MENIU CAUTĂ
08 Sep. 2018 12:47

INTERVIU. Prima expoziție dedicată fondatorului Krav Maga, deschisă permanent în Bratislava. Totul despre școala Bukan de Krav Maga și prezența ei în România

Distribuie

Trupe speciale, armata israeliana, bâte și cuțite, pistoale și antrenamente care seamnănă cu cele din filme. Cam la asta te-ai putea gândi atunci când auzi despre Krav Maga.

Mai mult decât atât, Brad Pitt, Angelina Jolie, Tom Cruise, Sean Penn sau Leonardo DiCaprio sunt doar câteva dintre celebritățile care au declarat, în repetate rânduri, că sunt practicanți de Krav Maga.

În luna iunie, oameni din toată lumea, inclusiv din România, au mers la Bratislava, locul nașterii creatorului Krav Maga, Imi Lichtenfeld, unde a fost deschisă prima expoziție dedicată acestuia, în cadrul Muzeului Evreiesc din capitala Slovaciei. Tot acolo a fost ridicată și o placă comemorativă menită să amintească tuturor cine a fost omul de la care a pornit una dintre cele mai complexe arte marțiale din lume.

Însă ce este, de fapt, Krav Maga?

Toată lumea are o părere despre Krav Maga, însă puțini știu ce înseamnă cu adevărat. Pentru a înțelege ce s-a întâmplat la Bratislava și pentru a afla ce este, de fapt, această artă marțială, am vorbit cu doi dintre cei mai buni practicanți din România: Șerban Cantacuzino, centură neagră cu doi dani în școala Bukan de Krav Maga, instructor și omul de la care a pornit această școală în București, și Ciprian Pavel, instructor într-unul dintre dojo-urile școlii Bukan din Capitală.

Libertatea: Ce s-a întâmplat la Bratislava în iunie? Povestiți-ne despre expoziția dedicată lui Imi Lichtenfeld și câteva detalii despre viața lui.

Șerban Cantacuzino: Imi Lichtenfeld, fondatorul Krav Maga, s-a născut în Bratislava, în 1910. Prin expoziția de acolo s-a vrut ca toată lumea, nu doar cei care practică deja Krav Maga, să știe cine este și de unde vine acest om extraordinar. Toată viața lui merită cunoscută, dar lumea îl uită pe zi ce trece.

Camera dedicată lui Imi va rămâne în Muzeul Evreiesc în Bratislava de acum înainte. Cine vrea să afle mai multe lucruri despre Imi, să vadă și primul său kimono, și cuțitul lui, poate să meargă le să vadă la fața locului.

Ciprian Pavel: Sunt expuse, de asemenea, anumite fotografii din viața lui Imi, totul într-un mod coerent, cronologic, care evidențiază cum s-a desfășurat viața lui Imi.

Există o expoziție similară și în Israel?

Ș.C.: În Israel, oamenii fac tot posibilul să-l uite pe Imi. Este foarte greu să faci ceva similar în Israel. În momentul de față, nu există nici măcar un dojo de Krav Maga în Israel. Ce s-a întâmplat la Bratislava cu această expoziție este un pas foarte mare, un pas istoric, pentru ca lumea să știe cine este Imi și să știe că el a fost părintele Krav Maga. Cine aude de Aikido îl are în minte pe Ueshiba, cine aude de Judo îl are în minte pe Kano, însă lumea, în ziua de azi, când aude de Krav Maga, nu știe mare lucru despre originile sale.

Krav Maga: arta marțială israeliană de autoapărare

Pe scurt: ce este Krav Maga?

Ș.C.: Este arta marțială israeliană de autoapărare.

Există multe voci care spun că nu ar fi o artă marțială. De ce este o artă marțială?

Ș.C.: În primul rând, datorită procesului de învățare, pas cu pas, al fiecărei mișcări și tehnici în parte. De aici și termenul de artă marțială „tradițională”, pe care toți încearcă astăzi să-l elimine, pentru că nimeni nu mai are răbdare să intre într-o sală și să parcurgă un drum lung, în urma căruia are foarte multe satisfacții. Deci Krav Maga este o artă marțială, în primul rând, datorită procesului de învățare. Sunt multe de spus. De ce „autoapărare”? Imi a fost primul care a introdus termenul de „autoapărare” în artele marțiale. Termenul de „autoapărare' are multe definiții.

C.P.: Pe scurt: teoria celor cinci elemente (pământ, apă, foc, vânt și vid), procesul de învățare, kimonoul și materia structurată pe centuri fac din Krav Maga o artă marțială. La o căutare pe Google, o să-l vedeți pe Imi îmbrăcat în kimono și cu centura neagră atunci când predă.

Ș.C.: Imi a preluat din Judo „uniforma” pe care o avem. El a fost un mare admirator al lui Jigoro Kano, cel care a introdus kimonoul în artele marțiale. Avem același kimono alb, de Judo, și același sistem de centuri ca în Judo. La vremea aceea, Imi a vorbit cu un elev al lui Kano și a obținut aprobarea de a folosi kimonoul și în Krav Maga.

Șerban Cantacuzino și Ciprian Pavel (Foto: Bogdan Croitoru)

„Toată viața lui, Imi a căutat mișcarea perfectă”

Cum a apărut Krav Maga? Cum a fost dezvoltată de Imi această artă marțială?

Ș.C.: În tot ce a făcut, Imi s-a bazat pe realitatea străzii și a dezvoltat o serie de tehnici menite să elimine imediat, cât mai rapid și mai eficient orice inamic. Toată viața lui, Imi a căutat mișcarea perfectă. A fost centură neagră în Judo, centură neagră în Jiu Jitsu tradițional, campion european de box la categoria grea, în 1928-1929, aruncător profesionist de cuțite, a avut o școală de vals în Viena, pe vremea aceea, cea mai mare, a fost și un foarte bun înotător. Căutând mișcarea perfectă, a găsit-o, și i-a dat numele Krav Maga.

Iar când a rămas în Israel, Imi făcea parte din Legiunea Cehă a armatei britanice. Apoi a avut ocazia să antreneze, în mod direct, niște oameni care trebuiau să fie cei mai buni într-o situație anume.

Imi i-a antrenat în stilul Krav Maga, sau Krav Maga a apărut mai târziu?

Ș.C.: Nu, termenul de Krav Maga a apărut în 1971, la trei ani după ce Imi s-a retras din armată. Până atunci, el a predat „luptă corp la corp”. Niciodată nu a folosit termenul de Krav Maga.

După ce s-a retras din armată, în 1968, s-a întrebat ce să facă cu toată experiența adunată. Abia în 1971 a apărut termenul de Krav Maga. Dacă ne gândim la ce experiență a avut Imi până la această vârstă și cum a ajuns să creeze Krav Maga și, bineînțeles, practicând această artă marțială, vom ajunge să înțelegem ce a făcut acest om cu adevărat.

Școala Bukan, al cărui lider este, în prezent, Yaron Lichtenstein, a apărut în 1977. În concluzie: Imi nu a predat niciodată în armată Krav Maga. După retragerea lui din armată, într-adevăr, a continuat să asiste și să supervizeze antrenamentele trupelor.

Yaron Lichtenstein, prizonier de război

Yaron a practicat Krav Maga în afara unui dojo, spre exemplu, în armată?

Ș.C.: Yaron (Yaron Lichtenstein este elevul și discipolul lui Imi, continuatorul căii lui, este centură neagră cu nouă dani în Krav Maga și este liderul Școlii Bukan de Krav Maga la nivel mondial – n.r.) a început antrenamentele cu Imi la vârsta de 14 ani. Când s-a înrolat în armată, avea centura albastră. Când era în armată, a izbucnit războiul de Yom Kippur (Războiul de Yom Kippur, 1973, cunoscut și ca Războiul de Ramdan sau Războiul din octombrie, a fost un conflict armat dintre Israel și o coaliție de națiuni arabe condusă de Egipt și Siria, care a durat între 6 zile, n.r.). În urma acestui război, Yaron a fost prizonier de război timp de trei luni, după ce a fost și grav rănit, a avut nouă gloanțe în el. De predat în armată, nu a predat, însă este clar că ce a învățat de la Imi l-a ajutat în anumite situații.

C.P.: Yaron mărturisește, chiar și în cartea lui, că antrenamentele cu Imi l-au ajutat să facă față, din punct de vedere psihic, greutăților fizice din perioada de prizonierat.

„Școala Bukan este singura școală din lume care predă Krav Maga exact cum a fost creată”

La o simplă căutare pe Google, găsim o sumedenie de federații și academii de Krav Maga. Care este diferența dintre școala Bukan și alte „ramuri” de Krav Maga?

Ș.C.: În primul rând, există un singur Krav Maga.

C.P.: Școala Bukan este singura școală din lume care predă Krav Maga exact cum a fost creată ca artă marțială pentru autoapărare. Există, desigur, mai multe academii și asociații care susțin că predau Krav Maga, însă singura școală care păstrează autenticitatea Krav Maga este școala Bukan.

„Când Michelangelo l-a făcut pe David, ne-a lăsat dalta și ciocanul pentru ca noi să-i continuăm opera?”

Oamenii tind să creadă că, dacă iei un stil și îl adaptezi, îl îmbunătățești, automat devine mai eficient, pentru că elimini anumite aspecte inutile și adaugi altele care lipseau. De ce este mai eficientă această ramură tradițională?

Ș.C.: O să răspund cu o întrebare: când Michelangelo l-a făcut pe David, ne-a lăsat dalta și ciocanul pentru ca noi să-i continuăm opera? Din păcate, trăim în zilele în care lumea este atrasă de tot ce este nou, fără să aibă răbdare. Am fost întrebat de multe ori: în cât timp pot să învăț să mă apăr, la modul de „o săptămână, două”? Oamenii nu înțeleg că nimic pe pământul ăsta nu s-a învățat într-o zi sau în două, corpul nostru nu așa învață.

C.P.: Krav Maga are la bază peste 24.000 de mișcări, așa că întrebați-vă: cine mai are capacitatea și răbdarea ca în ziua de astăzi să o ia de la capăt și să învețe totul pas cu pas? Probabil că puțini oameni.

„Nu o să vezi niciodată, în trupele speciale, militari care practică o tehnică pas cu pas”

Care este diferența între ce fac cei din trupele speciale ale armatei și membrii școlii Bukan?

C.P.:În trupele speciale sau în armată, oamenii se antrenează pentru obiective concrete și pe termen mai scurt, ei nu au timpul necesar să disece o tehnică, astfel încât să capete control și perfecțiune în ceea ce fac. Ei sunt pregătiți cu un alt scop decât se pregătește un artist marțial și de aici vine și diferența între o artă marțială și antrenamentele specifice concepute pentru a face față unor situații specifice.

Ș.C.: În orice unitate de trupe speciale, oamenii sunt antrenați pentru un anumit scop. Nu o să vezi niciodată, în trupele speciale, militarii care practică o tehnică pas cu pas. Nu au timp. Nu mai există, în ziua de azi, trupe speciale sau acel stil de război de odinioară în care îți folseai corpul, plecai cu arma și cuțitul, cu un bidon de apă, cu trei încărcătoare și te întorceai când se termina misiunea.

Concret, într-un conflict pe stradă, un bun elev al școlii Bukan e la fel de eficient ca un membru al trupelor speciale?

Ș.C.: Repet, în trupele speciale, oamenii sunt antrenați cu un anumit scop și nu se poate folosi în viața reală ce se învață acolo. Nu-mi place să spun cine e mai bun, însă între unul bun de la noi, de la școala Bukan, și unul bun de acolo, pariez pe unul bun de la noi. Dar sunt două chestiuni total diferite.

„Dacă vreau să învăț ce înseamnă cu adevărat Krav Maga, doar un om îmi poate arăta”

Cum a început Krav Maga în România?

Ș.C.: Yaron a avut un elev, Onn Chen, i-a fost elev 20 de ani, în Israel. Acesta a vrut să studieze Medicina și a venit la Cluj. Prin 2002-2003, lipsindu-i antrenamentele, a găsit doi oameni, Andrei și Laszlo, și a început să predea. Despre Andrei nu mai știm nimic, dar a rămas Laszlo, cel care l-a chemat pe Yaron în România. Până în 2010 nu s-a făcut nimic notabil în Krav Maga.

În 2010, Yaron a venit la Cluj și a făcut un curs de instructori. Aflasem de Yaron, habar n-aveam ce înseamnă Krav Maga în adevăratul sens al cuvântului, deși auzisem de Krav Maga de la cineva. Iar acel cineva mi-a spus că, dacă vreau să învăț ce înseamnă cu adevărat această artă marțială, doar un om îmi poate arăta. Apoi am aflat că Yaron vine în România. Fără să stau pe gânduri, mi-am luat bilet de tren și m-am dus să-l întâlnesc pe acest om, fără să știu dacă o să mă apuc de Krav Maga, dacă o să-mi iau vreo diplomă. Ulterior, am deschis primul dojo în București, în octombrie 2010, alături de Cătălin Vlad, care nu mai este în școla Bukan. Aveam mai multe grupe, cu aproximativ 60 de elevi, iar la primul examen de centură au participat 39 de oameni. După 8 ani de zile, pe 21 iulie 2018, la examenul pentru centurile galbenă și portocalie au participat 176 de oameni.

Există o federație de Krav Maga sau un organism internațional care adună sub umbrela lui ceea ce ține de Krav Maga?

C.P.: Școala noastră este, pur și simplu, o școală și funcționează ca o școală, nu aparține de nicio federație. Noi funcționăm exact cum funcționau școlile de arte marțiale la origini.

Ș.C.: În China antică au apărut primele școli de arte marțiale. Acolo nu intrai doar ca să înveți să dai doi pumni și două șuturi, ci învățai mult mai mult de atât, iar de acolo s-a preluat ideea de școală în ceea ce facem noi. Când intrăm pe tatami, instructorul nu-i învață pe elevi doar câteva mișcări, timp de o oră sau două ore, ceea ce ar fi foarte simplu, pentru că toată lumea face asta. În rest, fiecare are organizarea și bucătăria internă după bunul plac.

Câte dojo-uri există în România?

C.P.: În București sunt cinci, avem și în Cluj, Râmnicu Vâlcea, Alexandria, Ploiești, Brașov, Sfântu Gheorghe, Timișoara, Arad. Bineînțeles, în unele orașe sunt mai multe dojo-uri, cum ar fi în București, Cluj sau Timișoara.

10.000 de membri ai școlii Bukan la nivel mondial

Câși practicanți există în România și în lume?

Ș.C.: În România există peste 600. În lume există peste 10.000. În Brazilia, unde locuiește Yaron, sunt cei mai mulți. Deci, dacă sunt 10.000 în lume, acolo sunt 7-8.000. Există dojo-uri ale școlii Bukan și în alte țări, în Spania, Portugalia, Germania, Austria. O să se deschidă un dojo în Geneva, Elveția.

„Dacă înțelegem ce înseamnă Krav Maga, devine total ilogic și stupid să organizăm competiții”

Există competiții de Krav Maga?

C.P.: Nu există ideea de competiție în Krav Maga, pentru că, dacă înțelegem ce înseamnă Krav Maga, devine total ilogic și stupid să organizăm așa ceva. Am văzut că există, în prezent, anumite competiții chiar de autoapărare, ceea ce este cât se poate de utopic, ca să nu spun stupid. În Krav Maga, un elev învață, încă de la primele antrenamente, o lovitură în zona genitală, prin care poate rezolva orice atac cu care s-ar putea confrunta pe stradă. Învață, spre exemplu, o tehnică pe genunchi. Ideea de competiție își pierde sensul, pentru că un practicant care învață așa ceva în prima lună nu mai are ce căuta într-un ring, pentru că ar rezolva situația în prima secundă.

„Condiția fizică, în ceea ce facem noi, nu prea contează, pentru că pe stradă nu avem runde”

Ce calități trebuie să aibă un om care vrea să învețe Krav Maga? Poate practica oricine, indiferent de condiția fizică, de greutate, de backgroundul sportiv?

Ș.C.: Ne este mult mai ușor să lucrăm cu cineva care nu a făcut nimic, e mult mai ușor să construim pe un teren virgin decât să construim pe un loc unde a fost ridicată deja o fundație pe care trebui să o dărâmăm ca să construim altceva. Condiția fizică se obține în timp, doar că, la fel ca în orice altă artă marțială tradițională, ea se bazează pe întărirea corpului total diferit de ceea ce se întâmplă astăzi în lumea sportului în general, și anume pătrățele și mușchiuleți. Într-adevăr, nu avem nevoie de aceea condiție fizică necesară unui meci de 4, 6 sau 10 runde. Pe stradă nu avem runde, nu avem meciuri. Dacă am un conflict cu cineva, nu organizez cinci runde. Se încheie totul în câteva secunde. Pe stradă nu ne permitem luxul să ne jucăm, nu știm cine este adversarul nostru. În orice competiție, când intri într-un ring, știi cu cine lupți, câte lupte a avut adversarul, stilul lui, îl studiezi înainte. Pe stradă, o singură alunecare ne poate băga în spital, dacă nu mai rău.

Este costisitor, din punct de vedere financiar, să practici Krav Maga?

C.P.: Un abonament de o lună nu diferă ca și cost de un abonament la sala sau la dansuri, etc. Iar că și echipament este nevoie doar de un kimono și de centură. Bineînțeles, că în orice domeniu, un kimono poate costă 100 de lei sau 2000 de lei.

Ce calități ar trebui să aibă cineva care își dorește să ajungă, la un moment dat, instructor de Krav Maga?

Ș.C.: Calitatea cea mai importantă este să fii sincer cu tine însuți. O artă marțială nu este o meserie, iar mai devreme sau mai târziu o să iasă la iveală cum ești ca om și ce vrei să faci, din ce motive vrei să predai arte marțiale. Dacă nu simți cu toată ființa ta că vrei să faci asta, mai bine nu încerci. Bineînțeles că majoritatea celor care ar vrea să predea Krav Maga sunt, deja, în școala Bukan și ne au pe noi ca exemplu de atâția ani. Iar a fi instructor de Krav Maga este cea mai frumoasă viață pe care o poate avea cineva. Cursurile de instructori se fac cu Yaron, care este singurul moștenitor legal al lui Imi în a preda Krav Maga și a duce mai departe această artă marțială, așa cum a fost ea creată. La un curs de instructori, el ne predă cum se predă, metodologia predării.

C.P.: Este o diferență între a fi un elev bun și a fi un instructor bun. Să practici Krav Maga este ceva, iar să predai este altceva. Se mai adaugă partea de pedagogie.

„Sunt momente în sală când avem mai multe femei decât bărbați”

Aș vrea să știu câteva lucruri despre femeile care practică Krav Maga. Există vreo femeie cu centură neagră în România sau în lume?

Ș.C.: În prezent, nu există o femeie cu centură neagră în România și nici în lume, dar vor fi. A existat o femeie cu centură neagră, în Portugalia, dar a părăsit școala Bukan. În 2019 vor apărea centuri negre și în România, în cazul unor femei care nu sunt doar eleve ale școlii Bukan, ci și predau. În acest moment, în România există cinci femei care predau Krav Maga în școala Bukan.

De ce sunt, totuși, atât de puține femei cu centuri avansate?

Ș.C.: În urmă cu 8 ani, când am deschis primul dojo, au venit la antrenamente cinci femei care au, în prezent, centura maro, iar anul viitor vor ajunge la neagră. Dar în ultimii trei sau patru ani, numărul de femei a crescut foarte mult. Sunt momente în sală când avem mai multe femei decât bărbați. Cele cu centura maro au dobândit-o după 8 ani, dar probabil că peste alți 8 ani, numărul femeilor care ajung la centura neagră va fi dublu sau triplu. E o schimbare în lume și toți o vedem în toate domeniile, nu doar în artele marțiale.

C.P.: Sunt din ce în ce mai multe situații în care femeile sunt agresate de bărbați pe stradă, în lifturi, în autobuz. Treptat, s-a auzit din ce în ce mai mult despre Krav Maga, femeile au încercat, au venit la antrenamente, au văzut că înțeleg anumite lucruri și că li se potrivește foarte bine, pentru că le vine ca o mănușă ce învață aici. Se antrenează pe puncte vitale, fără să-și folosească forța, care este mai mică decât forța bărbaților. Își dau seama că, în timp, vor putea face față în diferite situații și asta le dă încredere în sine, precum și dorința de a continua.

Pe stradă, dacă nu ești gata să lupți până la capăt, ai pierdut

Care este diferența între femei și bărbați într-un conflict pe stradă?

Ș.C.: Bărbații, într-un conflict pe stradă, se bazează foarte mult pe forță. Femeile, pe de altă parte, nu au acest avantaj de partea lor. Imi, când a dezvoltat Krav Maga, s-a uitat în toate artele marțiale și a luat tot ce era interzis în artele marțiale și a zis: „OK, e bun pentru noi'. Evident, acest lucru poate speria la început, dar este mult de discutat pe marginea acestui subiect, deoarece în spate se află o întreagă filosofie. În momentul în care pe stradă ai anumite temeri și frici, când nu ești gata să lupți până la capăt, ai pierdut. Femeile au un mare atu, au tehnica de partea lor, au armele lor, pe care, dacă au timp, răbdare și înlepciune, le vor învăța în sală.

„Diferă foarte mult modalitatea de predare între adulți și copii”

În școala Bukan există și grupe de copii. Există vreo diferență între ce învață adulții și ce învață copiii?

C.P.: Diferă foarte mult modalitatea de predare între adulți și copii. Până la 12 ani, copiilor nu le sunt explicate toate detaliile și nici anumite tehnici care pot fi foarte periculoase pentru ei. Nici măcar nu le încurajăm ideea de a lovi. Pe ei, practic, îi pregătim pentru a învăța ulterior Krav Maga.

Ș.C.: Noi, adulții, dacă ne apucăm la o vârstă mai înaintată de Krav Maga, ne străduim ani de zile să ajungem la un nivel de coordonare, de viteză, de spontaneitate, pe care un copil îl are în două luni. Ei sunt ca un burete. Și asta fără să le explicăm de ce facem anumite lucruri. Noi exersăm niște mișcări.

Te schimbă Krav Maga din punct de vedere psihic, și nu doar fizic? Te ajută la locul de muncă, în carieră, te face mai sigur pe tine în relațiile interumane obișnuite, și nu doar în cele conflictuale?

Ș.C.: Prin practicarea Krav Maga, ajungi să ai o încredere de sine foarte mare. Asta facem noi, de fapt, iar încrederea de sine te ajută oricând, în orice situație, în orice relație. Ești mult mai sigur pe tine.

„Suntem mai mult decât o comunitate. Ne considerăm ca o familie”

Există ideea de comunitate în școala Bukan?

C.P.: Da. Mai mult decât atât, mai mult decât o comunitate. Ne considerăm ca o familie. Lucrurile nu se întâmplă doar pe tatami, avem și ieșiri la bere, la distracție. Când este ziua cuiva, suntem în număr de zeci acolo și se întâmplă asta foarte des. Relația și dintre instructori și elevi sau doar între elevi este foarte apropiată, deci suntem, într-adevăr, o adevărată familie de practicanți.

Fotografii: Bogdan Croitoru

Urmareste cel mai nou VIDEO incarcat pe libertatea.ro
Cerere în căsătorie în timpul show-ului Deliei
Loading...
Comentarii