima Transilvaniei a creat suspiciunea că fosta Securitate și puterea politică FSN au tolerat sau chiar instigat conflictul etnic pentru a crea o criză națională ce justifica reînființarea rapidă a serviciilor secrete.

Ipoteza ar fi că noua conducere politică a realizat că România are nevoie de servicii secrete, doar că acestea nu pot fi create peste noapte. Și singura variantă a fost ca acestea să fie clădite pe vechile structuri. Dar populația era în totalitate anti-Securitate, instituție care i-a oprimat zeci de ani și care a fost, într-o primă fază, declarată drept principala răspunzătoare pentru reprimarea revoluției și uciderea a mii de manifestanți.

Pentru aceasta s-a creat o urgență, iar criticii regimului Iliescu, liderii comunității maghiare și numeroși cercetători susțin că foste cadre ale Securității au alimentat artificial tensiunile interetnice din Ardeal, iar Poliția și Armata a asistat pasiv la evenimente. Scopul ar fi fost inducerea unei stări de panică publică privind un presupus pericol de pierdere a Transilvaniei sau de război civil, demonstrând astfel că țara se află în derivă fără o structură de informații interne.

Trecerea rapidă de la violențe la Decretul de înființare a SRI le-a permis cadrelor fostei poliții politice comuniste să revină în activitate nu ca reprezentanți ai unui regim opresiv, ci ca „apărători ai unității naționale”. Mii de foști ofițeri de Securitate au fost reîncadrați aproape instantaneu în SRI, obținând reabilitarea socială și conservarea pârghiilor de influență.

Acest lucru a atras critici masive din partea societății civile, care a acuzat că, de fapt, fosta poliție politică comunistă a fost „reciclată”.

Pentru a mai înmuia opoziția, SRI a fost împănat cu ofițeri din cadrul Armatei, pentru a da impresia că există un control al noii orânduiri dornică de schimbări. Astfel, conducerea majorității secțiilor județene ale serviciului a fost încredințată unor ofițeri proveniți din cadrul MApN, dar aceștia au fost rapid extirpați.

Înlocuirea fostelor cadre și profesionalizarea instituției au reprezentat un proces lung, care încă nu s-a încheiat și care s-a desfășurat treptat prin pensionări, treceri în rezervă și recrutarea de tineri civili, un proces accelerat de cerințele de interoperabilitate pentru aderarea României la NATO.

O altă controversă care a precedat înființarea noului serviciu secret s-a desfășurat în ianuarie 1990, înainte de înființarea oficială a SRI. Atunci, Virgil Măgureanu a preluat personal controlul asupra arhivelor și microfilmelor fostei UM 0110 a căror urmă s-a pierdut. Acest gest a fost intens criticat din cauza suspiciunilor că ar fi protejat dosarele unor figuri importante din noul regim.

La doar câteva zile de la decretul de înființare a SRI, în luna aprilie a anului 1990, Virgil Măgureanu, primul director al SRI, și generalul-colonel Mihai Chițac, ministrul de Interne de atunci, au semnat un protocol prin care Ministerul de Interne se obliga la transferarea către SRI a imobilelor „cu destinație cazarmă, sedii, depozite, garaje, terenuri pentru gospodăriile zootehnice și alte clădiri folosite în exclusivitate sau în comun cu M.I. de fostul Departament al Securității Statului potrivit structurilor acestuia”. Tot prin acest protocol, Ministerul de Interne a predat către SRI toate categoriile „de materiale existente în depozitele M.I. la data de 31 decembrie 1989”, inclusiv râvnitele arhive ale Securității (care cu greu au fost predate apoi către CNSAS). Cu această ocazie, SRI a preluat și infrastructura cursului „Informații” din cadrul Școlii Militare de Ofițeri Activi Băneasa cu tot ce avea (clădiri, cadre didactice, mașini, materiale, personal auxiliar și elevii din anii I, II și III). Prin același protocol, M.I. s-a angajat să asigure temporar asistență medicală, medicamente, servicii de tipografie, mentenanța și reparațiile tehnice și paza sediilor SRI până în luna octombrie 1990.

Deși toate bunurile fostei Securități se aflau în custodia Armatei, scriptic acestea erau în gestionarea Ministerului de Interne, instituție din care, în perioada comunistă, a făcut parte și DSS.

Practic, Serviciul Român de Informații a fost creat direct pe scheletul fostului Departament al Securității Statului (DSS). Deși Securitatea a fost oficial desființată pe 30 decembrie 1989 și trecută temporar în subordinea Ministerului Apărării Naționale, noua instituție înființată la nici trei luni după revoluție a preluat resursele umane, logistice și arhivele fostei structuri.

Primul director, Virgil Măgureanu, a jucat un rol fundamental și determinant în crearea Serviciului Român de Informații, fiind considerat „arhitectul” acestei instituții.

Om de încredere al noii puteri, Măgureanu a fost, înainte de 1989, profesor la Academia „Ștefan Gheorghiu” și a făcut parte din nucleul de opoziție față de Nicolae Ceaușescu, alături de Ion Iliescu, nucleu creat încă de la începutul anilor `80. În această perioadă, Virgil Măgureanu a intrat în atenția Unității Speciale 0110 a Securității (structura însărcinată cu contraspionajul împotriva URSS și a țărilor din Pactul de la Varșovia). Securitatea îl monitoriza din cauza contactelor sale cu figuri din nomenclatură și din armată (precum Ion Iliescu sau generalul Nicolae Militaru), considerate de regimul Ceaușescu drept filo-sovietice sau favorabile Moscovei. În mai 1989, Măgureanu a fost plasat sub supraveghere strictă și mutat intempestiv la Focșani.

Măgureanu a negat sistematic acuzațiile că ar fi fost agent de influență sau recrutat de KGB, susținând că legăturile sale din anii '80 au fost strict politice și vizau doar debarcarea regimului Ceaușescu. El a încadrat acuzațiile drept atacuri politice ale opoziției din anii '90 menite să decredibilizeze noua conducere a statului.

În timpul Revoluției din decembrie 1989, Măgureanu a devenit membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN) și a participat activ la procesul și execuția soților Ceaușescu de la Târgoviște. Datorită apropierii sale de Ion Iliescu, a primit mandatul de a organiza o nouă structură de informații a statului.

Astfel, Măgureanu a orchestrat selecția și integrarea personalului în noul SRI. Sub conducerea sa, instituția a preluat logistica, arhivele și o mare parte din ofițerii fostei Securități. Măgureanu a argumentat la acea vreme că statul avea nevoie de „profesioniști” în culegerea de informații și că un serviciu secret nu poate fi construit de la zero, doar cu amatori.

În cei șapte ani în care a condus instituția, Virgil Măgureanu a demarat restructurarea SRI și a inițiat primele contacte și parteneriate cu serviciile de informații occidentale, încercând să schimbe imaginea instituției pe plan extern.

În concluzie, Virgil Măgureanu nu a fost doar primul director al SRI, ci creatorul instituției în forma sa incipientă.

Apoi s-a dovedit că însuși Virgil Măgureanu a avut legături directe și complexe cu Securitatea, evoluând pe parcursul carierei sale de la ofițer/colaborator al spionajului extern, la persoană monitorizată de poliția politică și, în final, la cel care a reîncadrat vechile cadre în noul SRI.

În anii '90, în spațiul public au apărut dovezi că, în anii '70, Virgil Măgureanu (pe numele de naștere Virgil Astaloș) a fost recrutat de Departamentul de Informații Externe (DIE) – serviciul de spionaj extern al Securității – sub numele conspirativ „Mihăilă Mihai”. Când a devenit profesor la Academia „Ștefan Gheorghiu” în 1978, a fost trecut în rezervă, dar menținut drept colaborator în evidențele structurii externe.

Pus în fața evidențelor, directorul SRI a fost nevoit să admită public trecerea sa prin Securitate. El s-a justificat susținând că încadrarea sa ca ofițer DIE a fost doar o „acoperire formală” necesară pentru a efectua cercetări academice în străinătate și că ar fi fost trecut rapid în rezervă din cauza neconformismului său ideologic.

Practic, om de încredere al noii puteri, Virgil Măgureanu a fost puntea de legătură între fosta Securitate și noul serviciu de informații, gestionând o tranziție extrem de dificilă și marcată de numeroase controverse politice și sociale în anii '90.

Pentru că proaspătul SRI nu s-a lepădat ușor de vechile metehne. Iar Serviciul a fost implicat, prin unii ofițeri sau chiar direct prin directorul Măgureanu, în multe scandaluri.

Una dintre cele mai grave crize din istoria timpurie a SRI a fost denumită de presă „Scandalul Berevoiești”. La scurt timp după înființarea SRI, documente secrete din arhivele fostei Securități au fost încărcate în camioane și transportate într-o râpă din comuna Berevoiești (județul Argeș). Ofițerii au încercat să le incinereze și să le acopere cu pământ. Din cauză că mormanul de hârtii era masiv, arderea a fost incompletă, iar localnicii au observat fumul și mișcările suspecte din zonă. Avertizați de localnici, în luna mai 1991, jurnaliștii de la România Liberă, în frunte cu Petre Mihai Băcanu, s-au deplasat la fața locului și au dezgropat saci întregi de documente arse parțial sau intacte. Ziarul a început să publice zilnic pagini din arhivele recuperate, provocând un șoc în opinia publică.

Inițial, directorul Virgil Măgureanu a încercat să minimalizeze incidentul, susținând că la Berevoiești a fost dusă doar „maculatură neimportantă” destinată casării. Însă, printre documentele care conțineau note informative despre disidenți, intelectuali și lideri ai opoziției anticomuniste, liste cu rețele de informatori și fișe de urmărire informativă sau transcrieri de interceptări telefonice și filaje au fost descoperite și unele cu antetul SRI și fragmente de materiale de la PNL și PNȚCD ajunse la structurile SRI după evenimentele din 13-15 iunie 1990.

Documentele au arătat nu doar activitatea fostei Securități, ci și faptul că unele personaje din opoziție continuau să fie monitorizate de noul serviciu după 1989. Pus în fața probelor incontestabile prezentate în presă, Măgureanu a fost nevoit să meargă în Parlament și să admită că ofițeri ai SRI au acționat ilegal prin încercarea de distrugere a arhivelor. Scandalul a demonstrat societății civile că noul serviciu încerca să protejeze identitatea fostei rețele de informatori și să șteargă urmele poliției politice comuniste.

Cu toate acestea, SRI a continuat să practice unele metode ale fostei Securități declanșând noi scandaluri.

„Terasa Anda” este poate cel mai cunoscut scandal în care SRI a încercat să intimideze presa. Acesta a avut loc în iunie 1995, când Tana Ardeleanu, ziaristă la cotidianul Ziua, publica o serie de anchete controversate referitoare la presupusele legături ale președintelui Ion Iliescu cu KGB-ul în timpul studiilor de la Moscova. Pe 21 iunie 1995, în timp ce se afla la localul „Terasa Anda” din București, echipa ziarului Ziua a observat și confruntat o echipă de filaj a SRI aflată într-o dubă, care o supraveghea și o fotografia pe jurnalistă. Incidentul a izbucnit în presă ca o dovadă incontestabilă că SRI continua practicile de poliție politică și că supraveghea ilegal jurnaliștii incomozi pentru putere.

Pe lângă dezbaterea aprinsă privind libertatea presei și intervenția serviciilor secrete în viața civilă, directorul SRI de la acea vreme, Virgil Măgureanu, a fost audiat din nou de Comisia parlamentară de control al SRI. Iar scandalul a dus la destituirea prim-adjunctului SRI, generalul Victor Marcu (provenit din vechile structuri), oficial sub pretextul gestionării defectuoase a filajului, și la sancționarea ofițerilor implicați în acțiunea neautorizată.

După nici un an, în mai 1996, căpitanul SRI Constantin Bucur a făcut publice, în cadrul unei conferințe de presă organizate în plină campanie electorală, interceptări ilegale efectuate de SRI ale convorbirilor purtate de jurnaliști de la Academia Cațavencu și România Liberă și politicieni din opoziție. SRI a negat inițial acuzațiile și l-a trecut în rezervă pe căpitanul Bucur. Acesta a fost trimis în judecată și condamnat ulterior de instanțele militare la doi ani de închisoare cu suspendare pentru divulgare de secrete de stat. În ianuarie 2013, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat statul român, stabilind că fostul căpitan a acționat ca un avertizor de integritate în interes public, demascând practici ilegale ale serviciului secret.

Apoi, în vara lui 1997, deși nu mai era directorul SRI, Virgil Măgureanu a încercat să intimideze doi jurnaliști de la Jurnalul Național prin intermediul unei angajate a Serviciului, ofițer în cadrul Departamentului Juridic. Atunci, jurnaliștii dezvăluiau „Afacerea Bastos” în care Virgil Măgureanu, pe când era director al SRI, ar fi protejat o rețea de contrabandă cu țigări.

De altfel, numele lui Măgureanu și al SRI a fost amintit în mai multe scandaluri din anii `90 de contrabandă cu țigări cum ar fi cele coordonate de Zaher Iskandarani, frații Mike și Elie Nassar (primul asasinat la începutul anilor 2000 în Brazilia) sau Victor Issa, precum și contrabanda cu combustibili din fosta Iugoslavie. SRI a fost acuzat că ori a ținut spatele contrabandiștilor, ori a știut și nu a făcut nimic.

În cele mai multe, SRI nu a fost neapărat implicat, dar s-a dovedit că avea cunoștință de tot ce se întâmpla și nu a făcut nimic. Virgil Măgureanu a respins sistematic acuzațiile de complicitate, susținând că orice contact cu figuri din lumea interlopă sau din mediul de afaceri arab a avut strict caracter de culegere de informații legate de securitatea națională. Deși nu toată instituția se ocupa cu contrabanda, ci doar câțiva ofițeri, ștampila a fost pusă pe întregul SRI, iar scandalurile au rămas o pată pe imaginea de început a noului serviciu secret.

Lui Virgil Măgureanu i-a urmat la șefia SRI Costin Georgescu, persoană impusă în funcție de CDR și președintele Emil Constantinescu. În perioada acestuia, deși reformele au continuat, SRI a fost implicat în scandalul Țigareta II, a fost acuzat de pasivitate în timpul Mineriadei din 1999, de implicare în FNI (creat de Sorin Ovidiu Vântu, care avea pe statul de plată mai mulți foști ofițeri de informații) sau de refuzul de a preda integral arhivele fostei Securități. Legat de arhivă, Georgescu a invocat motive de „siguranță națională”, fapt ce a stârnit proteste vehemente din partea societății civile și a colegilor din coaliția de guvernare.

Din 2001 până în 2006, directorul SRI a fost Radu Timofte, care a continuat să țină cu dinții de dosarele fostei Securități. Arhiva a fost predată către CNSAS abia în 2005 la intervenția președintelui de atunci, Traian Băsescu. În timpul mandatului lui Timofte, a avut loc și răpirea celor trei jurnaliști români din Bagdad, iar creierul operațiunii, Omar Hayssam, deși era acuzat de terorism și se afla sub supravegherea directă a serviciilor, a reușit să fugă din România la bordul unei nave. Acest eșec a dus la demisia lui Timofte din funcția de director al SRI, alături de șeful SIE și al DGIPI.

Până la urmă, Hayssam a fost condamnat la 24 de ani de închisoare pentru mai multe capete de acuzare (printre care și terorism) și încarcerat în anul 2013, când s-a predat. Acum câteva zile, Hayssam a fost eliberat condiționat pe motive de sănătate din Penitenciarul Jilava după executarea a peste 13 ani de detenție.

Timofte s-a confruntat pe parcursul mandatului cu acuzații repetate privind presupuse contacte neautorizate cu ofițeri ai serviciilor secrete sovietice/ruse la începutul anilor '90. Acuzațiile au fost lansate de liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, și vehiculate în presă, însă Timofte le-a respins categoric.

Imediat după demisia lui Radu Timofte, SRI a fost implicat într-un scandal în Prahova. Generalul Ovidiu Soare (fost șef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituției din SRI - Direcția A) și colonelul Gheorghe Dumitrache au fost trimiși în judecată și ulterior condamnați definitiv la închisoare. Procurorii au dovedit că aceștia luau mită, traficau influență și protejau rețele de contrabandă cu produse petroliere din județul Prahova, dovedind că structuri de rang înalt din SRI acționau ca rețele de protecție pentru mediul interlop local. În această perioadă, pentru câteva luni, interimatul la șefia SRI a fost asigurat de tânărul locotenent-colonel Florian Coldea, omul susținut de Traian Băsescu.

Din octombrie 2006 până la începutul anului 2015, director al SRI a fost George Maior. În perioada lui Maior, SRI s-a ancorat mai puternic în structurile euro-atlantice, însă nu au lipsit scandaluri majore. În primul an de mandat, în timpul primei suspendări a președintelui Traian Băsescu, Maior a avut parte de un scandal în urma publicării a două note interne de uz personal scrise de Florian Coldea. Acestea conțineau fișe despre trecutul și vulnerabilitățile a trei judecători de la Curtea Constituțională care urmau să se pronunțe pe suspendare. În urma scandalului de presiune asupra CCR, Coldea a fost suspendat temporar din funcția de prim-adjunct de către Comisia de control.

Sub conducerea lui Maior au fost încheiate protocoalele de colaborare clasificate între SRI, Parchetul General și DNA. Acestea au permis constituirea de „echipe mixte” anchetatori-ofițeri de informații, creând ulterior controverse uriașe privind militarizarea dosarelor penale și imixtiunea serviciului în anchetele judiciare. În mandatul lui Maior s-a dezvoltat relația extrem de apropiată dintre conducerea SRI și omul de afaceri Sebastian Ghiță.

Acesta era membru în Comisia parlamentară de control al SRI și patron media, în timp ce firmele sale de IT primeau contracte de la stat și furnizau infrastructură tehnologică pentru serviciile secrete. În 2014, șeful direcției juridice a SRI (generalul Dumitru Dumbravă) a definit instanțele de judecată drept „câmp tactic” al serviciului până la obținerea sentințelor definitive. Declarația a declanșat un scandal uriaș privind presiunile exercitate de SRI asupra judecătorilor.

În timpul mandatului lui Maior a izbucnit și scandalul numit „Sufrageria lui Oprea”. Maior a fost vizat pentru prezența sa, alături de Florian Coldea și Laura Codruța Kövesi, în casa politicianului Gabriel Oprea, în noaptea numărării voturilor de la prezidențialele din 2009, alimentând acuzațiile de implicare directă a conducerii SRI în procesul electoral.

Apoi, SRI a promovat agresiv un pachet de legi privind reținerea datelor de telecomunicații și identificarea utilizatorilor de cartele PrePay. După ce Curtea Constituțională le-a declarat neconstituționale, George Maior a lansat atacuri publice dure la adresa judecătorilor CCR, avertizând că aceștia vor purta vina în cazul unor catastrofe. Tensiunile politice create de această dispută au dus direct la demisia sa în ianuarie 2015. După demisia lui George Maior, interimatul a fost preluat tot de Florian Coldea, care, în martie 2014, fusese avansat la gradul de general-locotenent de către președintele Traian Băsescu.

Eduard Hellvig a avut un mandat de opt ani și patru luni de director al Serviciului Român de informații, între 2 martie 2015 și 3 iulie 2023. În timpul lui, SRI a derulat o strategie de desprindere de trecutul comunist și de reformă instituțională, însă perioada a fost totuși marcată de scandaluri politice și operative de amploare.

Fostul om de afaceri Sebastian Ghiță a fugit din țară și a difuzat mai multe înregistrări în care detalia relațiile extrem de apropiate și vacanțele private petrecute alături de prim-adjunctul Florian Coldea. Scandalul mediatic a determinat suspendarea, anchetarea internă și, în final, trecerea în rezervă a lui Coldea de către Hellvig în ianuarie 2017.

Scandalul de spionaj „Black Cube”, din 2016, a vizat angajarea unei firme private israeliene de spionaj pentru a o supraveghea și hărțui pe șefa DNA, Laura Codruța Kövesi. În acest caz au fost angrenați foști ofițeri ai serviciului (printre care fostul colonel SRI Daniel Dragomir). Cazul a expus riscurile reprezentate de foste cadre operative care activau în mediul privat de afaceri sau politic.

Tot în anul 2016, a ieșit la iveală scandalul „Hexi Pharma”. După declanșarea crizei dezinfectanților diluați din spitale, SRI s-a apărat susținând că trimisese în ultimii ani peste o sută de note informative către președinți, premieri și miniștri ai Sănătății. Dezvăluirile au stârnit un val de indignare, serviciul fiind acuzat de lipsă de reacție fermă în fața unui atentat la sănătatea publică și de posibila protejare a afacerilor din domeniul medical, mai ales că firma fusese fondată de un fost ofițer de informații.

În timpul confruntărilor dintre majoritatea parlamentară PSD-ALDE și sistemul de justiție, SRI a fost acuzat că a orchestrat din umbră dosare politice. Apoi, pentru a distanța instituția de mandatul anterior, Hellvig a ordonat în 2018 declasificarea protocoalelor secrete de colaborare încheiate în trecut cu Parchetul General și DNA.

În primăvara anului 2022 au fost scoase în presă drafturile unor proiecte de lege privind securitatea națională. Acestea ofereau atribuții extinse serviciului: imunitate juridică pentru ofițeri, obligația cetățenilor și firmelor de a colabora cu SRI la cerere și posibilitatea de a înființa firme proprii. În urma criticilor vehemente din partea societății civile, Hellvig a fost nevoit să intervină public pentru a da asigurări că SRI nu își dorește „legi ca pe vremea Securității”.

Hellvig a fost ultimul director civil al SRI. Când și-a dat demisia în iulie 2023, a declarat că și-a îndeplinit toate obiectivele asumate la preluarea funcției, în special predarea integrală a arhivelor fostei Securități către CNSAS, anularea protocoalelor secrete cu parchetele și reorganizarea teritorială a serviciului. De atunci, interimatul este asigurat de generalul Răzvan Ionescu, prim-adjunctul directorului SRI (ajuns în funcție în locul lui Florian Coldea).

După mai bine de 50 de ani de cercetări, oamenii de știință au reușit să descifreze enigma din spatele antigenului AnWj, un marker misterios prezent pe globulele roșii ale majorității oamenilor. Identificarea genei MAL ca sursă a acestui antigen a dus la recunoașterea unui nou sistem de grupe sanguine, denumit oficial MAL, potrivit Science Daily.

Această descoperire, condusă de cercetătorii de la NHS Blood and Transplant din Bristol și Universitatea din Bristol, marchează un moment istoric în domeniul medicinei transfuzionale.

Antigenul AnWj, identificat prima dată în 1972, a rămas o enigmă științifică timp de decenii, deoarece nu se cunoștea gena care îl genera sau proteina pe care o transporta pe globulele roșii. Deși peste 99,9% dintre oameni sunt AnWj pozitivi, o minoritate extrem de rară, care este AnWj negativă, riscă reacții transfuzionale severe dacă primește sânge incompatibil. Potrivit cercetătorilor, în majoritatea cazurilor, lipsa antigenului este cauzată de boli hematologice sau cancer. În cazuri mult mai rare, absența acestuia se datorează unei mutații genetice moștenite.

Prin utilizarea tehnicii de secvențiere a întregului exom, care analizează porțiunile de ADN ce codifică proteine, cercetătorii au descoperit că gena MAL este responsabilă pentru producerea antigenului AnWj. Studiul lor a inclus cinci persoane cu test AnWj negativ, printre care membri ai unei familii din Israel, dar și primul caz documentat în anii ’70.

Pentru a valida descoperirea, oamenii de știință au introdus gena MAL în celule de laborator. Rezultatele au arătat că introducerea unei gene MAL normale a determinat exprimarea antigenului AnWj, în timp ce forma modificată a genei nu a produs același rezultat. „Demonstrerea descoperirilor noastre a fost o provocare și apreciem ajutorul colaboratorilor noștri și al pacienților, fără de care nu am fi ajuns în acest punct”, a declarat Louise Tilley, cercetător științific principal la NHS Blood and Transplant.

În urma acestor rezultate, Societatea Internațională de Transfuzie de Sânge a recunoscut MAL ca sistem distinct de grupe sanguine, desemnat ca ISBT 047, în cadrul raportului său terminologic din 2026. Acesta este al 47-lea sistem de grupe sanguine identificat, subliniind complexitatea geneticii sângelui uman, menționează Science Daily.

Identificarea genei MAL deschide noi perspective în domeniul transfuziilor de sânge. Specialiștii pot dezvolta acum teste genetice pentru a identifica rapid pacienții și donatorii cu sânge AnWj negativ. Acest lucru este crucial în tratarea persoanelor care dezvoltă anticorpi împotriva antigenului AnWj, o situație rară dar potențial letală.

Un exemplu relevant este cazul unui bărbat de 75 de ani, raportat în 2026, care suferea de anemie severă și avea un autoanticorp anti-AnWj. Deși sângele complet compatibil nu era disponibil, medicii au reușit să gestioneze situația printr-o strategie de transfuzie atent planificată. Un alt caz complex a implicat utilizarea sutimlimabului, un medicament care blochează calea imună a complementului, pentru a preveni distrugerea globulelor roșii.

„Este cu adevărat interesant că am putut folosi capacitatea noastră de a manipula expresia genelor în celulele sanguine în curs de dezvoltare pentru a confirma identitatea grupei sanguine AnWj”, a explicat Ash Toye, profesor la Universitatea din Bristol.

Aceste descoperiri nu doar că pun capăt unei povești științifice îndelungate, dar oferă și soluții practice pentru viitor. Testele de genotipare pentru identificarea donatorilor rari și a pacienților cu sânge AnWj negativ pot fi integrate în sistemele existente. Acest lucru ar putea simplifica procesul de identificare a sângelui compatibil pentru pacienți și, în unele cazuri, ar putea salva vieți.

„Faptul că am putut combina expertiza noastră pentru a realiza în sfârșit acest lucru a adus întregii echipe multă satisfacție”, a declarat Dr. Tim Satchwell de la Universitatea din Bristol.

Mișcarea houthi din Yemen și-a asumat sâmbătă responsabilitatea pentru un atac asupra unor locații din capitala saudită Riad, unde, în noaptea precedentă, s-au auzit explozii puternice pentru prima dată de la reluarea ostilităților între Arabia Saudită și gruparea susținută de Iran. Potrivit AFP, atacul a fost efectuat cu rachete balistice și drone.

În cursul nopții, locuitorii din Riad au primit alerte oficiale, urmate de mai multe explozii puternice. „Am auzit alarma, apoi geamurile mele au început să trepideze”, a povestit un rezident de 27 de ani din nordul capitalei. Un alt locuitor a declarat: „Am văzut fum negru și flăcări în apropierea aeroportului”. Imagini verificate publicate online arată o coloană densă de fum ridicându-se deasupra clădirilor aeroportului.

Într-un comunicat postat pe Telegram, purtătorul de cuvânt militar al rebelilor houthi, Yahya Saree, a confirmat că atacurile au vizat „obiective sensibile din Riad” și instalațiile gigantului petrolier Aramco din Yanbu, un port strategic pe Marea Roșie folosit pentru exportul de petrol al Arabiei Saudite.

Traficul aerian din Riad a fost temporar afectat, cu întârzieri majore și anulări de zboruri, conform site-ului specializat Flightradar24, însă situația a revenit la normal în cursul după-amiezii.

De la începutul lunii septembrie, rebelii houthi au declanșat o ofensivă amplă în Yemen, asumându-și controlul asupra întregii coaste de-a lungul Mării Roșii. Această mișcare le-a consolidat poziția strategică în strâmtoarea Bab el-Mandeb, un punct-cheie pentru transportul maritim internațional. Regiunea a devenit esențială pentru comerțul global, legând Asia de Europa prin Canalul Suez.

În plus, două surse din cadrul mișcării houthi au declarat pentru AFP că rebelii instalează radare și construiesc tuneluri de-a lungul coastei Mării Roșii. Sursa a mai confirmat că membri ai Gărzilor Revoluționare ale Iranului au vizitat recent zona, alimentând temerile privind intensificarea tensiunilor regionale și amenințările la adresa transportului maritim.

În ultimele zile, Arabia Saudită s-a confruntat cu o creștere a atacurilor houthi, care au fost în mare parte îndreptate împotriva instalațiilor petroliere și a bazelor militare din sudul țării. Totuși, Riad nu mai fusese vizată direct de la reluarea luptelor în iulie. În replică, Arabia Saudită a desfășurat atacuri aeriene intense asupra zonelor controlate de houthi din Yemen.

Confruntările au provocat pierderi masive de vieți omenești. Conform surselor din ambele tabere, în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 48 de decese, iar de la începutul lunii septembrie, luptele au dus la moartea a sute de persoane. Potrivit datelor ONU, cel puțin 112.000 de oameni au fost strămutați din locuințele lor în această perioadă.

Conflictul din Yemen, început în 2014 și intensificat între 2024 și 2026, a plasat țara în centrul uneia dintre cele mai grave crize umanitare din lume. Confruntările între mișcarea houthi și forțele guvernamentale susținute de coaliția condusă de Arabia Saudită continuă să destabilizeze regiunea.

Această situație deja tensionată este agravată de contextul mai larg al conflictelor din Orientul Mijlociu, incluzând atacurile din Strâmtoarea Ormuz, care au dus la creșterea prețurilor la petrol și la perturbări semnificative ale comerțului maritim global. Implicațiile economice și umanitare ale acestui conflict sunt departe de a se încheia.

Prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman i-a cerut joi lui Donald Trump să ordone atacuri împotriva rebelilor Houthi, dar președintele american a refuzat, în pofida faptului că aceștia amenințau strâmtoarea Bab el-Mandeb.

Un angajat al unui magazin de telefoane din Irlanda a fost concediat la scurt timp după ce a semnalat nereguli ale managerului său. Comisia pentru Relații la Locul de Muncă (Workplace Relations Commission - WRC), instanța de dreptul muncii dinaceastă țară, i-a dat dreptate și i-a acordat la un an distanță despăgubiri de 11.000 de euro.

Instanța de dreptul muncii din Irlanda a stabilit că avertismentul transmis de angajat reprezintă o dezvăluire protejată de lege, iar concedierea sa a fost ilegală, potrivit publicației The Irish Times. Este vorba de Denes Jorge, fost angajat al unui magazin de telefoane, care a observat că managerul său utiliza o schemă incorectă pentru a-și crește artificial comisioanele.

Mai exact, acesta înregistra vânzările de huse de protecție pentru telefoane ca fiind servicii de reparații. Această tactică îi aducea șefului de magazin un punctaj mai mare în sistemul de evaluare a performanței și, implicit, prime financiare necuvenite.

După ce a observat neregula, angajatul a decis să își informeze superiorii ierarhici și să atragă atenția asupra conduitei managerului. În loc să fie investigată problema semnalată, la doar trei zile distanță, conducerea companiei l-a anunțat pe angajat că postul său a fost desființat din motive economice și că va fi concediat.

În scrisoarea de concediere din 28 august 2025, compania a invocat o „criză financiară continuă” și a menționat că trebuie să restructureze afacerea și să reducă cheltuielile cu personalul.

Magistrații WRC au analizat cazul și au constatat că procesul de restructurare invocat de angajator a fost doar un pretext pentru a scăpa de angajatul care a acționat ca avertizor de integritate.

Instanța a concluzionat că decizia de concediere a fost luată ca o reacție directă la raportarea făcută de Denes Jorge.

În urma deliberărilor, WRC a decis, în septembrie 2026, acordarea unei sume de 10.800 de euro drept compensație pentru pierderile salariale înregistrate de fostul angajat pe o perioadă de 20 de săptămâni.

S-a reconfirmat, astfel, dreptul angajaților de a semnala nereguli la locul de muncă fără a suferi repercusiuni din partea conducerii.

Universitatea Craiova a oferit o demonstrație de forță pe teren propriu în etapa a 10-a din Superligă, unde s-a impus categoric în fața celor de la FCSB, scor 5-0. Echipa antrenată de Filipe Coelho a dominat meciul de la un capăt la altul pe stadionul Ion Oblemenco.

Pentru bucureșteni, partida a început sub semne de ezitare, singurul care a menținut scorul strâns în primele minute fiind portarul Ștefan Târnovanu. Acesta a intervenit salvator încă din minutul 3 la șutul lui Al-Hamlawi. FCSB a încercat să replice prin Denis Drăguș, titularizat în linia de atac, care a cerut un penalty în minutul 7, însă arbitrul a lăsat jocul să continue, iar zece minute mai târziu Korenica a trimis peste poartă dintr-o lovitură liberă.

Oltenii au preluat definitiv controlul partidei la jumătatea primei reprize. După un gol anulat pentru offside la Etim în minutul 27, presiunea gazdelor a dat roade două minute mai târziu, când Al-Hamlawi a deschis seria golurilor după o minge respinsă de Târnovanu.

Pe lângă problemele din joc, FCSB a primit și o altă lovitură grea. Denis Drăguș a acuzat dureri mari în două rânduri și a fost înlocuit înainte de pauză, existând suspiciunea unei accidentări grave care l-ar lăsa indisponibil la următoarele meciuri ale echipei naționale conduse de Gheorghe Hagi, din Liga Națiunilor.

Defensiva oaspeților s-a prăbușit iar în prelungirile primei reprize. Al-Hamlawi a speculat din nou în minutul 45+3, reușind dubla și stabilind scorul la pauză, 2-0 pentru Universitatea Craiova.

Repriza a doua a adus o dominare la fel de autoritară din partea craiovenilor. Alexandru Cicâldău a făcut 3-0 în minutul 57, din centrarea lui Nicușor Bancu, iar nou-intratul Simon Elisor și-a trecut numele pe tabela de marcaj în două rânduri, în minutele 69 și 87.

În urma acestui rezultat, Universitatea Craiova acumulează 20 de puncte și urcă pe locul secund în clasamentul Superligii, la doar un punct în spatele liderului Rapid. De cealaltă parte, FCSB rămâne pe poziția a 10-a, cu 12 puncte adunate după primele zece runde.

UNIVERSITATEA CRAIOVA: L. Popescu – Romanchuk, Stevanovic, Screciu – Carlos Mora, T. Băluţă, Cicâldău (Joao Lameira 84), Bancu (Tavares 84) – D. Matei (Băsceanu 83), Al-Hamlawi (Elisor 62), Etim (Baiaram 65). ANTRENOR: Filipe Coelho

FCSB: Târnovanu – Labonne (V. Creţu 46), Dawa, Batubinsika, Pădurariu – Muhar, Arad (Joao Paulo 46) – Cisotti (M. Toma 72), Drăguş (Boutoutaou 42), Korenica – Garita (Stoian 64). ANTRENOR: Marius Baciu

Cartonaşe galbene:- / Joao Paulo 80

Arbitri: Valentin Avram – Alexandru Cerei, George Roman

Arbitri VAR: Cătălin Popa – Mihai Artene

Preşedintele Nicuşor Dan a semnat sâmbătă, 19 septembrie, decretul de desemnare a lui Siegfried Mureşan pentru funcția de premier, au declarat surse politice pentru Libertatea.

Semnarea documentului a avut loc la două zile după numirea verbală.

După ce decretul va fi publicat în Monitorul Oficial, adică cel mai probabil luni, 21 septembrie, Siegfried Mureșan va avea la dispoziție 10 zile să formeze un Guvern cu care să vină în fața Parlamentului ca să ceară votul de învestitură.

Constituția prevede la articolul 103 următoarele:

„(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”.

Reamintim că România este în criză politică din 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 5 mai Guvernul a căzut prin moțiune de cenzură. Președintele Nicușor Dan a promis un nou Guvern „într-un termen rezonabil”, însă negocierile au durat peste patru luni. Pe 4 iunie l-a nominalizat pe Eugen Tomac, care și-a depus mandatul înaintea votului din Parlament, iar pe 14 iunie l-a propus pe Adrian Veștea, dar Guvernul său a fost respins pe 22 iunie în Parlament. Apoi, PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR l-au susținut pe Siegfried Mureșan.

Pe 17 septembrie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan premier. „Suntem la mai mult de patru luni după ce guvernul a fost demis prin moţiune de cenzură şi în interiorul acestui interval am avut sute de ore de discuţii şi împreună, şi separat cu partidele politice pentru a găsi o soluţie de ieşire din această criză. O să spun direct, am văzut la partide multă preocupare electorală şi mult mai puţină preocupare pentru interesul naţional. Ba chiar un şef de partid mi-a spus în privat: Asta cu România e problema ta, cu partidul e problema mea. Şi nu e în regulă”, a afirmat șeful statului într-o declarație de presă. La scurt timp, Mureşan a anunţat pe Facebook că acceptă propunerea.

Contractele de 3,7 miliarde de lei semnate deja de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) cu o asocierea româno-ucraineană pentru primele două loturi din Drumul Expres (DEx) Suceava – Siret intră într-o zonă de incertitudine juridică. Prin decizia definitivă pronunțată pe 18 septembrie, Curtea de Apel București a anulat actele de atribuire emise de CNAIR.

Curtea de Apel București a decis, vineri, în mod definitiv anularea rapoartelor de atribuire și a tuturor actelor subsecvente pentru primele două loturi ale proiectului de 3,7 miliarde de lei, finanțat prin SAFE. Companiile românești Concelex și Construcții Erbașu au cerut reevaluarea ofertelor depuse, iar instanța le-a dat dreptate.

Deși contractele de execuție au fost semnate încă de la sfârșitul lunii mai de CNAIR cu asocierea Far Foundation SRL (lider) – Automagistral Pivden SRL – Lincor Trans SRL desemnată câștigătoare, magistrații au obligat autoritatea contractantă să reevalueze în termen de 20 de zile ofertele depuse de Concelex, Construcții Erbașu și Far Foundation.

S-a creat o situație neobișnuită pentru un proiect european din programul SAFE ale cărui lucrări erau pregătite de lansare.

„Modifică în parte Decizia CNSC nr. 1689/25.05.2026 şi, în consecinţă: Anulează raportul procedurii nr. 9/3857/07.04.2026, a comunicărilor privind rezultatul procedurii, precum şi a tuturor actelor anterioare, subsecvente şi ulterioare care privesc respingerea ofertelor CONCELEX S.R.L. şi CONSTRUCŢII ERBAŞU S.A. ca neconforme şi inacceptabile, cât şi modalitatea de evaluare a ofertei Asocierii FAR FOUNDATION, potrivit considerentelor prezentei decizii. Anulează raportul procedurii nr. 9/3858/07.04.2026, a comunicărilor privind rezultatul procedurii, precum şi a tuturor actelor anterioare, subsecvente şi ulterioare care privesc respingerea ofertelor CONCELEX S.R.L. şi CONSTRUCŢII ERBAŞU S.A. ca neconforme şi inacceptabile, cât şi modalitatea de evaluare a ofertei Asocierii FAR FOUNDATION, potrivit considerentelor prezentei decizii. Obligă Autoritatea Contractantă la continuarea procedurii de atribuire şi reevaluarea ofertelor CONCELEX S.R.L., CONSTRUCŢII ERBAŞU S.A. şi Asocierii FAR FOUNDATION depuse pentru Lotul 1 şi Lotul 2, care fac obiectul plângerilor de faţă, în termen de 20 zile de la primirea prezentei, potrivit considerentelor prezentei decizii. Respinge cererile de intervenţie formulate de FAR FOUNDATION SRL ca nefondate. Definitivă”, se arată în hotărârea instanței.

Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, anunța pe 29 mai 2026 că primii 43 km ai DEx Suceava–Siret intră în linie dreaptă! El preciza atunci că au fost semnate contractele pentru proiectarea și execuția a două loturi, între Suceava și Bălcăuți, în valoare totală de 3,72 miliarde lei, fără TVA.

Lotul 1 Suceava–Dărmănești, de 18,6 km, avea o valoare de 2,09 miliarde lei, fără TVA, iar Lotul 2 Dărmănești–Bălcăuți, de 24,45 km, se semna pentru 1,63 miliarde lei, tot fără TVA.

„Ambele loturi fac parte din pachetul de obiective cu rol dual – civil și militar – și vor fi finanțate prin programul SAFE, la momentul operaționalizării acestuia”, preciza la sfârșitul lunii mai Cristian Pistol, pe Facebook.

Pe traseul celor două loturi vor fi construite 57 de structuri (poduri, pasaje și viaducte) și 4 noduri rutiere: Suceava Nord (DN29A), Suceava Vest (DN2–DN2P), DN2–DN2H (Rădăuți) și DN2 (Siret Sud).

Precizăm că DEx Suceava - Siret include și Lotul 3 Bălcăuți – Siret, având o lungime de 12,7 kilometri, dar acesta face obiectul unei proceduri separate. Tot asocierea Far Foundation SRL – Automagistral Pivden SRL – Lincor Trans SRL a fost desemnată câștigătoarea licitației și pentru proiectarea și execuția ultimului lot al proiectului.

DEx Suceava–Siret, în lungime totală de 55,7 km, se construiește în prelungirea Autostrăzii Moldovei A7 și va conecta infrastructura rutieră a României cu cea a Ucrainei.

Un urs a fost văzut de două ori sâmbătă, 19 septembrie 2026, în orașul Pucioasa, județul Dâmbovița, situat la aproximativ 100 de kilometri de București. Locuitorii au fost avertizați prin mesaje RO-Alert să evite apropierea de animal și să rămână în siguranță, potrivit News.ro.

Primul incident a fost semnalat la ora 10.27, în cartierul Malurile, o zonă din Pucioasa cunoscută pentru potențialul său turistic. Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dâmbovița a transmis un mesaj de avertizare, iar la fața locului au fost trimise echipaje de jandarmi și SMURD.

Un al doilea mesaj RO-Alert a fost emis la ora 19.01, după ce animalul a fost văzut din nou în localitate. La intervenție au participat pompieri din cadrul Detașamentului de Pompieri Târgoviște, alături de un echipaj SMURD și unul al Jandarmeriei Dâmbovița.

Peste 850 de urși bruni pot fi extrași prin împușcare, ca măsură de prevenție, în România, în anii 2026 și 2027, potrivit legii aflate în procedură parlamentară. Proiectul a fost declarat constituțional de Curtea Constituțională a României, iar miercuri, 9 septembrie, comisiile reunite pentru Agricultură și Mediu din Camera Deputaților au adoptat raportul comun, cu unanimitate de voturi.

România se confruntă cu o situație critică privind atacurile urșilor. În ultimii 20 de ani, peste 20 de persoane a fost ucise de urs, iar numărul cetățenilor care au fost atacați și desfigurați este de peste 250.

Premierul desemnat Siegfried Mureşan a transmis sâmbătă, 19 septembrie, că vrea să continue lucrurile bune făcute de Guvernul Bolojan și că are câteva obiective.

El a promis câteva lucruri, la o zi după ce PSD i-a cerut să prezinte programul de guvernare pentru ca social-democrații să hotărască dacă îi vor vota Guvernul în Parlament.

„Vom construi pe baza lucrurilor bune făcute de Guvernul Bolojan și vom intra într-o etapă de creștere. Ilie Bolojan a stabilizat țara și a făcut foarte multe lucruri bune pentru România. Datorită măsurilor luate de acest guvern, putem acum să intrăm într-o nouă etapă, o etapă de creștere”, a susținut Siegfried Mureșan într-o postare pe Facebook.

Și a continuat: „Cred că avem câteva principii sănătoase pe care trebuie să le continuăm: să fim responsabili, să gestionăm cu atenție banul public, să nu risipim banii oamenilor și să investim acolo unde este nevoie. Aceste lucruri le voi continua”.

„Obiectivul este să reducem inflația, să creștem economia și să îmbunătățim nivelul de trai al oamenilor”, a conchis Siegfried Mureșan, premier desemnat de președintele Nicușor Dan pe 17 septembrie să formeze un Guvern.

Precizările au venit la o zi după ce PSD i-a cerut să prezinte programul de guvernare, astfel încât social-democrații să decidă dacă îi vor acorda sau nu sprijinul la votul de învestitură din Parlament.

„Înainte de orice discuție despre majorități și voturile PSD, Siegfried Mureșan trebuie să răspundă public la o întrebare fundamentală: Vrea să schimbe politicile Guvernului Bolojan sau vrea să le continue? PSD consideră că aceasta ar fi prima dovadă de normalitate politică. Astfel, din momentul în care a acceptat desemnarea pentru funcția de prim-ministru, Siegfried Mureșan are obligația să le spună românilor care este planul său pentru a scoate țara din criza economică și socială în care a ajuns după guvernarea condusă de Ilie Bolojan, președintele propriului său partid”, a transmis partidul condus de Sorin Grindeanu vineri, 18 septembrie.

Programul integral de guvernare va fi prezentat de Siegfried Mureșan, cel mai devreme, spre finalul săptămânii viitoare. După ce a fost desemnat premier, are la dispoziție 10 zile să formeze un Guvern cu care să vină în fața Parlamentului.

România este în criză politică din 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie, miniștrii partidului condus de Sorin Grindeanu și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut de Parlament și Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire.

Ulterior, Nicușor Dan a făcut două nominalizări pentru funcția de premier: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul înainte de votul din Parlament, și Adrian Veștea, al cărui guvern a fost respins pe 22 iunie.

Pe 5 septembrie s-au împlinit 4 luni de când România este condusă de un guvern interimar, premier fiind tot Bolojan.

Foarte important, coaliția PSD-PNL, care s-a format în noiembrie 2021 cu girul fostului președinte Klaus Iohannis, s-a rupt în aprilie 2026, după 5 ani.

Cronologia evenimentelor după ce Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai

Ilie Bolojan conduce Guvernul din iunie 2025 și Partidul Național Liberal din iulie 2025, în calitate de președinte cu puteri depline.

Valea Cărbunării din Râșnov, Brașov, este, în weekendul 19-20 septembrie, capitala mondială a săriturilor cu schiurile. Etapele Grand Prix-ului de vară au adus la start 80 de sportivi din 19 țări, într-unul dintre cele mai importante evenimente ale sezonului estival găzduite de România.

UPDATE 20 septembrie. Poloneza Anna Twardosz a învins și azi la Râșnov. Dana Toth a fost a 16-a.

În etapa de sâmbătă, 19 septembrie, pe trambulina HS97, a câștigat japonezul Naoki Nakamura, 30 de ani, care era lider al sezonului, cu 292 puncte.

Înaintea Marelui Premiu de Vară de sâmbătă, desfășurat la Trambulina Valea Cărbunării (HS97), Naoki Nakamura acumulase 292 de puncte, fiind lider confortabil în fața lui Daniel Tschofenig (Austria) și Gregor Deschwanden (Elveția), care au lipsit din competiție. Săriturile de 93 și 96 de metri i-au asigurat victoria în competiție și victoria generală în serie, conform SkiJumping.pl.

Săritorul nipon a avut trei motive pentru a sărbători acea zi: a câștigat competiția, a obținut succesul final la Marele Premiu de Vară (după a doua etapă de la Rânșov, mai e programată una singură, la Klingenthal, Germania) și și-a sărbătorit cea de-a 30-a aniversare.

Japonezul își petrece cea mai mare parte a presezonului în Slovenia, care a devenit principala sa bază de antrenament. S-a întors recent în țara sa natală pentru o scurtă perioadă

Deși avea mai multe motive de sărbătoare la Râșnov, Naoki nu plănuia o petrecere fastuoasă. Nu a mai băut alcool de la sfârșitul iernii!

„N-am mai băut alcool de la Planica. Toată lumea spune că de aceea mă descurc atât de bine. Poate o să încerc niște vin spumant sloven. În plus, poate o să dau o mică petrecere cu pizza sau ceva de genul ăsta”

Anna Twardosz a devenit prima reprezentantă poloneză din istoria săriturilor cu schiurile feminine care a câștigat o competiție de top. Sâmbătă, campioana Poloniei a câștigat competiția generală a Grand Prix-ului de vară la o diferență uriașă, aterizând pe distanțe de 96 și 90 de metri pe instalația românească HS97.

„Trambulina de la Rașnov îmi place foarte mult. Îmi place să sar aici”, a spus ea, pentru SkiJumping.pl.

- Acum ani de zile, la Râșnov, ne-ai spus că în timpul încălzirii ai fost urmărit de... un ciobănesc românesc.

- Nu era un câine, era un câine foarte mare! (râsete)

Podiumul în etapa feminină:

Locul 1 – Anna Twardosz (Polonia)

Locul 2 – Ringo Miyajima (Japonia)

Locul 3 – Bing Dong (China)

Daniela Toth a încheiat cu o clasare foarte bună în Top 20, prima zi de competiție la Râșnov!

În manșa finală a probei feminine din cadrul FIS Ski Jumping Summer Grand Prix 2026, Dana a reușit o săritură de 86,5 metri, pentru care a primit 100,5 puncte. În prima manșă, brașoveanca sărise 92,5 metri, obținând 99,2 puncte

Cu un total de 199,7 puncte, sportiva noastră a încheiat competiția pe locul 19.

O sportivă din China, Liu Qi, a forțat o săritură fără telemark (96,5 metri) și a fost luată cu salvarea din zona de aterizare.

Duminică, 20 septembrie, concursul continuă, după următorul program:

10:00 - Calificări feminin

11:00 - Manșa I feminin, urmată de festivitatea de premiere

16:00 - Calificări masculin

17:00 - Manșa I masculin, urmată de festivitatea de premiere

România va fi reprezentată la feminin de Daniela Toth, iar la masculin de Daniel Cacina și Mihnea Spulber.

Intrarea este liberă! Competiția în direct la TVR Sport.

Fostul președinte Traian Băsescu a declarat într-o emisiune difuzată sâmbătă, 19 septembrie, la Digi24, că analfabetismul funcțional ridicat din România explică succesul politic al președintelui AUR, George Simion.

„Faptul că stăm atât de prost la testele PISA ne dă şi explicaţia de ce are succes un politician ca Simion”, a spus Băsescu. Fostul președinte s-a referit la raportul PISA pentru anul trecut care arată că elevii din România au obținut scoruri mai mici decât media țărilor OCDE la matematică, lectură și științe.

Băsescu îl consideră pe George Simion „un om de peluză, dar cu succes”, mai exact „un politician de succes fără să aibă valoare”. Fostul președinte susține că nu îi suspectează de rea credinţă pe votanţii suveraniști și consideră că AUR nu va obţine mai mult de 35% din voturi la viitoarele alegeri parlamentare, iar partidul lui Simion va rămâne în opoziţie.

„De rea credinţă sunt mulţi dintre liderii lor care îi folosesc pentru a parveni politic, utilizând minciuna, spaima de străinătate, străinii ne vor numai răul, noi suntem buni, dar ei sunt răi şi ne fură tot, ca şi cum autostrăzile le-am făcut din banii noştri. Nu! Le-am făcut din banii acestor străini care cotizează lunar", a completat Traian Băsescu.

Fostul șef de stat din perioada 2004-2014 s-a referit apoi și la Călin Georgescu, câștigătorul surprinzător al primului tur al prezidențialelor din noiembrie 2024, anulate de CCR. Băsescu crede că Georgescu se pregătește pentru nouă candidatură la funcţia supremă în stat, iar Simion ar putea fi premier.

„Categoric va candida la prezidenţiale Călin Georgescu. Nu cred că Simion va candida dacă va fi Călin Georgescu în cursă. Îl va sprijini şi se va orienta către funcţia de premier Simion, dacă acest tandem nedeclarat încă se va menţine”, a precizat Băsescu.

El a susținut că Georgescu nu ar fi fost ales preşedinte dacă alegerile din 2024 în care ar fi urmat să candideze în turul 2 contra Elenei Lasconi nu ar fi fost anulate.

Reamintim că, la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024, Călin Georgescu (independent) și Elena Lasconi (USR) au obținut cele mai multe voturi, calificându-se în turul 2. Surprinzător, Marcel Ciolacu, fostul premier și președinte PSD, deși era favoritul sondajelor, a ieșit pe locul 3.

Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur, câștigat de Călin Georgescu, după ce documente desecretizate și prezentate în ședința CSAT au arătat că Georgescu ar fi beneficiat de finanțări dubioase, promovări suspecte pe TikTok pentru creșterea rapidă a popularității și posibile ingerințe ale Rusiei în procesul electoral.

Ulterior, prin decizia BEC și a CCR, Călin Georgescu nu a mai avut voie să candideze pe 4 mai, în primul tur la alegerile prezidențiale 2025.

Pe 2 iulie 2025, procurorii Parchetului General au anunțat că au finalizat cercetările și l-au trimis în judecată pe Călin Georgescu în primul dosar, pentru acuzații de propagandă legionară. Mai exact, anchetatorii l-au acuzat de promovarea cultului unor persoane vinovate de crime de război, dar și de promovarea de idei și concepții legionare, cu referire la Ion Antonescu, fostul conducător al statului din perioada septembrie 1940 - august 1944, și la Corneliu Zelea Codreanu, fost lider legionar.

Pe 16 septembrie 2025, Călin Georgescu a fost trimis în judecată și în al doilea dosar, pentru complicitate la tentativă de acţiuni împotriva ordinii constituţionale alături de mercenarul Horațiu Potra. Mai exact, a fost acuzat de tentativă de lovitură de stat. Rechizitoriul procurorilor de la Parchetul General, consultat atunci de Libertatea, descria mecanismul prin care rețeaua pusă la punct de Potra și Georgescu ar fi lucrat pentru „răsturnarea ordinii constituționale”, „punând în pericol siguranța națională”.

La o adâncime de 150 de metri, în largul insulei norvegiene Fedje, zace epava submarinului german U-864, un simbol al celui de-Al Doilea Război Mondial și o amenințare ecologică latentă. La bordul acestuia, conform unor documente istorice, s-ar afla 1.867 de containere de mercur, o substanță extrem de toxică a cărei persistență în mediu poate dura secole, relatează Euronews.

În februarie 1945, când războiul se apropia de sfârșit, U-864 avea o misiune crucială: transportul de echipament militar, tehnic și specialiști din Norvegia către Japonia, pentru a sprijini industria de armament a Imperiului Nipon. Misiunea sa nu a fost dusă la bun sfârșit însă, deoarece pe 9 februarie 1945, submarinul britanic HMS Venturer a interceptat și torpilat U-864, în urma decriptării transmisiunilor radio germane.

În urma atacului, submarinul s-a rupt în două și s-a scufundat la o adâncime de 150 de metri, iar toți cei 73 de membri ai echipajului au murit. Acest incident este considerat unic în istorie, fiind singurul caz documentat în care un submarin a scufundat un alt submarin în timpul unei misiuni subacvatice.

Timp de decenii, epava submarinului a rămas uitată, până în 2003, când nava militară norvegiană KNM Tyr a localizat-o. Descoperirea a confirmat că epava era ruptă în două, iar sedimentele marine au acoperit parțial rămășițele. Mai mult, investigațiile au întărit suspiciunile privind cantitatea uriașă de mercur rămasă în interiorul submarinului.

Mercurul, un metal greu extrem de toxic, nu se degradează ușor în natură și poate rămâne activ în mediu timp de sute de ani, conform Agenției pentru Protecția Mediului din SUA (EPA). În sedimentele marine, mercurul poate fi transformat de microorganisme în metilmercur, o substanță care se acumulează în lanțul trofic, afectând peștii și, implicit, oamenii.

În mai 2025, Administrația Maritimă Norvegiană (Kystverket) a continuat investigațiile asupra epavei folosind tehnologie de ultimă generație, inclusiv vehicule subacvatice operate de la distanță (WROV), camere 4K și tehnici de fotogrametrie. Aceste eforturi au permis realizarea unui model 3D detaliat al epavei și al fundului mării.

Cu toate acestea, o încercare de recuperare parțială a încărcăturii în 2026 s-a dovedit problematică. Autoritățile au reușit să scoată la suprafață 22 de containere, însă 80% dintre ele erau avariate, prezentând scurgeri semnificative. Aproximativ o jumătate de tonă de mercur a fost adusă la țărm, dar operațiunea a provocat și eliberarea de poluanți în apă, conform datelor furnizate de Administrația Costieră Norvegiană.

Acum, autoritățile norvegiene se confruntă cu o decizie extrem de dificilă: să recupereze complet încărcătura periculoasă, riscând să elibereze și mai multe substanțe toxice în mediu, sau să sigileze complet epava și sedimentele contaminate, măsură care ar necesita o monitorizare constantă timp de decenii.

„Acoperirea epavei este soluția cea mai sigură, având în vedere riscurile asociate recuperării complete a mercurului”, a comunicat Administrația Maritimă Norvegiană în 2026, după operațiunile de salvare. Însă această soluție nu este lipsită de controverse, fiind necesare măsuri riguroase pentru a preveni eventualele scurgeri viitoare.

Locuitorii din Fedje trăiesc cu un sentiment de nesiguranță, conștienți că, la doar câțiva kilometri de țărm, se află o bombă ecologică. Deși autoritățile norvegiene monitorizează periodic nivelurile de mercur din pește și crustacee, iar testele din ultimii ani au indicat valori stabile sau scăzute, îngrijorările persistă.

AS Roma și Inter Milano au oferit un spectacol total pe Olimpico, într-un meci în care echipa pregătită de Cristi Chivu a arătat din nou o forță mentală remarcabilă.

Deși au fost conduși cu 2-0 încă din prima repriză, milanezii au refuzat să se predea, au schimbat ritmul după pauză și au smuls un punct prețios, încheind partida la egalitate, 2-2, după o dublă a căpitanului echipei, Lautaro Martinez.

A fost a treia oară consecutiv în campionat când Inter a fost condus cu 0-2. A revenit și de această dată, obținând un punct cu AS Roma, liderul din Serie A, în etapa a V-a.

Elevii lui Chivu s-au văzut conduși încă din minutul 6, când Manu Koné a reușit să înscrie cu un șut din prima. AS Roma și-a dublat avantajul în minutul 37, prin același Koné.

La pauză, Chivu a reușit să-și trezească jucătorii, iar Inter a redus din handicap imediat după reluare, în minutul 46, prin Lautaro Martínez. Echipa lui Chivu a fost clar superioară în partea secundă și a reușit să egaleze în minutul 79, tot prin Lautaro Martínez.

S-a jucat pe contre până la final, însă fără să se mai marcheze. S-a terminat 2-2, iar cele două echipe rămân neînvinse după primele cinci etape, fiind la egalitate de puncte în fruntea clasamentului, unde AS Roma își păstrează fotoliul de lider datorită golaverajului superior.

Muammar Gaddafi anunța, la începutul anilor '80, lansarea unui proiect colosal: un râu artificial care să străbată Sahara, pe care liderul libian îl descria drept „a opta minune a lumii”.

Marele Râu Artificial din Libia, considerat de Enciclopedia Britanică cel mai mare proiect de irigații din lume, constă în 4.000 de kilometri de conducte subterane ce transportă apă din acviferele adânci ale Saharei către orașele dens populate de pe coasta nordică a țării. Proiectul, însă, ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea sa pe termen lung, relatează Blic, parte a grupului Ringier.

Apa care curge prin aceste conducte nu este una obișnuită. Este apă fosilă, colectată în acviferul de gresie nubiană în urmă cu aproximativ 40.000 de ani, când Sahara era o savană verde, plină de râuri și vegetație. Geologii avertizează că această resursă nu este regenerabilă, deoarece nu este alimentată de precipitațiile actuale. Estimările privind epuizarea acviferului variază între 60 și 100 de ani, însă unii experți avertizează că aceasta ar putea avea loc chiar mai repede.

„Această apă fosilă este o resursă finită, iar utilizarea ei nesustenabilă ar putea avea consecințe grave pe termen lung”, avertizează oamenii de știință.

Construcția Marelui Râu Artificial a început în 1984 și s-a întins pe mai bine de două decenii. Prima fază a fost finalizată în 1991, aducând apă în orașul Benghazi, iar în 1996, sistemul a fost extins către capitala Tripoli. Ulterior, alte faze au conectat treptat întreaga fâșie de coastă a Libiei la rețeaua de apă. În total, proiectul a necesitat peste 25 de miliarde de dolari, finanțați integral din veniturile petroliere ale Libiei, fără a apela la împrumuturi internaționale.

Impactul asupra agriculturii a fost imediat. Zone întinse de deșert au fost transformate în terenuri fertile, iar Libia a început să producă grâu, orz și fructe. De asemenea, sistemul a asigurat apă potabilă pentru orașe care, anterior, depindeau de desalinizare sau importuri costisitoare. Râul artificial a fost o soluție ingenioasă, care a transformat radical peisajul agricol al țării.

Marele Râu Artificial se remarcă prin dimensiunile sale colosale. Conductele, realizate din beton, au un diametru de 4 metri, suficient pentru a permite trecerea unei mașini. Sistemul poate transporta până la 6,5 milioane de metri cubi de apă pe zi, ceea ce echivalează cu umplerea a 2.600 de bazine olimpice într-o singură zi.

Pentru prima fază a proiectului, au fost excavați 85 de milioane de metri cubi de pământ, iar cele 1.300 de puțuri care alimentează rețeaua au fost forate la adâncimi cuprinse între 500 și 800 de metri sub deșert. De remarcat este și faptul că sistemul folosește gravitația pentru a transporta apa din sud, aflat la o altitudine mai mare, către nord, reducând astfel nevoia de energie electrică.

Deși gândit să fie o soluție pe termen lung pentru nevoile de apă ale Libiei, Marele Râu Artificial a avut de suferit în timpul celui de-al Doilea Război Civil Libian, desfășurat între 2014 și 2020. Conductele, stațiile de pompare și puțurile au fost avariate, iar unele componente esențiale ale sistemului au fost distruse sau demontate.

Cu toate acestea, proiectul a continuat să funcționeze parțial, fiind în continuare principala sursă de apă pentru milioane de libieni, grație unui sistem de redundanță bine gândit.

Deși Marele Râu Artificial rămâne un simbol al ingineriei și al ambiției umane, viitorul său este incert. Pe lângă epuizarea resurselor de apă, întreținerea necorespunzătoare și instabilitatea politică din Libia amenință viabilitatea acestui sistem unic.

Un transport de piese esențiale pentru avioanele F-35 ale Statelor Unite a fost redirecționat în mod neașteptat către Hong Kong, o regiune administrativă specială a Chinei, în vara anului 2026. Potrivit Politico, acest eveniment ar putea expune componente critice ale sistemului de arme extrem de clasificat unor riscuri de spionaj din partea Chinei.

Transportul, care includea o cupolă a cabinei de pilotaj a unui F-35, a dispărut după ce a fost deviat de la traseul său original, din Australia către Statele Unite, unde piesele urmau să fie reparate. Trei surse familiare cu situația, care au dorit să rămână anonime, au confirmat pentru Politico că transportul a ajuns în Hong Kong, dar locația sa actuală rămâne necunoscută. Pentagonul a confirmat dispariția componentelor.

Incidentul a declanșat o anchetă în Congresul SUA și a determinat informări urgente ale comisiilor de securitate națională. Prima informare oficială a avut loc în iunie, iar alte informări sunt așteptate în săptămânile următoare.

Cupola cabinei F-35 este o componentă esențială a tehnologiei stealth, fiind acoperită cu un strat subțire de material transparent care păcălește radarul și face avionul aproape invizibil. În cazul în care această tehnologie ajunge în mâinile unui adversar al SUA, cum poate fi considerată China, ar putea fi examinată și demontată pentru a descoperi secretele din spatele capacităților F-35.

„Chiar dacă dețin deja specificații sau alte date despre piesă, deținerea uneia reale le poate oferi și mai multe informații și poate verifica sau rafina cunoștințele pe care le-au aflat deja”, a explicat JJ Gertler, fost analist în aviație militară pentru Serviciul de Cercetare al Congresului.

China este cunoscută pentru eforturile sale agresive de spionaj asupra programelor secrete ale Pentagonului, inclusiv cel al avioanelor F-35. Devierea transportului către Hong Kong este cu atât mai îngrijorătoare având în vedere controlul tot mai strict al Beijingului asupra regiunii, care include legi de securitate națională controversate.

Biroul Programului Comun F-35 al Pentagonului a recunoscut existența unei „probleme legate de transportul componentelor F-35 Lightning II nefuncționale” și a declarat că lucrează împreună cu autoritățile din SUA și partenerii din industrie pentru a recupera componentele și a preveni incidente similare.

Lockheed Martin, producătorul avioanelor F-35, a declarat că respectă toate reglementările privind transportul pieselor de aeronave și că fiecare transport este gestionat cu „cea mai mare diligență și garanții pentru a asigura integritatea programului F-35 și securitatea aliaților noștri”.

Lanțul global de aprovizionare al F-35 este gestionat de Lockheed Martin și implică furnizori comerciali de transport maritim. Un raport al Biroului de Responsabilitate Guvernamentală (GAO) din 2023 a relevat lipsa unui sistem eficient de urmărire a pieselor, menționând că peste 1 milion de piese de schimb pentru F-35 au fost pierdute în ultimii cinci ani.

F-35, considerat cel mai avansat avion de luptă din lume, este și unul dintre cele mai scumpe. Costul unei singure aeronave variază între 82,5 și 109 milioane de dolari, în funcție de model. Programul, care se desfășoară în colaborare cu 19 țări, inclusiv Marea Britanie, Israel și Germania, este proiectat să coste Pentagonul aproape 2 trilioane de dolari pe durata sa. Cu toate acestea, rapoartele recente arată că avionul continuă să aibă dificultăți în atingerea obiectivelor de performanță, conform Spiegel.

Șoferii care tranzitează sau vizitează Austria trebuie să fie extrem de atenți la regulile rutiere și de mediu local. Un gest aparent inofensiv la volan, făcut din neglijență sau obișnuință, poate atrage amenzi drastice, care ajung în anumite regiuni până la suma de 1.000 de euro.

Legislația austriacă tratează cu mare strictețe curățenia drumurilor publice și siguranța traficului rutier, conform publicației Blic. În timp ce mulți conducători auto consideră că aruncarea unui rest alimentar biodegradabil, cum ar fi o coajă de banană sau un cotor de măr, nu reprezintă o problemă pentru mediu, autoritățile din Austria au o perspectivă diferită și aplică sancțiuni ferme.

Clubul Auto, Moto și de Turism din Austria (ÖAMTC), cea mai mare organizație automobilistică din această țară, a emis un avertisment clar pentru toți participanții la trafic. Conform Codului Rutier local, murdărirea gravă a carosabilului atrage o amendă de bază de până la 72 de euro.

Cu toate acestea, sancțiunile pot crește exponențial în funcție de regiune sau de normele locale de salubritate. În Viena, capitala Austriei, Legea privind „Curățenia Urbană” stipulează că orice persoană care murdărește drumurile publice sau spațiile verzi accesibile tuturor poate primi o amendă administrativă de până la 1.000 de euro. Reprezentanții ÖAMTC precizează că reglementări similare sunt aplicate de multe alte municipalități și landuri federale austriece.

Măsurile drastice nu sunt motivate doar de protecția mediului înconjurător, ci mai ales de prevenirea accidentelor rutiere. Obiectele sau resturile aruncate din mașină în timpul mersului pot speria sau distrage ceilalți șoferi.

În situații extreme, un conducător auto surprins de un obiect ce îi vine spre parbriz poate pierde controlul direcției, provocând o coliziune gravă. În astfel de cazuri, persoana care a aruncat obiectul este direct răspunzătoare și pentru acoperirea pagubelor materiale sau umane generate.

O situație și mai gravă este generată de aruncarea mucurilor de țigară aprinse pe geam. În perioadele uscate, acestea pot aprinde vegetația uscată de pe marginea drumului, provocând incendii de vegetație sau chiar incendii forestiere de proporții. ÖAMTC atrage atenția că, dacă un muc de țigară provoacă un incendiu sau dacă din cauza fumului și a accidentelor rezultate există persoane rănite, fapta depășește sfera contravențională și poate atrage încadrare penală pentru distrugere sau punere în pericol din culpă.

Recomandarea clubului auto austriac pentru toți șoferii este menținerea oricărui tip de deșeu în interiorul autovehiculului până la prima oprire într-o parcare sau într-o zonă de odihnă dotată cu pubele corespunzătoare. Această măsură simplă protejează atât mediul, cât și bugetul personal de sancțiuni substanțiale.

O cursă Wizz Air spre Constanța a fost oprită sâmbătă dimineață, pe aeroportul din Roma, după ce o însoțitoare de bord ar fi observat o crăpătură la una dintre ferestrele avionului, conform ziare.com. Pasagerii erau deja la bord, iar aeronava se îndrepta spre pistă. Decolarea a fost anulată, iar avionul a revenit pentru verificări tehnice.

UPDATE Compania a transmis precizări: „Wizz Air confirmă că zborul W46081 de la Roma Fiumicino la Constanța, din data de 19 septembrie, a revenit la platformă din cauza unor verificări de mentenanță neplanificate. Compania aeriană a pus rapid la dispoziție o aeronavă de schimb, astfel încât zborul a decolat la ora locală 09:40. Wizz Air reamintește clienților săi că siguranța pasagerilor, a echipajului și a aeronavei rămâne prioritatea principală a companiei”.

----

Știrea inițială: Zborul spre Constanța era programat la ora 06:10. În timp ce avionul mergea spre pistă, o stewardesă ar fi observat o crăpătură la una dintre ferestre și a anunțat piloții.

Pilotul a decis oprirea procedurii de decolare și întoarcerea aeronavei pentru verificări, iar compania a decis înlocuirea avionului.

Pasagerii au fost anunțați că noua aeronavă urma să plece în jurul orei 08:45, însă ora depindea de finalizarea procedurilor necesare pentru pregătirea aparatului.

Până în acest moment, Wizz Air nu a oferit informații despre incident.

Cei 26,35 kilometri ai Autostrăzii A3 dintre Suplacu de Barcău și Chiribiș vor fi dați în circulație cel mai probabil în luna noiembrie, potrivit Asociației Pro Infrastructură. Deschiderea vine cu o ușoară întârziere față de termenul contractual actualizat.

Șoferii vor putea circula în această toamnă pe segmentul de 26,35 km dintre Suplacu de Barcău și Chiribiș al Autostrăzii A3, două localități aflate în nord-estul județului Bihor, la limita cu județul Sălaj.

Asociația Pro Infrastructură estimează că deschiderea oficială va avea loc în luna noiembrie, după o serie de întârzieri pe parcursul etapelor de proiectare și execuție.

„Probabil în noiembrie circulăm pe Autostrada A3 între Suplacu și Chiribiș. Chiar dacă finalul lunii octombrie teoretic este posibil, inaugurarea celor 26,35 kilometri dintre Suplacu de Barcău și Chiribiș se va face în noiembrie”, au scris sâmbătă, 19 septembrie, pe Facebook, reprezentanții ONG-ului.

Lucrările sunt realizate de antreprenorul român Construcții Erbașu.

„Rămânem cu un gust amar fiindcă antreprenorul Erbașu putea mai mult. Întârzierea față de termenul contractual din iulie 2026 nu este mare dar devine vizibilă. S-au pierdut câteva luni și în perioada de proiectare. Deși la începutul șantierului mobilizarea a fost foarte bună, ulterior constructorul a scăzut ritmul, în special în punctele critice din zona Porț-Suplacu de Barcău”, potrivit sursei citate.

Punctul critic al lotului îl reprezintă structurile din apropierea lacului Suplacu de Barcău și zona satului Porț, aflat exact la granița dintre județele Bihor și Sălaj.

„Acum avem asfalt peste tot, mai puțin pe o secțiune de terasament în apropiere de culeea sudică a viaductului de la Suplacu de Barcău și la conexiunea «semi-nod» de lângă Porț/Marca. Singura structură rămasă în urmă este pasajul peste A3 din zona câmpului de sonde care nu este critică pentru inaugurare, dacă se dorește darea în trafic mai repede”, precizează Pro Infrastructură.

Și lotul Biharia - Chiribiș din Autostrada A3 are șanse mari să fie deschis până la sfârșitul anului 2026.

Segmentul de 28,55 de kilometri se află în întregime tot în județul Bihor. Lucrările sunt realizate de asocierea Precon Transilvania și Citadina 98.

Pro Infrastructură a adus în discuție și cazul „Bechtel”, considerat cel mai mare eșec contractual din istoria infrastructurii din România. În noiembrie 2003, guvernul condus de Adrian Năstase a aprobat contractul pentru construcția Autostrăzii Transilvania A3 (415 km, între Brașov și Borș) prin încredințare directă (fără licitație publică n.r.) către compania americană Bechtel, pentru o sumă estimată inițial la 2,2 miliarde de euro.

Contratul cu Bechtel a fost reziliat definitiv în 2013. Statul român a plătit în cele din urmă peste 1,4 miliarde de euro pentru a primi doar 52 de kilometri de autostradă finalizați: tronsonul Câmpia Turzii-Gilău. Restul șantierelor au fost abandonate pentru mulți ani, iar ulterior au trebuit relicitate de la zero, la prețuri mult mai mari.

„Se pare că în sfârșit scăpăm de unul din cele două loturi blestemate ale Autostrăzii Transilvania. Din fericire, și vecinul spre Biharia are șanse bune să se deschidă în decembrie. Ambele sunt reminiscențe de pe vremea Bechtel. Americanii au dat prima cupă de excavator în urmă cu 22 de ani, în iunie 2004!”, mai menționează sursa citată.

Compania Erbașu este al patrulea constructor de pe lotul dintre Suplacu de Barcău și Chiribiș.

Astfel, Erbașu este al patrulea constructor care lucrează pe această bucată de autostradă în cei 22 de ani trecuți de la prima cupă de excavator.

Contractul cu Erbașu a fost semnat în 24 noiembrie 2023 și prevedea 6 luni de proiectare și 18 de execuție.

Potrivit Pro Infrastructură, proiectul tehnic a fost aprobat cu întârziere, în 19 decembrie 2024. În cele din urmă, abia în 20 ianuarie 2025 a fost emis ordinul de începere pentru lucrări. Astfel, termenul contractual de finalizare actualizat a fost sfârșit de iulie 2026 și acesta depășit.

Cu toate acestea, Construcții Erbașu anunță că traseul este foarte aproape de forma sa finală.

„Pe lotul Suplacu de Barcău – Chiribiș al Autostrăzii Transilvania, 98% din suprafața traseului este deja asfaltată. Un procent care arată cât de mult s-a schimbat acest traseu și cât de aproape este de forma sa finală”, au precizat reprezentanții companiei Erbașu sâmbătă, 19 septembrie, pe pagina de Facebook.

Președintele Nicușor Dan a declarat sâmbătă, 19 septembrie, că România stă mai bine în privința ratingului de țară decât acum 6 sau 12 luni. Pe de altă parte, „cel mai mare defect al nostru, ca societate, este că nu prea ştim să lucrăm împreună”, a completat șeful statului, aflat la Bistrița-Năsăud, la evenimentul „Via Transilvanica Business Fest” de la Piatra Fântânele.

„Insist pe echilibru pentru că, dacă urmăreşti media din România scrisă şi audio-video, pare că suntem catastrofă. Şi oamenii care ne evaluează iau serios lucrurile astea pe care noi le spunem despre noi înşine. Şi nu e chiar aşa. Adică sunt şi probleme mari, sunt şi probleme mici, sunt şi succese, sunt şi rezultate pe care România le-a obţinut", a declarat Nicuşor Dan, citat de news.ro.

Președintele a adăugat că în ceea ce privește „discuţia despre ratingul de ţară, suntem mult mai bine decât eram acum 6 luni, suntem mult mai bine decât eram acum 12 luni", asta deoarece „politicienii, care de multe ori sunt imaturi pe chestiuni importante, ajung să ia decizia corectă”.

„Eu am o mare încredere în privatul din România şi mă întâlnesc cu oameni, străini, din mediul financiar, politicieni, care au văzut această evoluţie spectaculoasă, economică a României şi evident că asta vi se datorează. Uneori, în ciuda a ce a făcut statul, trebuie să fim foarte direcţi. Deci eu sunt extrem de optimist pe viitorul economic al României şi o să încerc, în măsura în care o să reuşesc, ca statul să vă înţeleagă mai bine şi să reuşim să lucrăm. În trei cuvinte, eu sunt foarte optimist şi am încredere", a completat șeful statului.

Nicuşor Dan a admis însă că sunt și probleme: „Noi nu prea ne cunoaştem unii pe alţii şi, din cauza asta, şi gândim în clişee unii despre alţii. Și gândim în clişee şi despre noi, ca societate, de multe ori. Şi atunci, cu cât mai mult reuşim să stăm de vorbă şi să vedem cum vedem lumea fiecare dintre noi, o să reuşim şi noi, ca societate, să ne asumăm aşa cum suntem şi cu bune, şi cu rele".

„Poate o să reuşim să depăşim, în opinia mea, cel mai mare defect al nostru ca societate: nu prea ştim să lucrăm împreună", a conchis el.

România este în criză politică din 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 5 mai Guvernul a căzut prin moțiune de cenzură. Președintele Nicușor Dan a promis un nou Guvern „într-un termen rezonabil”, însă negocierile au durat peste patru luni. Pe 4 iunie l-a nominalizat pe Eugen Tomac, care și-a depus mandatul înaintea votului din Parlament, iar pe 14 iunie l-a propus pe Adrian Veștea, dar Guvernul său a fost respins pe 22 iunie.

Apoi, PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR l-au susținut pe Siegfried Mureșan. Pe 17 septembrie, după mai bine de patru luni de la căderea Guvernului Bolojan, Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier. După publicarea decretului în Monitorul Oficial, va avea la dispoziție 10 zile pentru a forma un guvern și a-l prezenta Parlamentului pentru votul de învestitură.

Un chiriaș care locuiește într-un apartament din Suedia încă din 1997 se confruntă acum cu o cerere de plată retroactivă de aproximativ 15.000 de euro din partea proprietarului imobilului.

Jan-Åke Bergström, un chiriaș din orașul suedez Örnsköldsvik, a primit o cerere de plată de 166.243 de coroane suedeze (aproximativ 15.000 de euro n.r.) din partea proprietarului apartamentului, Kjell Mähler.

Proprietarul susține că reducerea de chirie de care a beneficiat chiriașul timp de cinci ani ar fi fost, de fapt, un „împrumut” pe care acum trebuie să-l ramburseze, potrivit publicației suedeze Hem & Hyra.

De-a lungul anilor, relația dintre proprietar, care deține mai multe imobile, și chiriașii săi a fost marcată de numeroase conflicte, multe dintre ele ajungând în fața instanțelor de arbitraj pentru locuințe. Chiriașii au reclamat în repetate rânduri probleme legate de întreținerea clădirilor, inclusiv deficiențe la sistemele de ventilație și încălzire, dar și alte nereguli.

Cu toate acestea, proprietarul a respins acuzațiile, declarând în fața instanței: „Ei doar inventează”.

În ciuda acestor declarații, chiriașii au câștigat majoritatea disputelor, determinând instanțele să emită mai multe ordine de remediere a deficiențelor. În unele cazuri, autoritățile locale au amenințat că îl vor sancționa financiar pe Mähler pentru nerezolvarea problemelor legate de condițiile de locuire.

În decembrie 2025, Mähler a obținut o decizie favorabilă în instanță care îi permite să majoreze chiria pentru trei apartamente. Totuși, asta nu a fost suficient. El a cerut retroactiv plata unor sume însemnate de la chiriași, pretinzând că aceștia au plătit chirii prea mici între 2022 și momentul deciziei. Cererile sale au fost respinse atât de instanța districtuală, cât și de instanța de arbitraj pentru locuințe din Suedia.

În prezent, proprietarul a deschis un proces împotriva chiriașului Jan-Åke Bergström în care îi cere circa 15.000 de euro, susținând că reducerea chiriei oferite între 2017 și 2021 a fost un „împrumut” menit să îi permită acestuia să economisească pentru achiziționarea unei locuințe proprii.

„De mult timp mi-am dorit ca Jan-Åke Bergström să se mute din apartament”, a scris Mähler în cererea depusă la tribunal.

Chiriașul respinge categoric acest „împrumut”. Potrivit lui, reducerea chiriei a fost rezultatul unei înțelegeri prin care el efectua mici treburi, precum schimbarea becurilor și gestionarea cheilor, în schimbul unui discount.

„Până la urmă am renunțat, pentru că sarcinile deveneau tot mai multe, iar cerințele tot mai mari. Când m-a certat că nu am curățat zăpada, am zis că prefer să plătesc chiria completă”, a declarat el.

Chiriașul insistă că nu a existat nicio discuție despre un împrumut și că nici măcar nu a avut vreodată intenția de a-și cumpăra o casă. De asemenea, Mähler nu a prezentat un document scris care să ateste existența unui astfel de acord între cei doi.

În schimb, proprietarul rămâne ferm pe poziție. „Firește! Dacă ai împrumutat bani, trebuie să-i recuperezi”, a spus el cu tărie când a fost sunat de publicația Hem & Hyra.

Centrul Sportiv Berceni Arena se va numi Patinoarul „Doru Tureanu Arena”, ca omagiu adus uneia dintre personalitățile de referință ale hocheiului românesc și în semn de recunoaștere a unei cariere remarcabile dedicate sportului de performanță, au anunțat, sâmbătă, 19 septembrie, Sectorul 4 al Municipiului București și Centrul Sportiv Berceni Arena, împreună cu ANS, care au dat startul deschiderii oficiale a Săptămânii Europene a Sportului 2026 (23-30 septembrie).

Momentul a fost marcat de reprezentanți ai autorităților publice și ai lumii sportului, copiii lui Doru Tureanu (11 ianuarie 1954-11 martie 2014), foști colegi ai legendarului hocheist, prieteni, și mari sportivi.

În 2011, ca apreciere a valorii sale, la nivel internațional, Doru Tureanu a devenit al doilea jucător român inclus în Hall of Fame-ul hocheiului mondial, într-o ceremonie care a avut loc la Bratislava.

Această distincție echivalează cu un Oscar în cinematografie sau cu un Nobel în știință.

Din România la hochei sunt incluși în HALL of FAME regretatul Doru Tureanu (2011) și Eduard Pană (1998), prezent și el la eveniment. Dezideriu Varga a fost distins de IIHF în 2024 cu Premiul Richard „Bibi” Torriani.

„Nu doar pentru mine, ci și pentru toată lumea, Doru Tureanu a fost și este o eternitate. A fost un zeu al hocheiului pe gheață. Va trăi sub numele acestei arene superbe și, în viitor, copiii sigur vor avea ceva de învățat, urmând talentul și valoarea deosebită a lui Doru Tureanu. Aici nu numai că s-a construit o bijuterie europeană, ci lumea s-a gândit la Doru, care va fi veșnic pe buzele copiilor, al nostru, al foștilor hocheiști, și sigur, apreciem sufletește, în mod deosebit acest lucru”, a spus „Dadu” Pană, fosta mare glorie sportivă a hocheiului.

La rândul lui, președinte al FR Hochei pe Gheța, Attila Nagy a lansat un apel puternic: „Doru Tureanu s-a contopit cu numărul 6. L-a purtat atât la echipa de club, cât și la națională. A câștigat șase titluri de campioană a României și Patinoarul Berceni îi va purta numele începând cu anul 2026. Fie ca „Marele Șesar” să stea „de șase” la acest atelier de șlefuit talente și să vegheze drumul celor care își propun să îi calce pe urme”.

Înainte de a-și pune semnătura pe documentul prin care își dau acordul pentru a acorda drepturile de imagine și numele de „Doru Tureanu” Patinoarului Berceni Arena, absolut emoționați, băiatul și fata lui Doru Tureanu au adresat câteva cuvinte asistenței.

„Faptul că patinoarul va purta numele tatălui meu este o mare onoare pentru familia noastră. Este o amintire pentru pasiunea pentru hochei, pentru ca acest sport să meargă înainte. Vă mulțumesc mult de tot pentru acest lucru”, a spus Adrian Ștefan Tureanu.

Anca Ioana Ivan (ex-Tureanu), sora lui, a încheiat: „Vă mulțumesc mult tuturor celor care ați făcut posibil acest gest”.

De altfel, în memoria lui Doru Tureanu, a fost realizată și o miniexpoziție în care cei mici pot admira obiecte folosite de legendarul hocheist (crosă, echipament, ghete) ori fotografii ale vremurilor respective, atunci când România juca la Mondiale, în prima grupă valorică, învingând SUA, ori când „tricolorii” participau la Jocurile Olimpice.

Tureanu a fost pentru hocheiul pe gheaţă din România ceea ce au fost Nicolae Dobrin pentru fot­bal, Ilie Năstase pentru tenis ori Nadia Comăneci pentru gimnastică.

A jucat titular la Dinamo Bucureşti şi în echipa naţională din 1970 până în 1987! A fost cel mai bun hocheist român la Jocurile Olimpice din 1976 şi 1980. A fost cel mai bun jucător român la Mondialul de hochei Grupa A de la Viena din 1977.

Mirela Vaida și soțul ei au fugit la Veneția pentru a sărbători 17 ani de căsnicie. Cei doi sunt împreună de 21 de ani și au împreună 3 copii. Iată ce mesaj a transmis concurenta de la Asia Express 2026.

Mirela Vaida sărbătorește 17 ani de la oficializarea relației cu Alexandru Vaida, tatăl celor 3 copii ai săi. Îndrăgita prezentatoare TV și partenerul ei de viață au ales o destinație de poveste pentru această aniversare, Cei doi au fugit pentru câteva zile în Italia, la Veneția. Mirela Vaida a adăugat că, dacă se pun la socoteală și primii ani de relație, povestea lor de dragoste a trecut deja de două decenii.

Mirela Vaida a împărtășit cu comunitatea sa din mediul online imagini din escapada romantică de la Veneția, dar și detalii despre mariajul lor.

„Dacă mai punem și cei 4 ani de probe, teste, verificări și perioadă de garanție de dinainte, se fac 21 de ani împreună. Soțul meu este, fără îndoială, un erou. Dar nici nu vreau să-i dau toate meritele… Eu cred că i-a și plăcut! Pentru că, una peste alta, cu mine n-a avut timp să se plictisească niciodată. Și nici nu dă semne că ar începe acum”, a mărturisit concurenta de la Asia Express 2026.

Ajunși de dimineață în celebrul oraș italian, cei doi au fost surprinși de liniștea străduțelor înainte de valul masiv de turiști.

„Așa că am fugit până la Veneția să marcăm momentul. Am ajuns pe la 7:30 dimineața și am prins o Veneție aproape goală, liniștită și însorită. Am zis că ce bine am ales și că e orașul numai al nostru. Două ore mai târziu… se umpluseră străduțele, podurile și gondolele de nu mai știai pe unde să te strecori. Am luat-o la pas, am mers de ne-au ieșit ochii, iar acum ne-am retras puțin la refacere”, a adăugat prezentatoarea TV.

Sărbătorirea celor 17 ani de mariaj continuă cu planuri speciale. Fiecare a venit cu propria propunere pentru o seară de neuitat în Veneția, îmbinând muzica tradițională cu peisajele spectaculoase văzute de sus.

„El mi-a promis o serenadă, eu i-am promis un sky bar. Fiecare cu romantismul lui! Vedem unde ne distrăm mai tare”, a spus Mirela Vaida.

Urmărind parcursul celor două decenii petrecute alături de partenerul ei, prezentatoarea TV este recunoscătoare pentru tot ce au construit împreună de-a lungul timpului.

„Au trecut primii 17 ani de căsnicie. 21 de când suntem împreună. Trei copii, mii de întâmplări, bune și rele, râsete, nervi, oboseală, bucurii și o viață construită împreună. Și încă suntem aici. Împreună. Și încă râdem. Hai că se poate! La mulți ani nouă!”, a încheiat ea.

Air France mizează pe lux pentru a combate efectele crizei generate de războiul din Iran, iar strategia pare să dea roade. Cu porții generoase de caviar, șampanie și servicii premium, compania aeriană din Paris a reușit să își consolideze poziția, a declarat vineri pentru Reuters directorul său executiv, Ben Smith.

În timp ce războiul din Iran, care durează de aproape șapte luni, continuă să perturbe călătoriile internaționale și să majoreze costurile cu combustibilul, companiile aeriene din întreaga lume, inclusiv Air France-KLM, se confruntă cu presiuni financiare. Unele au fost nevoite să reducă zboruri și să limiteze cheltuielile. Totuși, Air France a ales o altă cale: a investit masiv în modernizarea cabinelor premium și a îmbunătățit meniurile de la bord cu produse de lux, inspirându-se din atracțiile sofisticate ale Parisului, precum moda, gastronomia și hotelurile exclusiviste.

„Toate mărcile de lux au sediul la Paris. Avem mai multe restaurante cu stele Michelin decât oriunde în lume, la Paris”, a spus Smith. „Deci este un oraș foarte specific. Nu este doar superb ca locație culturală, ci și ca oraș de lux.”

Această strategie a dat rezultate. Potrivit datelor companiei, veniturile din călătoriile la clasa întâi și premium au crescut cu 11% în 2026, în pofida faptului că Air France a majorat tarifele pentru a compensa creșterea prețurilor la combustibil. În plus, cabinele premium, business și de primă clasă au înregistrat o cerere tot mai mare, în special din partea pasagerilor americani cu venituri ridicate.

Smith a declarat că mulți dintre clienții cei mai bogați ai companiei nu sunt descurajați de tarifele mai mari. „Un număr tot mai mare de foști utilizatori de avioane private aleg acum clasa întâi pentru a evita criticile legate de emisiile mari asociate zborurilor private”, a explicat el pentru Reuters.

Air France nu este singura companie care a observat o creștere a cererii pentru călătoriile de lux. IAG, compania-mamă a British Airways, și Lufthansa, doi dintre cei mai mari competitori din Europa, au investit și ei în modernizarea cabinelor de primă clasă. Companiile aeriene își îndreaptă atenția în special către piața din Statele Unite, unde clienții dispuși să cheltuie mai mult pentru confort și exclusivitate reprezintă o categorie în creștere.

În ciuda îngrijorărilor legate de creșterea inflației în Statele Unite, Smith a subliniat că acest factor nu a descurajat cheltuielile cu serviciile premium. Mai mult, succesul Air France este susținut și de interesul global pentru Paris, amplificat de popularitatea emisiunii TV „Emily in Paris”, care continuă să atragă turiști dornici de a experimenta viața rafinată din capitala franceză.

Becky Jones, o tânără din Coventry, a trăit 11 ani sub umbra unui diagnostic greșit care i-a schimbat viața. La doar 21 de ani, i s-a spus că suferă de o tumoare cerebrală în stadiu terminal, iar viața ei s-a transformat radical. În loc să își urmeze visul de a deveni polițistă, tânăra a fost supusă unui tratament prelungit cu chimioterapie, care i-a provocat suferințe imense și i-a schimbat complet cursul vieții, conform BBC.

Specialiștii de la Spitalul Universitar din Coventry i-au prescris lui Becky un tratament pe termen lung cu temozolomidă (TMZ), un medicament folosit în mod obișnuit pentru tratarea glioblastomului, una dintre cele mai agresive forme de cancer cerebral. Consultantul oncologic, profesorul Ian Brown, i-a spus că tratamentul trebuie să fie continuu și că, fără el, viața îi va fi pusă în pericol. Aceasta, în ciuda faptului că protocoalele medicale recomandă administrarea sa pentru cel mult șase luni.

În ciuda tratamentului, multiplele scanări efectuate de-a lungul anilor nu au arătat niciodată dovezi clare ale existenței unei tumori. Întrebările lui Becky legate de diagnosticul său au fost respinse cu explicații vagi. „Mi s-a spus că tumoarea nu este vizibilă cu ochiul liber”, a declarat ea.

Abia în mai 2025, după o analiză independentă realizată de neurochirurgi și radiologi, s-a descoperit că Becky nu suferise niciodată de cancer. De fapt, ea avea o afecțiune cunoscută sub numele de demielinizare tumefactivă – o inflamație a creierului care ar fi putut fi tratată cu steroizi puternici, fără efectele devastatoare ale chimioterapiei.

„Nu am avut niciodată o tumoare pe creier. Am fost diagnosticată greșit și am trecut prin tot acest tratament pentru cea mai mare parte a vieții mele de adult, fără niciun motiv”, a declarat ea.

Becky nu este singura victimă a diagnosticului greșit. Peste 40 de pacienți au depus plângeri împotriva Trustului NHS al Spitalelor Universitare Coventry și Warwickshire (UHCW), acuzând tratamente nejustificate pentru cancer. Multe dintre aceste cazuri sunt legate de activitatea profesorului Ian Brown, care s-a retras în 2024. Printre consecințele tratamentelor prelungite cu TMZ se numără infertilitatea, oboseala cronică și, în unele cazuri, chiar dezvoltarea unor alte forme de cancer, precum leucemia.

Potrivit unui raport preliminar al Colegiului Regal al Medicilor (RCP), administrarea prelungită a chimioterapiei în absența unor dovezi clare de beneficii a reprezentat „o trădare a încrederii pacienților”. De asemenea, raportul a subliniat lipsa unei colaborări adecvate între membrii echipei medicale și insuficienta documentare a riscurilor asociate tratamentului prescris.

Anii petrecuți sub tratamentul greșit au avut consecințe profunde asupra vieții lui Becky. „Erau greață constantă, dureri de stomac, ulcerații bucale, doar oboseală zilnică, era îngrozitor”, a declarat ea. Frica de infecții a făcut-o să evite evenimentele sociale, iar permisul de conducere i-a fost retras pentru o perioadă. „Înainte de tratament mergeam tot timpul la sală, alergam, iar eu și Pete mergeam mereu la masă. Toate acestea au devenit imposibile”, a mai spus ea.

Un alt șoc a fost vestea că nu va putea avea copii, însă, în ciuda previziunilor sumbre, a reușit să devină mamă a doi copii, pe care îi numește „miracole”. Totuși, experiența trăită a lăsat urme adânci. „Practic, mi-a ruinat viața”, a mărturisit ea.

În prezent, Trustul UHCW a anunțat că toți pacienții afectați au fost reevaluați de medici seniori, iar planurile lor de tratament au fost ajustate. De asemenea, o analiză independentă a fost demarată pentru a evalua modul în care s-au luat deciziile medicale și pentru a preveni astfel de greșeli în viitor. „Dorim să asigurăm comunitatea noastră că siguranța, experiența și bunăstarea pacienților rămân prioritățile noastre principale”, a declarat un purtător de cuvânt al trustului.

În timp ce investigațiile continuă, Becky și ceilalți pacienți afectați rămân în căutarea răspunsurilor. „Nu este vorba doar despre ce a făcut, ci despre cum l-au lăsat să acționeze singur atât de mult timp... E aproape ca și cum și-ar fi condus propriul spectacol și nu era nimeni acolo să-l supravegheze”, a concluzionat ea.

Val de suspendări la Transferoviar Călători: operatorul privat anulează temporar 24 de trenuri începând din 19 și 21 septembrie. Măsura afectează trasee importante care leagă Capitala de Adjud, Buzău, Fetești, Roșiori Nord și Târgoviște, dar și curse regionale din județele Prahova și Cluj.

Transferoviar Călători (TFC) a anunțat vineri, 18 septembrie, că circulația a 21 de trenuri va fi suspendată temporar de sâmbătă, 19 septembrie, și că alte trei trenuri vor fi anulate de luni, 21 septembrie.

Călătorii sunt sfătuiți să verifice starea curselor pe site-ul companiei înainte de a pleca la drum.

„Începând cu data de 19.09.2026:

- Trenurile 10057 și 10056 – se anulează relația București Nord – Adjud și retur.

- Trenurile 10050 și 10051 – se anulează relația București Nord – Buzău și retur.

- Trenurile 10142 și 10147 – se anulează relația Roșiori Nord – București Nord Gr. B și retur.

- Trenurile 10092 și 10155 – se anulează relația Roșiori Nord – București Nord și retur.

- Trenurile 10181 și 10182 – se anulează relația București Nord – Fetești și retur.

- Trenurile 10235 și 10220 – se anulează relația Ploiești Sud – Slănic și retur.

- Trenurile 10240, 10257 și 10252 – se anulează relația Măneciu – Ploiești Sud și retur.

- Trenurile 10412, 10413, 10414 și 10415 – se anulează relația Cluj Napoca – Bontida și retur.

- Trenurile 10260 și 10261 – se anulează relația Târgoviște – București Nord și retur.

Începând cu data de 21.09.2026:

- Trenul 10247 – se anulează relația Ploiești Sud – Măneciu.

- Trenurile 10354 și 10355 – se anulează relația Nehoiașu – Buzău și retur”, potrivit companiei.

Compania feroviară privată, care asigură servicii de transport de călători pe calea ferată din România, nu a explicat călătorilor și motivul pentru care a luat o asemenea decizie. Surse din domeniu, dar și mai mulți călători au precizat că motivul real al anulării trenurilor este neplata TUI (Tariful de Utilizare a Infrastructurii n.r.) către CFR SA.

TUI este taxa obligatorie pe care orice operator de transport feroviar trebuie să o plătească către gestionarul rețelei, CFR SA, pentru fiecare kilometru parcurs de trenuri pe șine.

„Ne pare rău pentru disconfortul creat și vă asigurăm că Transferoviar Călători depune toate eforturile pentru a repune în circulație cât mai curând trenurilor afectate”, a mai precizat TFC.

Călătorii și-au prezentat nemulțumirile pe pagina de Facebook a companiei.

„Îmi pare rău, dar este o bătaie de joc totală față de noi, care ne bazăm pe dvs. pentru a face naveta sau pentru a călători în general. Dacă nu dețineți materialul rulant necesar, nu vă mai luați angajamentul că veți opera acele trenuri. În plus, automotoarele existente au probleme extrem de des, fie că vorbim de climatizare sau alte defecțiuni tehnice care cauzează întârzieri. Lumea are așteptări și ne dorim să primim calitatea serviciilor pe care susțineți că o acordați”, a comentat o persoană, pe Facebook.

O altă persoană a acuzat compania feroviară privată că a permis, în online, achiziționarea de bilete pentru trenuri care urmau să fie anulate.

„Incompetență și nesimțire maximă! Ați permis achiziționarea biletelor online în data de 18.09.2026 pentru trenuri anulate în data de 19.09.2026. Mai și specificați că «analizați particular fiecare situație» în care se solicită restituirea banilor. Penibili!”, a acuzat o persoană.

Elena Udrea a distribuit o fotografie de colecție din Costa Rica, realizată pe 19 septembrie 2018, cu doar o zi înainte de nașterea fiicei sale, Eva Maria.

Elena Udrea a împărtășit cu publicul o amintire plină de emoție din perioada în care se afla în Costa Rica, marcată de așteptarea venirii pe lume a fiicei sale, Eva Maria. Fostul ministru a făcut publică o fotografie de arhivă surprinsă în data de 19 septembrie 2018, cu doar o zi înainte de a deveni mamă pentru prima dată.

În imaginea respectivă, realizată într-un cadru exotic, Elena Udrea apare într-o ținută lejeră de vară, lăsând la vedere burtica de gravidă. Mesajul care a însoțit fotografia din arhivă evidențiază starea de spirit din acele momente, când nu bănuia că nașterea se va produce atât de repede.

„19 Septembrie 2018, Costa Rica. Eu așteptând-o pe Eva, neștiind că a doua zi avea să vină…”, a scris Elena Udrea.

Elena Udrea a stat departe de fetița ei mai mulți ani, după ce fosta politiciană a ajuns la pușcărie în urma sentinței primite în dosarul „Gala Bute”.

Eliberată din închisoare în anul 2025, după ce a executat puțin peste trei ani din pedeapsa de șase ani pe care o primise, Elena Udrea și-a revăzut fiica, pe Eva.

Fosta politiciană a vorbit cu jurnaliștii de la SpyNews despre perioada petrecută în spatele gratiilor. „Eva mult timp nu a pomenit de faptul că eu am fost plecată, nu voia să se gândească la asta. Prima dată când m-au luat de lângă Eva, avea 10 zile, abia se născuse. Am născut prematur, era un copil care încă stătea la aparate. Abia ajunsesem acasă și m-au luat de lângă ea. Poate atunci a contat mai mult, pentru că, fiind un bebeluș de 10 zile, avea nevoie de mamă”, a spus Elena Udrea, potrivit sursei citate.

„Power Couple” revine cu sezonul 4, iar printre cuplurile care intră în competiție se numără Gami și Erika Aylin. Pentru cei doi, participarea la emisiune vine și cu o schimbare importantă în ceea ce privește viața personală: relația lor devine publică.

Gami, pe numele său Andrei, este creator de conținut și are o comunitate de peste 2,5 milioane de urmăritori în mediul online. Deși activitatea sa este urmărită de numeroși oameni, acesta a preferat să păstreze discreția în privința vieții sentimentale.

De aproximativ doi ani, Gami formează un cuplu cu Erika Aylin, o studentă în vârstă de 22 de ani.

Participarea la „Power Couple” reprezintă pentru Erika o ocazie de a-și testa limitele și de a vedea cum reacționează în situații diferite de cele cu care este obișnuită.

„Mi s-a părut o oportunitate unică să îmi testez limitele, pentru că îmi place să ies din zona de confort și să încerc cât mai multe provocări noi. Iar faptul că trec prin toate astea alături de Andrei face experiența și mai specială pentru mine”, spune Erika.

Tânăra consideră că asemănările dintre ea și Gami îi pot ajuta în timpul competiției. Cei doi spun că au moduri asemănătoare de a gândi și de a reacționa, însă recunosc și existența unor diferențe.

În cadrul probelor, aceste diferențe ar putea deveni importante, mai ales în situațiile în care cei doi vor trebui să se completeze și să ia decizii împreună. Erika spune că are încredere în relația lor, dar este conștientă că emisiunea le va aduce și momente dificile.

Pentru Gami, participarea la „Power Couple” nu înseamnă doar o nouă provocare, ci și ieșirea din rutina în care s-a obișnuit să trăiască în ultimii ani. Creatorul de conținut spune că a acceptat participarea pentru a-și testa limitele și pentru a le arăta celor care îl urmăresc o altă latură a sa.

„Pentru mine, participarea la Power Couple este o oportunitate să mă provoc să nu mai fiu atât de comod și să ies din rutina cu care m-am obișnuit în ultimii ani”, mărturisește el.

Un element important pentru cei doi este că, prin participarea la emisiune, își fac pentru prima dată relația cunoscută public.

„Faptul că particip împreună cu Erika face experiența cu atât mai diferită pentru mine, mai ales pentru că este prima dată când ne facem relația publică și oamenii vor avea ocazia să vadă cum suntem noi, de fapt, împreună”, explică Andrei.

Gami și Erika știu că participarea la „Power Couple” îi va pune în situații pe care nu le pot controla. Probele le vor testa răbdarea, comunicarea și capacitatea de a lucra împreună.

Gami se așteaptă inclusiv la momente în care tensiunea va crește și nervii le vor fi puși la încercare, însă spune că are încredere că vor putea trece peste astfel de situații.

Pentru creatorul de conținut, o altă provocare va fi plecarea de acasă și renunțarea temporară la rutina obișnuită. Participarea la competiție înseamnă să lase în urmă responsabilitățile de care se ocupă în mod normal și să se concentreze asupra probelor și relației cu Erika.

O nouă descoperire legată de boala Alzheimer sugerează că o moleculă proteică numită ERBB4 ar putea fi cheia înțelegerii modului în care această afecțiune neurodegenerativă afectează memoria și funcțiile cognitive. Conform unui studiu publicat de Institutul de Științe de Bază din Coreea de Sud, receptorul ERBB4, activat anormal, ar putea declanșa multiple probleme neurologice asociate cu această boală.

Boala Alzheimer, caracterizată de acumularea de plăci amiloide și încurcături de tau, duce la hiperactivitatea neuronilor și la pierderea conexiunilor nervoase. Însă, mecanismele exacte care leagă aceste modificări de declinul cognitiv au rămas până acum neclare, conform publicației britanice The Independent. Studiul coreean oferă o perspectivă nouă asupra acestui proces, identificând ERBB4 ca un factor crucial.

Cercetătorii au descoperit că receptorul ERBB4, prezent în mod normal în neuronii inhibitori din creierele sănătoase, apare anormal în neuronii excitatori la pacienții cu Alzheimer. Acești neuroni excitatori, responsabili de intensificarea activității cerebrale, devin hiperactivi și contribuie la degradarea cognitivă. „Aceste descoperiri identifică expresia aberantă a ERBB4 în neuronii excitatori ca un factor timpuriu al fiziopatologiei bolii Alzheimer”, au explicat autorii studiului.

În cadrul experimentelor pe șoareci, cercetătorii au observat că astrocitele și microglia – celulele de susținere din creier – au eliminat din greșeală conexiuni neuronale sănătoase în prezența ERBB4 activat anormal. Acest fenomen a avut loc înainte ca simptomele cognitive majore să fie vizibile, indicând implicarea timpurie a receptorului ERBB4 în evoluția bolii.

Pentru a testa impactul receptorului ERBB4, echipa de cercetare a utilizat tehnologia de editare genetică. Eliminarea receptorilor ERBB4 din neuronii excitatori din hipocampus – o regiune cerebrală esențială pentru formarea amintirilor – a redus activitatea neuronală excesivă și a corectat anomaliile majore. În plus, celulele gliale au devenit mai puțin reactive, iar acumularea de plăci amiloide a scăzut semnificativ.

În urma acestei intervenții, șoarecii modificați genetic au prezentat îmbunătățiri evidente la testele de memorie și cogniție spațială. „Când ERBB4 a fost activat într-un număr mic de neuroni excitatori la șoareci altfel sănătoși, rozătoarele au dezvoltat o activitate cerebrală excesivă și deficiențe cognitive”, au precizat cercetătorii.

Pentru a valida aceste descoperiri, echipa a analizat țesut cerebral post-mortem de la aproape 450 de persoane. Rezultatele au arătat o expresie crescută a ERBB4 în neuronii excitatori afectați de Alzheimer, susținând ipoteza că această moleculă reprezintă o țintă terapeutică promițătoare.

La doar o lună și câteva zile de la inaugurare, pe tronsonul Autostrăzii A3 Zimbor – Poarta Sălajului apar primele restricții de trafic. Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj anunță că, începând de luni, 21 septembrie 2026, banda a doua va fi închisă pe ambele sensuri pentru montarea unor grătare metalice de protecție.

Lucrările se vor desfășura exclusiv pe timpul zilei, până pe 30 septembrie. Lungimea sectorului de autostradă restricționat nu va depăși 600 m, iar lucrările au loc simultan în mai multe poziții kilometrice.

„Începând de luni, 21.09.2026, se vor institui restricții de circulație pe Autostrada A3, Subsecțiunea 3B2, Zimbor – Poarta Sălajului, pe sectorul cuprins între km 13+260 și km 25+500, pe banda II, pe ambele căi de rulare, în vederea montării grătarelor metalice de protecție între structurile existente în zona km 17+307, km 20+975, km 22+856 și km 24+975. Lucrările sunt programate să fie finalizate până la data de 30.09.2026”, precizează DRDP Cluj, într-un comunicat.

Circulația nu va fi afectată în weekend, iar la sfârșitul programului de lucru, semnalizarea rutieră temporară va fi îndepărtată de pe partea carosabilă.

„Nu vor fi instituite restricții de circulație pe autostradă în perioada sfârșitului de săptămână, respectiv în intervalul de vineri, ora 12:00, până luni, ora 12:00”, potrivit sursei citate.

DRDP Cluj roagă șoferii să respecte restricțiile de circulație instituite și semnalizarea rutieră temporară.

Circulația pe cei 12,24 km de autostradă din județul Sălaj, între Zimbor și Poarta Sălajului, s-a deschis marți, 11 august.

Contractul pentru execuția Secțiunii Zimbor-Poarta Sălajului a avut o valoare de 836,89 milioane lei, fără TVA, și a fost finanțată prin Programul Transport. Lucrările au fost realizate de grupul UMB.

Până la sfârșitul anului, autoritățile promit că se va circula și pe sectorul vecin, dintre Nădășelu și Zimbor.

Departamentul Apărării al Statelor Unite a publicat un nou set de documente clasificate despre obiectele zburătoare neidentificate (OZN-uri), incluzând studii despre tehnologii futuriste precum motoarele warp și găurile de vierme, dar și despre efectele fizice resimțite de cei care au avut întâlniri cu astfel de fenomene. Această publicare recentă aduce la lumină informații surprinzătoare despre un program militar secret, potrivit Blic, parte a grupului Ringier.

Un total de 71 de dosare au fost făcute publice pe 18 septembrie 2026, dintre care 67 provin de la Departamentul Apărării al SUA, iar patru de la agenții de aplicare a legii din Colorado. Setul include 55 de fișiere PDF, 15 videoclipuri și un fișier audio, cu date care acoperă o perioadă extinsă între anii 1952 și 2025.

Documentele dezvăluie informații despre „Programul de Implementare a Sistemelor Avansate de Arme Aeriene”, o inițiativă militară secretă lansată în 2008 de Agenția de Informații a Apărării (DIA) și care a continuat până în 2012. Scopul acestui program era investigarea tehnologiilor avansate, multe dintre ele având legături cu concepte science fiction, cum ar fi călătoria prin spațiu folosind motoare warp sau găuri de vierme.

Printre documentele publicate se află și un raport tehnic de 38 de pagini, datând din 2010, care analizează „dovezile privind vătămările accidentale cauzate observatorilor umani de sisteme avansate de aeronave anomale”. În acest studiu, cercetătorii detaliază cazuri în care trei persoane sănătoase au suferit simptome grave după ce au fost expuse la astfel de fenomene. Aceste simptome includeau căldură intensă, înroșirea pielii, căderea părului, iar una dintre persoane a dezvoltat în timp semne de boală cauzată de radiații, urmate de o transformare malignă.

Raportul conchide că „un număr suficient de incidente/accidente au fost raportate cu exactitate” pentru a susține ipoteza că anumite sisteme avansate, deși încă neînțelese pe deplin de SUA, ar fi fost deja implementate.

Publicația include și mai multe materiale media, majoritatea fiind videoclipuri și imagini neclare cu obiecte zburătoare neidentificate surprinse de camerele militare. Un caz din 2022, documentat detaliat, prezintă o dronă care zbura cu viteze variind între 130 și 290 km/h în Orientul Mijlociu. Potrivit raportului, operatorii militari au observat mai multe obiecte la altitudini neașteptate, cu dimensiuni estimate între unu și doi metri, „zburând sporadic în zona țintă”.

Un alt videoclip din aceeași regiune arată șase obiecte sferice mici, descrise drept „agile”, care își schimbau frecvent direcția. De asemenea, patru videoclipuri, captate de forțele de ordine din Colorado în octombrie 2023, au fost incluse în setul de documente. Unul dintre ele prezintă „lumini roșii, albastre și verzi care clipeau”, iar fenomenul a fost descris de către un ofițer drept „silențios”.

Printre fișierele publicate se numără și o înregistrare audio de o oră, însoțită de transcrierea declarației din 1952 a ofițerului Forțelor Aeriene, Edward Rupelt. Acesta a explicat că aproximativ 20% din cele 800 de rapoarte OZN investigate de Forțele Aeriene au rămas fără o explicație clară, subliniind misterul care continuă să înconjoare aceste fenomene de zeci de ani.

Pe 14 septembrie 2026, Pentagonul a anunțat o măsură fără precedent: o scutire legală care permite actualilor și foștilor angajați, anterior obligați să păstreze confidențialitatea, să împărtășească guvernului informații despre cercetările legate de OZN-uri. Această inițiativă ar putea aduce mai multă lumină asupra întâlnirilor inexplicabile și asupra tehnologiilor avansate care continuă să ridice semne de întrebare.

Preşedintele Donald Trump a declarat vineri că Statele Unite au ajuns la un acord cu Danemarca şi Groenlanda care conferă SUA „control permanent” asupra securităţii Groenlandei şi împiedică orice adversar al Statelor Unite să aibă o prezenţă militară pe insulă, au informat CNN și Bloomberg.

„Statele Unite ale Americii au încheiat un acord cu Regatul Danemarcei şi Groenlanda, care conferă Statelor Unite control permanent asupra securităţii şi asupra tuturor celorlalte necesităţi din Groenlanda, răspunzând pe deplin TUTUROR numeroaselor noastre preocupări. Statele Unite NU vor suporta NICIUN COST!”, a scris Trump pe Truth Social, numind ulterior înţelegerea un acord „pe durată nelimitată”.

„În plus, de acum înainte, niciun adversar al SUA nu va putea avea VREODATĂ o bază în Groenlanda, o prezenţă militară în Groenlanda sau să facă investiţii sensibile în Groenlanda fără aprobarea noastră expresă, în scris”, a afirmat Trump.

El a adăugat că SUA vor începe „imediat” să-şi construiască propria „prezenţă militară importantă” şi vor colabora cu locuitorii Groenlandei, teritoriu danez, pentru „dezvoltarea şi construcţia” acesteia.

Statele Unite, Groenlanda şi Danemarca ar urma să semneze săptămâna viitoare, cu ocazia Adunării Generale a ONU, un acord privind „consolidarea securităţii în regiunea arctică şi a Atlanticului de Nord”, a anunţat biroul premierului danez într-un comunicat.

„Mă bucur că suntem pe punctul de a încheia un acord important pentru Groenlanda, Regatul Danemarcei şi Statele Unite”, a declarat premierul danez Mette Frederiksen, adăugând că acordul va fi „important şi pentru NATO şi Europa”. Ea a precizat, de asemenea, că acordul „recunoaşte suveranitatea şi integritatea teritorială a Regatului şi dreptul poporului groenlandez la autodeterminare”.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat că „acordul recunoaşte interesele Groenlandei şi locul nostru în cooperarea internaţională”, adăugând: „Este în beneficiul nostru, al tuturor”. Acordul, după semnare, va trebui să parcurgă procedurile parlamentare.

Un oficial american a declarat că înţelegerea include pentru SUA „drepturi permanente de acces, de amplasare a bazelor şi de survol” pe insulă. Acordul împiedică ţările care nu sunt membre NATO, inclusiv China şi Rusia, să deţină o bază sau să trimită trupe în Groenlanda, a declarat oficialul, adăugând că acesta garantează existenţa „mecanismelor necesare pentru prevenirea investiţiilor în sectoare sensibile”.

Reamintim că Rusia şi-a extins timp de mai multe decenii prezenţa militară în regiunea arctică, iar China şi-a intensificat prezenţa în zonă. Secretarul de stat Marco Rubio a afirmat într-un comunicat că acordul „răspunde permanent şi pe deplin preocupărilor noastre de securitate naţională în Groenlanda”.

La începutul acestui an, Trump a insistat în repetate rânduri asupra importanţei ca Statele Unite să obţină Groenlanda din motive de securitate naţională, însă discuţiile pe această temă dispăruseră în mare parte din spaţiul public în ultimele luni.

Afirmaţiile lui Trump privind preluarea Groenlandei au provocat o criză diplomatică în interiorul NATO şi eforturi intense pentru dezamorsarea situaţiei.

Lady Gaga și logodnicul ei, Michael Polansky, au devenit părinți pentru prima dată. Fiica lor s-a născut pe 9 iunie, la Los Angeles, iar numele ales pentru micuță are legătură cu una dintre piesele importante din cariera artistei.

Lady Gaga și Michael Polansky au devenit părinții unei fetițe. Potrivit certificatului de naștere obținut de TMZ, Rose Bean Polansky s-a născut pe 9 iunie 2026, la ora 23:19, la Cedars-Sinai Medical Center din Los Angeles.

Informația privind nașterea copilului a fost confirmată anterior de PEOPLE, care a relatat pe 11 septembrie că artista și logodnicul ei au devenit părinți. Sexul și numele copilului nu fuseseră însă confirmate oficial de reprezentanții cuplului.

Potrivit surselor citate, Lady Gaga se simte foarte bine și se bucură de perioada petrecută departe de atenția publică. Artista ar fi apelat la o mamă surogat.

Numele ales pentru fetiță ar avea o semnificație specială pentru Lady Gaga. O sursă a declarat pentru PEOPLE că prenumele Rose este inspirat de piesa „La Vie En Rose”, interpretată de artistă în filmul „A Star Is Born”, lansat în 2018.

Legătura cu acest cântec este cu atât mai puternică datorită unui tatuaj pe care Lady Gaga îl are pe coloana vertebrală. Artista și-a tatuat un trandafir cu tulpină lungă, alături de cuvintele „la vie en rose”.

Potrivit aceleiași surse, numele de Bean ar fi inspirat de activistul Carl Bean, care a reprezentat o sursă de inspirație pentru piesa „Born This Way”, lansată de Lady Gaga.

„Lady Gaga este foarte fericită. Și-a dorit întotdeauna să fie mamă. Acesta a fost un lucru foarte important pentru ea”, a declarat pentru PEOPLE o sursă apropiată artistei.

Aceeași sursă a precizat că Gaga era pregătită să își reducă ritmul de lucru după încheierea turneului, care s-a terminat în aprilie.

„În acest moment, se bucură că este departe de atenția publică și că are parte de acest timp special alături de copil. Michael se descurcă foarte bine cu bebelușul. Descoperă împreună toate aceste lucruri. Nu vrea să piardă nimic din această perioadă.”

Lady Gaga și Michael Polansky au fost fotografiați pentru prima dată sărutându-se la o petrecere de Revelion din Las Vegas, în 2020. Cei doi și-au făcut apoi publică relația, la scurt timp după Super Bowl-ul din 2020, organizat la Miami. Polansky este antreprenor și absolvent al Universității Harvard. În timpul pandemiei de COVID-19, acesta a stat împreună cu Lady Gaga în casa artistei din Malibu.

În iulie 2024, Lady Gaga a confirmat că ea și Michael Polansky s-au logodit. Artista l-a prezentat atunci drept „logodnicul” ei în timp ce vorbea cu premierul francez Gabriel Attal la Jocurile Olimpice de la Paris.

Michael Polansky a colaborat și cu Lady Gaga din punct de vedere profesional. El a fost implicat în realizarea albumului Mayhem, lansat în 2025, contribuind la producția materialului și la compunerea mai multor piese.

Artista a vorbit în repetate rânduri despre dorința de a deveni mamă. Într-un videoclip publicat pe YouTube în decembrie 2019, în cadrul unei discuții cu NikkieTutorials, Lady Gaga vorbea despre planurile sale pentru următorii zece ani. „Vreau să fac mai multe filme”, spunea artista la acea vreme. „Vreau să am copii.”

Câțiva ani mai târziu, dorința sa a devenit realitate. Lady Gaga și Michael Polansky sunt acum părinții unei fetițe, Rose Bean Polansky.

Aflată la 5 kilometri de orașul Câmpulung și la poalele munților Iezer, comuna Bughea de Sus era pe vremuri faimoasă în toată țara pentru băile sale termale și beneficiile dovedite ale izvoarelor din zonă, în special în combaterea reumatismului. Numai că de câteva decenii, turismul balnear din zonă a dispărut. Însă Dorin Mirea, un om de afaceri din zona Muscel, s-a decis să reînvie turismul balnear la Bughea de Sus.

Începând din prima jumătate a secolului al XIX-lea, comuna Bughea de Sus a fost faimoasă în toată țara și nu numai pentru băile termale de aici și pentru beneficiile deosebite pentru sănătate, numeroși oameni vindecându-se, în special de reumatism, după curele făcute acolo. Comuna are și o poziție spectaculoasă, la aproximativ 600 de metri altitudine, la poalele Munților Iezer, la doar 5 kilometri de orașul Câmpulung Muscel, prima capitală a Țării Românești (între anii 1330 și 1369).

Izvoarele de apă minerală de la Bughea de Sus au proprietăți demonstrate, inclusiv prin mai multe studii publicate de-a lungul anilor. Numai că, din nefericire, în ultimele decenii potențialul balneoclimateric de la Bughea de Sus a intrat într-un con de umbră în lipsa unor investiții adecvate, clădirile unde funcționau băile termale degradându-se.

Din fericire, Dorin Mirea, un om de afaceri atașat de această zonă, s-a hotărât în urmă cu câțiva ani să reînvie tradiția turismului balnear în comuna Bughea de Sus.

Primul pas a fost făcut prin deschiderea unui hotel de patru stele în primăvara acestui an, iar în următorii trei ani va fi realizat un complex de băi termale direct legat de hotel. Și hotelul, intitulat Bughea Băi, are o poveste interesantă, având poezii – la propriu – la fiecare etaj pe pereți, iar fiecare cameră fiind tapetată cu peisaje din câte un anotimp, pentru ca pacienții cazați să aibă și un confort deosebit. Hotelul are 24 de camere și 6 apartamente, a fost construit pe parcursul a aproape cinci ani, iar investiția s-a ridicat la aproximativ două milioane de euro.

„Am vrut să investesc aici pentru că știu sigur că a reda sănătatea oamenilor este un lucru minunat. Mai mult decât atât, energia pe care ți-o transmit oamenii vindecați la băi nu se compară cu nimic altceva. Îmi era necaz când treceam pe acolo și vedeam cum se degradează clădirile, așa că am hotărât să fac această investiție. Apa izvoarelor din comuna Bughea de Sus este una cu proprietăți și beneficii demonstrate. Mi-am dorit foarte mult ca tradiția băilor termale din zonă să renască”, a precizat omul de afaceri Dorin Mirea pentru Libertatea.

Și hotelul propriu-zis a fost făcut cu grijă pentru natură. La parterul hotelului, în mijlocul recepției, este un mesteacăn impresionant, iar pe unul dintre pereți au fost amplasate numeroase plante. Terasa din spatele hotelului este plină de verdeață, în continuarea ei fiind pădurea de pe dealul Măgura.

În dreapta hotelului poate fi văzut terenul unde va fi construit în următorii trei ani complexul balneoclimateric, acesta urmând a fi direct legat de hotel, pentru ca totul să fie fluent și confortabil pentru turiștii-pacienți. Costurile estimate pentru viitorul complex se ridică în jurul sumei de trei milioane de euro.

„Viitorul complex va avea două etaje, având absolut toate dotările, de la cabinete medicale la săli de tratament. În cadrul complexului se vor face inclusiv tratamentele posttraumatice”, adaugă Dorin Mirea. „Va fi foarte importantă renașterea turismului balnear pentru comună, grație investițiilor pe care le face și le va face domnul Dorin Mirea. Se preconizează ca în aproximativ trei ani, toate lucrările la viitorul complex să fie gata. Investiția va atrage mulți oameni în zonă, atât pentru tratamente, cât și turiști. Vor crește și veniturile la bugetul local, va crește și vizibilitatea comunei la nivel național. Este o investiție importantă ce va genera o dezvoltare la nivelul comunei”, a declarat pentru Libertatea Nicolae Tarbă, primarul comunei Bughea de Sus.

Bughea de Sus are un potențial balneoclimateric dovedit grație zăcământului hidrotermal localizat în cele patru surse de apă din comună. Izvoarele de apă minerale, precum și cele din albia majoră a râului Bughea sunt legate de depozitele miocene din regiune, având o concentrație ce diferă puțin de la un izvor la altul, în hidrogen sulfurat, clorură de sodiu și o concentrație slabă în ceea ce privește bicarbonatul de sodiu.

Izvoarele ce ies din dealul Măgura, aflat în spatele hotelului, sunt atermale (n. red. - au temperatura egală sau mai mică decât temperatura medie anuală a aerului din regiune) și hipotonice, fiind utilizate atât pentru cura internă, cât și pentru cea externă. Aceste izvoare cu proprietăți deosebite au fost descoperite acum peste două secole de către locuitorii comunei care făceau băi, cunoscându-le efectele tămăduitoare.

Date privind studierea izvoarelor de la Bughea de Sus sunt de la începutul secolului al XIX-lea, când doctorul Ștefan Vasile Episcopescu, în lucrarea sa „Apele metalice ale României Mari”, publicată în 1837, face o sumară descriere a izvoarelor de la Bughea de Sus și a beneficiilor acestora, sfătuindu-l pe logofătul Niculaie Rucăreanu, pe a cărui moșie se găseau izvoarele, să le „destupe”. O altă lucrare despre izvoarele tămăduitoare de la Bughea de Sus a apărut în anul 1958, sub coordonarea profesorilor Mircea Constantinescu și Ion Dobrescu. Bughea de Sus a fost atestată documentar în 1549, printr-un act dat de către voievodul Mircea Ciobanul. Conform reprezentanților Primăriei, numele comunei provine, probabil, din apelativul boaghe cu sens de „ceață deasă”. În zona de munte, ceața, boaghea, este un fenomen meteorologic obișnuit.

Autostrada Transilvania A3, între Zimbor și Nădășelu, a fost filmată din avion de Asociația Pro Infrastructură. Videoclipul arată că lucrările la viaducte avansează rapid, iar șansele să se circule pe acest lot în decembrie 2026 sunt cât se poate de reale.

Imaginile spectaculoase din aer filmate pe 17 decembrie arată stadiul lucrărilor pe unul dintre cele mai așteptate tronsoane din Ardeal. Secțiunea dintre Nădășelu și Zimbor, de 30,6 km, din A3, este la un pas de finalizare. Nădășelu este un sat în comuna Gârbău, aflat în județul Cluj, care se situează la doar aproximativ 17 kilometri nord-vest de municipiul Cluj-Napoca. Zimbor este o comună aflată în județul Sălaj, situată mai la nord.

„Acum cu avionul, în decembrie de la volan pe A3 Zimbor-Nădășelu”, arată reprezentanții Asociației Pro Infrastructură, care au vrut să arate o altă perspectivă, de această dată din avion, a acestui sector de autostradă.

Potrivit acestora, montarea tuturor grinzilor la viaductul Nădășelu și suprabetonarea de la Topa Mică deblochează perspectivele de deschidere a traficului în luna decembrie 2026.

„Având în vedere că turcii de la Ozaltin au pus toate grinzile la viaductul Nădășelu și au turnat și ultimul segment pe deschiderile cantilever iar la Topa Mică tot viaductul este suprabetonat, avem încredere că în decembrie vom circula pe toți cei 42,3 kilometri dintre Poarta Sălajului și Nădășelu și mai departe pe A3 până la Târgu Mureș, peste 155 kilometri”, mai menționează reprezentanții ONG-ului, într-o postare făcută pe Facebook.

Amintim că lotul Zimbor-Poarta Sălajului a fost inaugurat pe 11 august 2026, fiind prima deschidere de autostradă din acest an.

Contractul sectorului dintre Nădășelu-Zimbor va împlini în decembrie 6 ani de existență, fiind semnat cu UMB în 28.12.2020. El prevedea 12 luni de proiectare plus încă 24 de execuție.

„A primit ordinul de începere în 25.01.2021 autorizațiile de construire în mai multe etape în decursul anului 2021. Întârzierea este foarte mare. Ar fi trebuit să fie finalizat în decembrie 2023, cel mai târziu în august 2024 dacă socotim și disputele tehnice și dificultățile din teren”, spune Asociația Pro Infrastructură.

Una dintre explicațiile importante pentru întârziere este reprezentată de problemele geologice descoperite pe traseu.

La Nădășelu și Topa Mică, terenul instabil a făcut imposibilă continuarea lucrărilor în forma proiectată inițial. Soluția a fost devierea autostrăzii și construirea unor viaducte noi. Aceste lucrări nu au rămas în contractul inițial cu UMB, ci au fost atribuite separat. Contractul pentru devierile de traseu de la Nădășelu și Topa Mică a fost semnat cu Ozaltin la 5 iunie 2024.

Acesta prevede nouă luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuție. Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat pe 4 august 2025, iar autorizațiile de construire au fost emise la 11 iulie și 1 septembrie 2025. Conform termenului contractual, lucrările trebuie terminate în martie 2027.

Dacă viaductele sunt finalizate în decembrie, circulația ar putea fi deschisă înainte de termenul contractual. Asociația Pro Infrastructură arată că se lucrează în prezent la ultimele elemente importante ale structurilor, iar aceste viaducte reprezintă punctul decisiv pentru deschiderea întregii secțiuni.

„În afară de aceste două devieri de traseu făcute de turci, UMB mai are de muncă în câteva puncte pe autostradă și la destule mărunțișuri în afara ei, lucrări absolut necesare în versanții transilvăneni mișcători, dar lotul poate fi gata de trafic până când termină Ozaltin, cel mai târziu”, mai menționează reprezentanții ONG-ului.