MENIU CAUTĂ
22 Aug. 2018 21:00 , de Cătălin Doscaș

Căile Ferate ale Bucureştiului, în prag de desfiinţare. Drumul de fier urban, înlocuit cu bulevarde

Distribuie

Vestul Capitalei este una dintre cele mai dense zone urbane din România. Peste 400.000 de oameni locuiesc în celebrele "cartierele-dormitor", aşa cum au fost botezate de comunişti, nemaipunând la socoteală localităţile din zona metropolitană a judeţului Ilfov.

  • În timp ce marile capitale europene limitează traficul rutier şi îmbogăţesc oferta de transport public pe şine, la Bucureşti, calea ferată urmează să fie scoasă şi înlocuită cu bulevarde.
  • O bucată de 7,5 kilometri de cale ferată industrială, moştenită din comunism, care ar putea lega localităţi riverane Capitalei cu zona centrală, urmează să fie dezafectată şi înlocuită cu un acces „rutier şi pietonal”.
  • Asta deşi există un proiect vechi de aproape 10 ani, făcut benevol de un tânar arhitect care a emigrat în Elveţia, prin care Bucureştiul ar putea să scape, cu ajutorul trenurilor urbane, de ambuteiaje şi poluarea aferentă.

Pe lângă Bucureştiul propriu-zis, doar zona comunei Domneşti adună 35.000 de oameni, de-o parte şi de alta a Centurii Capitalei şi, cu toate acestea, încă aşteaptă un pasaj rutier de mai bine de 10 ani.

Un proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedintei de joi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti prevede „un nou coridor de transport public pentru trafic rutier şi pietonal pe axa Centru-Vest a oraşului: Bulevardul Vasile Milea – strada Valea Cascadelor – Preciziei”.

Pentru realizarea acestui obiectiv, specialiştii Primăriei Municipiului Bucureşti au identificat terenului fostei linii de cale ferată Bucureşti Cotroceni – Bucureşti Progresu, care aparţine Ministerului Transporturilor.

Puţini ştiu că drumul de fier dintre Cora Lujerului şi Plaza România, din Sectorul 6, e graniţă de cartier, iar în trecut tăia Capitala, ieşea din Bucureşti prin Gara CFR Progresul şi se oprea la Dunăre, la Giurgiu.

În timp, această linie a fost înţesată cu terminale ce au alimentat garnituri de tren cu containerele fabricilor socialiste din sud-vestul Capitalei.

Bucureştiul avea aproape o centură completă în jurul centrului, din care în ziua de azi lipsesc foarte multe bucăţi. Spre exemplu, pe mare parte din bulevardul Barbu Văcărescu, până în 86 și 87 era cale ferată. Calea ferată era legată cu drumul spre mare, prin Barbu Văcărescu, Circul Globus şi de acolo ajungea la Gara Obor”, explică arhitectul Andrei Egli.

De câţiva ani, Andrei Egli profesează în Elveţia. Însă acum aproape 10 ani era la Bucureşti şi a avut o idee pe care, ulterior, a pus-o în planşe. Fără studiu de fezabilitate, fără licitaţie şi fără să fie plătit de nimeni.

„Contextul a fost că am avut ocazia să călătoresc mult şi să stau în multe oraşe din Europa, şi am văzut că există liniile acestea în București. Bucureştiul a avut nişte căi ferate foarte bine legate, dar comuniştii au desfiinţat multe din ele. S-a mers foarte mult pe ideea de transport rutier şi ele au început să fie desfiinţate în anii ‘60 şi în anii ‘70. Şi chiar în anii ’80 au desfiinţat părţi din aceste linii, care erau legate toate între ele”, povesteşte Andrei Egli.

Căile Ferate ale Bucureştiului au început să fie construite în urmă cu mai bine de 100 de ani, ca parte a modernizării României, pe când era regat. Din pricina extinderii oraşului, reţeaua drumurilor de fier a rămas captivă în interiorul urbei.

Harta proiectului TER.(sursa: arh. Andrei Egli)

O reţetă care ar fi putut salva Bucureştiul anului 2018, dacă ne uităm la marile oraşe europene.

Trenuri care vin de la zeci de kilometri distanţă şi ajung în inima unor metropole precum Londra, cu mii de oameni.

Fără poluare şi fără ambuteiaje rutiere.

Proiectul „Tren Expres Urban”

Proiectul lui Andrei Egli ţintea acum 10 ani tocmai aceste linii astupate sau abandonate.

Cinci trasee erau deja schitaţe pe planşele arhitecturale, plus unul circular, pe actuala Centură Feroviară a Capitalei.

Cel mai viabil dintre acestea era cel din vestul Capitalei.

Cum ar fi trebuit să arate staţia „Plaza” din zona Gării Cotroceni, Sectorul 6.

T2 trebuia să facă legătura între zona Eroilor şi, surprinzător pentru frontispiciul guvernamental al zilelor noastre, oraşul Videle, din judeţul Teleorman.

Trenurile ar fi trebuit să circule la 20 de minute unul de altul, fix pe fosta linie industrială, dar şi pe Magistrala 900, care leagă Capitala de Timişoara. Ruta trebuia să aibă o lungime de 50 de kilometri, iar adaptarea ei la drum de fier urban, în zona Capitalei, ar fi costat 160 de milioane de euro.

Joi, municipalitatea supune la vot în Consiliul General dacă îngroapă definitiv această idee, uitată de mai bine de 10 ani prin sertarele autorităţilor.

Proiectul l-am prezentat mai întâi la Anuala de Arhitectură în 2007 şi ulterior am avut foarte multe discuţii cu decidenţii vremii. Proiecte de genul ăsta durează foarte mult la noi în România, pentru că regiile nu comunică între ele. (…) Artera rutieră nu ştiu dacă este o prioritate. Există deja artere rutiere paralele cu respectivul proiect.

Cred că ar fi de mai bun augur activarea acestei căi feroviare, pentru că ar putea să preia pasageri din zonele externe ale Bucureştiului. Să nu uităm că sunt două mall -uri acolo, sunt clădiri de birouri”, explică arhitectul.

Trenul care ar fi plecat din Teleorman ar fi creat legături, în Sectorul 6, cu trei autobuze (103, 136, 137, 139), cinci tramvaie (2, 11, 12, 35 şi 41) şi două troleibuzele (71 şi 93).

Mai mult, costul de 160 de milioane de euro ar fi presupus ca linia să fie conectată la reţeaua de metrou prin staţia Eroilor, de unde se ramifică magistralele M1 şi M3.

Cum ar fi trebuit să arate staţia din dreptul străzii Everest, din Sectorul 6 al Capitalei.

Dacă proiectul supus la vot în CGMB va trece, în baza unui raport de specialitate întocmit de Direcţia Patrimoniu şi Direcţia Urmărire Lucrări Mari de Infrastructură, municipalitatea va solicita oficial Guvernului să emită o hotărâre pentru transferul terenului de la Ministerul Transporturilor la Primăria Capitalei.

Pe lângă un nou bulevard, municipalitatea mai doreşte realizarea unui nou coridor de transport public pentru trafic rutier şi pietonal pe axa Nord-Centru-Sud în continuarea diametralei Nord-Sud Piaţa Victoriei – Uranus şi conectarea acestuia la viitoarea autostradă Bucureşti-Giurgiu.


Urmareste cel mai nou VIDEO incarcat pe libertatea.ro
Centenar Solidar / 600 de lei lunar, patru suflete și o păpușă cam urâtă
Loading...
Comentarii