06 Mar. 2018 21:00 , de Text/Foto/Video: Dragoș Sasu și Ionuț Iordăchescu

VIDEO/Goana după averile infractorilor, o cursă cu obstacole. Contre între ANAF şi DNA. Miza: un miliard de euro

Distribuie

Un miliard de euro din averile ilegale ale infractorilor condamnați definitiv așteaptă să intre în bugetul statului.  Ne-am putea imagina că într-o țară ca România, cu multe lipsuri, recuperarea acestor bani este prioritatea tuturor. Dacă ascultăm declarațiile oficialilor din justiție şi finanțe, am putea să credem că suntem pe drumul cel bun, dar, dacă ne uităm la cifre, vedem că lucrurile nu stau așa. Statul recuperează puțin peste 10% din acești bani furați. Procurorii anticorupție susțin că lucrurile se blochează la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, instituția care trebuie să recupereze sumele şi bunurile puse sub sechestru. Șefii ANAF au şi ei argumentele lor: deciziile de confiscare nu sunt clare, bunurile nu sunt evaluate, o parte dintre sumele sechestrate nu mai există în realitate, lipsa de personal (80 de oameni pentru gestionarea a 20.000 de dosare). În acest război al argumentelor pro şi contra, singurii care câștigă sunt chiar infractorii dovediți. Afacerile lor prosperă şi duc în continuare o viaţă lipsită de griji pe banii obținuți prin prădarea statului. 

Unde se blochează recuperarea prejudiciilor

Centrul de Investigații Media a organizat o dezbatere pe tema recuperării prejudiciilor din dosarele penale.  La masa rotundă au fost invitați şefi din sistemul judiciar, Ministerul Justiției, ambasade şi ANAF. Printre vorbitori a fost şi Laura Codruța Kovesi. Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție a spus că instituția a sechestrat averi ilicite de aproape două miliarde de euro. Pentru un miliard a primit și confirmarea definitivă din partea instantelor. Cifrele sună bine, dar ceva tot nu merge.

Bogdan Licu, adjunctul Procurorului General, Laura Codruța Kovesi, procurorul șef al DNA, și Stella-Ronner Grubacic, amabsadorul Olandei (de la stânga la dreapta). Foto: Dragoș Sasu

Bogdan Licu, adjunctul procurorului general, Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al DNA, și Stella-Ronner Grubacic, ambabsadorul Olandei (de la stânga la dreapta). Foto: Dragoș Sasu

„În cauzele în care instanțele au fost sesizate prin rechizitoriile DNA au rămas definitive 992 de hotărâri judecătorești prin care instanțele s-au pronunțat cu privire la confiscarea de produse infracționale de peste un miliard de euro. (…) Trebuie să ne întrebăm ce se întâmplă cu aceste hotărâri, dacă ele sunt executate sau nu. Noi, ca procurori, ne-am îndeplinit atribuțiile şi mai departe este datoria organelor financiare. Să ne imaginăm ce s-ar face în România cu un miliard de euro, dacă acești bani ar fi confiscați. (…)”, a precizat Laura Codruţa Kovesi.

A urmat şi replica ANAF, prin vocea lui Antoine Avram, şeful compartimentului care se ocupă de recuperarea acestor bani: ” Aceste creanțe provenite din săvârșirea de infracțiuni au un caracter cert  ca şi sumă stabilită, dar un  caracter incert ca sumă ce urmează a fi recuperată. (…) Aceste măsuri asiguratorii nu conduc întotdeauna la recuperarea prejudiciului. (…) De la înființarea noastră şi până în prezent am recuperat peste 400 de milioane de lei din valorificări de bunuri. În anul 2017, am pus 399 de măsuri asiguratorii dispuse de instantă, am înființat peste 2,300 de popriri la terţi, am instituit 1.000 de sechestre pe bunuri mobile şi imobile, am organizat peste 600 de licitații şi am declarat starea de insolvabilitate pentru 455 de debitori. (…) Nu o să scape nimeni să nu plătească, mai devreme sau mai târziu. Gradul de recuperare este strict legat de garanțiile instituite.”

Antoine Avram, reprezentant ANAF. Foto: Dragoș Sasu

Antoine Avram, reprezentant ANAF. Foto: Ionuț Iordăchescu

Reprezentantul Fiscului a mai atras atenția asupra calității documentelor care ajung la instituția sa pentru a fi puse în executare. El susține că multe dintre hotărârile instantelor de judecată au lipsuri, chiar şi când vine vorba despre identificarea persoanelor pe care trebuie să le caute pentru recuperarea banilor. Tot el a ridicat şi problema lipsei de personal.

Şefa DNA spune că o parte dintre aceste argumente nu stau în picioare. „Au fost anumite discuții cum că aceste hotărâri nu au fost executate pentru că procurorii nu au instituit sechestrele în mod corespunzător, că bunurile s-au devalorizat în timp. Cu primul argument nu pot fi de acord, pentru că atunci când judecătorii judecă aceste doare, verifică şi legalitatea măsurilor dispuse de procurori”, spune Laura Codruța Kovesi.

Camelia Bogdan, judecătoarea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu în dosarul ICA

Camelia Bogdan, judecătoarea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu în dosarul ICA. Foto: Ionuț Iordăchescu

Pe lângă ANAF, mai există o instituție care se ocupă de valorificarea averilor ilegale. Se numeşte Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) şi funcţionează pe lângă Ministerul Justiţiei.  

„Am marcat primele valorificări, nu spectaculoase prin sumele recuperate. (…) Sunt aproximativ 4.000 de imobile  indisponibilizate, iar bunuri confiscate sunt undeva la 60. În premieră, am reuşit să ne exercităm această atribuţie de reutilizare. Este un prim imobil care a fost preluat de o instituție publică. (…) Acest imobil a ajuns la ANAF”, spune șeful ANABI, Cornel Călinescu.

Din declarații reiese că toată lumea depune eforturi pentru recuperarea acestor bani care au fost furați din bugetul public. Cifrele arată însă că ceva nu merge şi că există blocaje mari, chiar dacă avem o legislație clară în acest domeniu.


Citeşte şi:

VIDEO/Europarlamentarul Răzvan Popa a lucrat pe un vas de croazieră: „Nu trebuie să-ți fie rușine dacă muncești cinstit'

Kovesi, despre recuperarea banilor furați de condamnații definitiv. 'Am sechestrat bunuri în valoare de 2 miliarde de euro'

VIDEO/Irina Margareta Nistor a văzut aproape 20.000 de filme. 'Nu le iau de pe internet, merg la vizionări'

Loading...
Comentarii