MENIU CAUTĂ
16 Sep. 2018 19:00

Gazele, infrastructura şi geopolitica Europei discutate la Summitul celor Trei Mări de la București – ANALIZĂ

Distribuie

Liderii celor 12 state care fac parte din Inițiativa celor Trei Mări se reunesc luni și marți la București pentru a discuta probleme legate de dezvoltarea economică a statelor din regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est.

Începută în urmă cu trei ani, Iniţiativa celor Trei Mări a pornit ca un proiect regional de securitate, în contextul conflictului din Ucraina, dar în prezent capătă din ce în ce mai mult un sens economic, de cooperare regională.

Iniţiativa celor Trei Mări – Baltică, Adriatică şi Marea Neagră – reuneşte Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia şi a fost prezentată la finele lunii septembrie 2015, la Adunarea Generală a ONU de a New York, ca un demers al preşedintelui Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarović şi al preşedintelui polonez Andrzej Duda. În august 2016, la Dubrovnik, este adoptată o declaraţie comună a celor 12 state, iar în vara anului 2017 are loc al doilea forum al iniţiativei, la care a participat şi preşedintele american Donald Trump.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, summitul de la Bucureşti va reprezenta oportunitatea politică de a valida liniile directoare strategice care stau la baza dezvoltării viitoare a Iniţiativei celor Trei Mări. „Această platformă politică flexibilă are ca prim obiectiv dezvoltarea economică a statelor din regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est, prin creşterea interconectivităţii, în special pe axa Nord-Sud, dar nu numai, în trei domenii principale – transport, energie, digital – şi stimularea competitivităţii economiilor statelor participante. Al doilea obiectiv vizează creşterea convergenţei reale între statele membre ale UE, contribuind astfel la întărirea unităţii şi coeziunii în cadrul Uniunii, pentru a permite continuarea politicii de integrare europeană, ca bază pentru relansarea proiectului european. În al treilea rând, Iniţiativa are rolul de a contribui la consolidarea relaţiei transatlantice, prin încurajarea prezenţei economice a SUA în regiune ca un catalizator pentru o cooperare consolidată şi ca parte a parteneriatului transatlantic”, arată Administraţia Prezidenţială.

Dar analiștii spun că ideea de bază pare să devină faptul că iniţiativa ar trebui să se transforme într-un vehicul care să servească interesele membrilor acolo unde UE si NATO nu le pot acoperi suficient, în principal la planurile regionale de infrastructură şi energie. În plan economic, iniţiativa înseamnă 28% din PIB european, în valoare de 1.400 de miliarde de euro, la 114 milioane de locuitori.

Infrastructura, cea mai importantă problemă de pe ordinea de zi

Chiar dacă în zonă s-au construit, în ultimii 20 de ani, în jur de 5.600 de kilometri de autostrăzi, mai sunt nevoie, conform unor studii internaţionale, de circa 615 miliarde de euro pentru investiţii în infrastructură şi logistică, pentru a ajunge la nivelul tărilor vestice. În general marile coridoare de transport au fost aşezate pe direcţia est- vest, aşa că proiectele de infrastructură discutate în cadrul iniţiativei celor Trei Mări, ce unesc nordul şi sudul continentului nu pot fi considerate decât binevenite, scrie Mediafax.

Două mari proiecte de infrastructură s-au aflat până acum pe agenda iniţiativei, este vorba de reţeaua de autostrăzi Via Charpatia şi un proiect de transport pentru gaze naturale lichefiate (LNG).

Via Charpatia ar trebui să lege portul lituanian Klaipeda de Salonic. Drumul ar urma să treacă prin Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România (unde apare şi o legatură cu portul Constanţa), Bulgaria şi Grecia şi va include autostrăzi deja aflate în exploatare din Polonia, Ungaria şi Slovacia.

O altă zonă de afaceri pe care proiectul se concentrează este digitalizarea, aflată pe agenda discuţiilor de la Bucureşti. Şi, chiar dacă în prezent nouă din cele 12 state membre ale iniţiativei se află sub media UE a Digital Economy and Society Index, există deja analişti care vorbesc de autostrăzi digitale, de centre regionale de date (data islands), ba chiar şi de o flotă de maşini inteligente, fără şofer, care în 2035 ar putea lega Tallin de Zagreb.

Gazele, subiectul fierbinte al Summitului celor Trei Mări

Un proiect de transport pentru gaze naturale lichefiate implică un terminal de gaze din Polonia, deja operaţional în portul baltic Swinoujscie şi un al doilea, care ar trebui finalizat anul viitor în Croaţia, pe insula Krk. Conducte de distribuţie vor lega ţările membre ale iniţiativei, iar proiectul se constituie într-o alternativă la gazul rusesc, de care depind multe dintre statele membre ale proiectului Trei Mări.

Proiectele Iniţiativei au ajuns atât în atenţia Statelor Unite cât şi a Chinei, care studiază modul în care poate apropia iniţiativa Trei Mări de proiectul One Belt, One Road; puţin paradoxal, Buxelles-ul nu s-a pronunţat încă, oficial, în privinţa proiectului (neoficial, au existat destule voci care au acuzat Trei Mări ca fiind un proiect separatist).

Donald Trump a promovat, la primul summit al iniţiativei de la Varşovia, vânzările de LNG americane, vorbind, în discursul său şi de conducta BRUA sau de cumpărarea de armament, fără referiri la Rusia. Pe de altă parte, Europa este prinsă într-un joc de interese centrat pe gaze naturale, unde actorii – Germania, Rusia, ţările estice, Ucraina, Statele Unite, fac şi desfac conducte, contracte şi alianţe. Proiectul LNG al Iniţiativei celor Trei Mări este în măsură să influenţeze piaţa europeană, şi aici este una din cheile în care trebuie înterpretate recentele demersuri de a intra în alianţă ale Germaniei dar şi apropierea binevoitoare a Americii.

Propunerile României

România va propune la summitul de la Bucureşti al iniţiativei, care începe luni, şi alte proiecte, printre care „Rail 2 Sea', care priveşte o rută feroviară de 3.663 km din portul Gdansk şi se termină la Constanţa. În domeniul digital, România oferă, printre altele, ideea creării unei platforme pentru monitorizarea în timp real a apelor din bazinele hidrografice aflate în regiunea Iniţiativei celor 3 Mări, care va oferi posibilitatea identificării factorilor de poluare, dar şi de efectuare a unor analize de risc. Un al doilea proiect vizează crearea unei platforme digitale inteligente pentru tranzacţionarea serviciilor de transport şi logistică, în timp ce a treia propunere a României se referă la definirea şi dezvoltarea unei foi de parcurs către un sector energetic digitalizat şi sustenabil şi crearea unei platforme digitale în domeniul stocării energiei.

În domeniul transporturilor România propune şi proiectul FAIRway Danube pentru reabilitarea şi întreţinerea şenalului Dunării şi afluenţilor săi navigabili. La capitolul energie, România este interesată de dezvoltarea sistemului naţional de transport gaze naturale pe coridorul BRUA, mai scrie Mediafax.

Pentru finanţarea proiectelor, oficialii Trei Mări au decis înfiinţarea unui fond de investiţii în valoare de 100 de miliarde de euro, o iniţiativă a Bank Gospodarstwa Krajowego, banca naţională poloneză de dezvoltare. Banca va colabora cu 11 instituţii bancare din spaţiul iniţiativei, o scrisoare de intenţie urmând a fi semnată chiar la Bucureşti, conform unor informaţii din presa internaţională. Fondul va începe să lucreze anul viitor şi nu va avea un sediu, boadrul de directori urmând să se întâlnească pe rând, în ţările membre.

Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări

În marja summitului, va avea loc, la Romexpo, sub înaltul patronaj al preşedintelui României, prima ediţie a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, co-organizat de Administraţia Prezidenţială a României şi Camera de Comerţ şi Industrie a României, în cooperare cu Consiliul Atlantic al Statelor Unite şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.

La Forumul de Afaceri vor participa companii şi oficiali guvernamentali din statele partenere în cadrul Iniţiativei, din celelalte state membre UE, din Statele Unite ale Americii, din Balcanii de Vest, Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai instituţiilor financiare europene şi internaţionale, precum şi reprezentanţi ai think-tank-urilor şi mediului academic.

Administraţia Prezidenţială arată că obiectivul forumului este să stimuleze iniţiativele de afaceri şi investiţiile în regiune, să dezbată implementarea proiectelor prioritare, dar şi să abordeze factorii potenţiali de creştere şi inovare, cum ar fi IMM-urile, antreprenoriatul tânăr, start-up-urile şi incubatoarele de afaceri din regiune. În cadrul Forumului, vor fi organizate întâlniri de tip bussiness-to-business şi business-to-government, precum şi paneluri de dezbateri de tip policy care vor analiza implicaţiile strategice ale evoluţiilor din cadrul Iniţiativei.


Citește și: Doi jucători de baschet americani, înjunghiați într-un club din Brăila. Unul dintre ei este în stare gravă. Amintiri dureroase cu Marian Cozma și Chauncey Hardy


 

Loading...
Comentarii