REPORTAJ/Când biserica face casă bună cu politica. Aleșii se roagă pe scaune de piele, la umbră, iar alegătorii le stau la picioare, la soare! VIDEO&FOTO

Adormirea Maicii Domnului, la mănăstirea de la Sâmbăta de Sus

Mii de oameni au ales să meargă miercuri la mănăstirea Brâncoveanu, de la Sâmbăta de Sus, care poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. Zona din jurul lăcașului de cult a fost invadată de vânzători, cerșetori, tineri, vârstnici, domni tatuați sau doamne care nu s-au ferit să facă paradă de haine, genți ori pantofi cu toc.

Dincolo de latura comercială, de remarcat a fost prezența „gulerelor albe'. În foișorul din curtea mănăstirii, unde s-a ținut slujba religioasă, opt scaune din piele au fost pregătite pentru „importanții' din politică sau administrație. Imaginea politicienilor păziti de un jandarm urcat în foișor alături de preoți, în timp ce mulțimea le stă la picioare, spune mai mult decât o mie de cuvinte.

„Zici tu că sunt mulți? Deloc! Înseamnă că nu știi cum era anii trecuți aici, la hram', spune Geo.

A crescut în zonă și sigur știe ce zice. Totuși, numărul pelerinilor veniți miercuri la mănăstirea Brâncoveanu este impresionant.  Oameni de toate vârstele au luat cu asalt parcă sfântul lăcaș care poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. Pe aleea care duce către mănăstire, dacă arunci un ac nu cade pe asfalt.

Se vinde și se cumpără tot: de la langoși la colaci secuiești, de la celebra jucărie slime până la cel puțin la fel de cunoscutele squeeshi, de la costume „tradiționale românești' made in China la băutură. Oamenii și-au dat dezlegare la mici și bere, vânzătorii de suveniruri îi asigură că icoanele și suvenirurile care poartă chipul lui Arsenie Boca sunt sfințite.

E clar, vânzările sunt peste așteptări. „Să mai zică ăștia ceva de Dragnea! Uite, le-a adus românii acasă, merg afacerile unse', spune Marian. E plecat de aproape două decenii în Italia. Vine acasă de dor, stă la slujbă la biserică și încă îi pasă de tara asta. Face cu un umor amar remarca despre Dragnea și se simte că, dacă nu i-ar păsa, nu ar face-o. În fața numărului impresionant de icoane de toate felurile, de toate mărimile, cu prețuri de la zece lei patru icoane la sute de lei icoana cu foiță de aur, Geo face și el o remarcă dulce-amăruie, ce dovedește că, deși a plecat din țară de 19 ani, încă e implicat sufletește: „O icoană cu pesedeul om găsi?  Zău că o cumpăr!'.

Masa de oameni se rărește, în mod surprinzător, la intrarea în curtea mănăstirii. Chiar în fața stâlpului din dreapta porții, o mașină super luxoasă și-a adus proprietarul la rugăciune. Cum or găsi oamenii ăștia cu bani mereu locurile cele mai bune? O fi fler, o fi noroc, sau poate nu e deloc o coincidență faptul că românul cu Logan e nevoit să meargă sute de metri de la locul unde și-a lăsat mașina până la biserică, iar unul cu bolid găsește loc în față. Dumnezeu știe! Ca doar el le-a rânduit și le știe pe toate!

Slujitorii Domnului sau aleșii neamului, deasupra mulțimii

În curtea mănăstirii, atmosfera e ceva mai relaxată. Nu sunt cozi, nu e nerăbdare, oameni cu copii mici în căruț sau în brațe,  bătrâni în baston, femei care și-au adus scăunelul de pescuit, știind că vor petrece ore de așteptare, asistă la slujba susținută de un numeros sobor de preoți în foișorul din curtea mănăstirii gătit de sărbătoare.

Câţiva norocoși au prins loc pe scaunele și băncuțele așezate în fața foișorului. Alții asistă la slujbă de la distanță și nu puțini sunt cei care se înghesuie în jurul foișorului să le înmâneze preoților acatistele prin care fiecare îi cere bunului Dumnezeu în scris ce-și dorește mai mult: unii sănătate, alții o mașină nouă sau, de ce nu, o nevastă bună pentru nepotul ajuns la 40 de ani și încă neînsurat.

Printre cele bisericești, pe o latură a foișorului, un rând de scaune îmbrăcate în piele atrage atenția. Și nu e vorba de scaune, cât mai ales de cei care le ocupă: bărbați la costum închis cu cămăși albe care par tocmai sosiți de la o ședință a Parlamentului sau cel puțin al unui consiliu local. Sunt vreo 8 – 9, unul singur fără sacou. Stau pe scaune în foișor deasupra mulțimii, alături de preoți, păziţi de un jandarm și el deasupra mulțimii. Din când în când, câte unul își face semnul crucii, altul își consultă telefonul ori vorbesc intre ei.

Primul din rând, cel mai depărtat de jandarm, seamănă izbitor cu ex-ministrul Tineretului și Sportului Marius Alexandru Dunca.  Un search pe google spulberă orice îndoială: el trebuie să fie, mai ales că e șef la PSD Brașov, județ un care se află mănăstirea. Ceilalți nu au figuri la fel de cunoscute. Aflu că bărbatul fără sacou e un localnic cu neamuri sus-puse în minister, la București, și că este alături de oficiali la fiecare hram.

Niciunul dintre gulerele albe care se bucură de serviciul religios de deasupra mulțimii nu pare rușinat de poziția privilegiată. Poate nici măcar nu-și dau seama că măcar în fața Domnului ar trebui să fim toți egali.

Maica Domnului și „Fără Penali în funcții publice'

La ieșirea din mănăstire, din nou aglomerație mare. Este impresionant numărul cerșetorilor care stau la mila cerșetorilor, iar mâinile întinse nu trebuie să spună prea multe cuvinte căci picioarele tăiate și cusăturile în carne, afișate, spun totul. Ceva mai încolo, un grup de tineri purtând tricouri albe, inscripționate „Fără Penali în funcții publice', strâng semnături. Unii se uită curioși, habar n-au ce fac acolo tinerii care le cer semnătura însoțită de datele din buletin. Alții se scuză spunând că nu au actul de identitate atunci când câțiva tineri plin de zel îi invită să semneze.

În mai puțin de o oră, au strâns câteva zeci de semnături de la românii care nu mai vor penali în funcții publice.

Nimeni nu pare mirat că operațiunea de strângere de semnături se desfășoară în zi de mare sărbătoare, în apropierea mănăstirii.

Tânărul care îi coordonează pe cei de la USR, întrebat cum le răspunde totuși celor care ar avea de obiectat împotriva acțiunii civico-politice într-o astfel de zi, zâmbește și face trimitere direct la una dintre cele zece porunci.

„Suntem destul de departe de mănăstire și apoi Cartea Sfântă zice să nu furi, nu? Despre asta este acțiunea noastră', spune tânărul de la USR.

Câțiva pași mai încolo, o doamnă își plimbă geanta aurie în formă de coroană. O alta, pe tocuri de 12 centimetri, se remarcă dintr-un grup de fuste lungi și mult sclipici. Se vând tigăi, ceaune, baloane, ii românești made in China, vechituri de tot felul.

„În zona asta, nu luăm nimic de mâncare', ne spune un prieten din partea locului. Sfatul omului nu ne miră, având în vedere că preparatele la grătar sunt făcute aproape printre boscheți și mărăcini, fără vreo sursă de apă potabilă în zonă.

La Sâmbăta de Sus este sărbătoare mare, dar e greu de spus dacă atmosfera e mai degrabă de sărbătoare religioasă ori mai curând de bâlci. Pentru mulți este doar prima dintre zilele libere de minivacanță. Unii și-au lăsat gândurile la poarta mănăstirii și au intrat să-și curețe sufletele la slujbă, ignorând că inclusiv acolo politicienii sunt mai egali decât ei. Alții și-au lăsat la poarta mănăstirii doar sticlele goale de suc și bere, într-un gest care pare aproape tipic românesc…

Citește și:

VIDEO LIVE / Ziua Marinei 2018, cel mai mare spectacol naval al anului. Klaus Iohannis, prezent la manifestări

Mai multe articole