30 Iul. 2018 07:00 , de Foto&Text: Dragoș Sasu

Lecția elenă. Catastrofa din Grecia s-ar putea repeta și în România. 15.000 de incendii de vegetație în țara noastră

Distribuie

"Tragediile devin aproape inevitabile când ai un aparat de stat care e, în cel mai bun caz, incompetent și, în cel mai rău caz, inexistent!"
Kathimerini, cotidian din Atena

  • Libertatea este singurul ziar din România care a trimis un corespondent în miezul catastrofei din Grecia.
  • Aproape 90 de oameni au pierit într-un incendiu mistuitor, pornit de la un foc din crăci de frunze, lăsat nesupravegheat de un localnic.
  • Dragoș Sasu scrie azi un amplu și documentat articol-avertisment despre ce se poate petrece în România.
  • Aproape jumătate din incendiile stinse de pompierii români în 2017 provin de la vegetația uscată și de la aprinsul miriștilor!
  • „Ne-ați lăsat să ardem ca niște șoareci!”, le strigă grecii guvernanților lor.
  • Dincolo însă de responsabilitatea guvernanților, există și responsabilitatea individuală a celor care nu țin cont de catastrofele ce sunt multiplicate de grave fenomene de schimbare a climei, care au ajuns obișnuite și în România.

Pompierii francezi au o vorbă: „Un incendiu se stinge cu un pahar de apă în primul minut. Cu o găleată, în al doilea. Și cu o cisternă, în al treilea minut”.

Aici, în Mati, pe Malul Mării Egee, un pompier grec confirmă vorba confraților săi.

„Focul a făcut prăpăd pe o distanță de 30 de kilometri, cu un timp de propagare de doar 15 minute”, explică grecul, pentru Libertatea.

Peste tot mișună supraviețuitori, familiile victimelor, profesioniști din forțele de salvare, medici, voluntari și ziariști.

Oamenii își împărtășesc experiențele ca în fața unui fenomen care îi sperie și le depășește capacitatea de înțelegere.

„Lumea în flăcări!”, după cum titrează londonezii de la The Guardian.

O casa din Mati complet mistiută de flăcări

The Guardian: „Este fața schimbării climei!”

Presa internațională este prezentă aici, în Grecia, nu doar pentru drama incomensurabilă a celor aproape 90 de oameni dispăruți în incendiu, ci și pentru că fenomenele extreme îngrijorează întreaga planetă.

„Aceasta este fața schimbării climei spun oamenii de știință”, declară, pentru The Guardian, profesorul Michael Mann, unul dintre cei mai importanți oameni de știință din domeniul climatologic.

„Simțim în timp real impactul încălzirii globale”, crede el.

E atât de crud, dar și de bizar ce se întâmplă în aceste zile lângă Atena încât oamenii s-au adunat împreună.

Împreună ei caută explicații și se tem de similitudini.

Puternicul Bild, cel mai vândut ziar din Europa, avertizează pe prima pagină că „E pericol de explozie în pădurile noastre!”, povestind cum, în Germania, din cauza căldurii sahariene, muniția s-a detonat de la sine.

A ars până și postul de pompieri!

Numele localității Mati înseamnă „Ochiul”, în traducere din limba greacă. Era ochiul care veghea deasupra Mării Egee, ochiul care acum a orbit.

Mati se întinde pe o suprafață de 10 kilometri pătraţi și a ars aproape în totalitate.

A ars până și postul de pompieri!

„Ochiul” era unul dintre locurile preferate de bogații Atenei, care în haosul de după criza datoriei publice din 2010 au început să-și ridice vile și să investească în resorturi de cinci stele.

Construindu-și proprietăți, ei au scăzut astfel din impozitele pe care le datorau statului.

În același timp, au clădit fără reguli, în complicitate cu un aparat de stat tot mai redus, mai prost plătit, mai dispus la concesii și corupție.

O tersa arsă de pe malul mării Egee

Efectele perverse ale tăierilor de costuri, în Grecia și în România

„Toată lumea se gândește la tăierea costurilor, dar uităm de costurile tăierii!”, avertiza un economist în privința reducerii aparatului public al statelor europene, personal public unde intră și medicii, pompierii, polițiștii sau forțele de salvare în caz de calamitate.

Când ne referim la bugetari, și despre pompieri și forțele de salvare vorbim!

În România s-a întâmplat la fel. Criza economică are prețul său oribil, mai ales în țările sărace, cel mai puternic lovite.

În seara de 30 octombrie 2015, când a luat foc clubul de la „Colectiv”, unul dintre punctele de pompieri n-a avut pe cine trimite 'pentru că se tăiaseră oamenii de la comunicații și de la permanență, și cineva trebuia să rămână în unitate!'.

Meltemi a lăsat locul unui vânt care a bătut cu 130 de kilometri pe oră!

Acum, după ce au murit 87 de oameni, se ridică problema construcțiilor fără autorizație, case poziționate în zone în care nu exista acces pentru pompieri sau surse de apă.

Statele slăbite și dezorganizarea umană au fost supuse unor fenomene naturale tot mai crâncene.

În Attica, viteza cu care a bătut vântul, peste 130 de kilometri pe oră, a accelerat venirea morții.

Iar în Mati, direcția vântului a fost diferită, a bătut dinspre vest și nu din nord.

Supermarket din Mati facut scrum

De regulă, iar milionul de turiști români care ajung an de an în Grecia cunosc foarte bine fenomenul, Egeea este măturată în sezon, iulie și august, de meltemi.

Meltemi este vântul din nord, care răvășește marea, aduce valuri, ridică umbrelele de pe plaje.

Oamenii se adăpostesc pe insule, în golfurile care nu au ieșire la nord.

De data asta, complet neașteptat, palele au suflat dinspre vest, măturând cu o coasă de foc coasta de regulă adăpostită a Atticii, extrem de populată.

Fenomenul meteorologic extrem a făcut posibil ca focul să ardă aproape toată localitatea.

Localnica din Mati șocata de proporția dezastrului

„Ne-ați lăsat să ardem ca niște șoareci!”

Am asistat la vizita în Mati a ministrului Apărării grec, Panos Kammenos.

Este președintele partidului de dreapta „Grecii Independenți” și om de bază în susținerea guvernului condus de Alexis Tsipras, care provine din aripă stângă a politicii.

Ministrul Apărării grec certat de localnici

Kammenos a fost primit cu încrâncenare printre ruinele încă fumegânde.

  • „Ne-ați lăsat să ardem ca niște șoareci!”.
  • „Unde ați fost când am avut nevoie de dumneavoastră?”
  • „Am fost lăsați singuri și n-am știut ce să facem”.

Sunt doar câteva dintre strigătele aruncate, printre lacrimi, de localniciii adunați în jurul oficialului.

„E o crimă a trecutului”, le-a răspuns ministrul, amintindu-i ca  responsabili pe cei care au construit haotic.

Ulterior, premierul Tsipras și-a asumat răspunderea politică, dar fără o demisie pe masă.

„Prea puțin și prea târziu”, după cum sună titlul editorialului din Kathimerini, influent ziar elen, care distribuie în Grecia o ediție în engleză alături de New York Times.

La fel ca în România, după „Colectiv”, și aici au urmat o serie de gesturi politicianiste: anulări de vizite oficiale, controale, rapoarte, ședințe transmise în direct, conferințe de presă cu răspunsuri vagi.

Plus, recunoașteți tabloul, politicieni în direct la televiziunile comode!

„Ministrul are cumva dreptate căci am trăit ani de zile când vecinul meu a îngrădit ilegal un drum care ducea spre mare. Este un om influent și nimeni nu a putut să-l oprească. Dar asta nu înseamnă că guvernul nu are nicio răspundere!”, a comentat, pentru Libertatea, unul dintre localnicii din Mati.

De la mâna de crăci arse în curte!

Autoritățile elene susțin că au descoperit pe unul dintre autorii, involuntari, ai dezastrului.

Un localnic care a aprins crăci și frunze în curte, ca să scape de resturile vegetale. Un gest mărunt, care, și în Grecia, și în România, e multiplicat de sute de mii de ori, în fiecare an.

Uneori, pornesc focurile. Peste 15.000 incendii de vegetație au fost localizate și stinse în România, în 2017.

Este suprarealist, după cum e suprarealist că, în tragedia greacă, există victime ale incendiilor care au murit prin înecare în apă.

Refugiați în mare, sute de oameni au fost salvați de bărci și de vapoare.

Aflată pe feribotul Andros – Rafina, ziarista Alice Bursuc de la Elle a trăit pe viu momentul în care victimele au ajuns în raza uriașului vas.

„Ne uitam către Rafina si vedeam o zonă neagră şi numai foc şi fum care se ridica spre cer. La un minut după ce feribotul a oprit motoarele, am auzit ţipete, urlete. Ele veneau din apă. Toata lumea s-a dus pe o parte a vaporului, ca în Titanic. Am văzut doi oameni în apă”
Alice Bursuc, revista Elle

Cei doi au scăpat. Dar alții au murit în apă.

26 de adulți și 5 copii salvați în România din incendii provocate de vegetația arsă

Focurile lăsate nesupravegheate, în curte sau pe câmp, când vântul sufla cu putere, sunt un obicei împământenit în România!

În perioada mai-iunie a fiecărui an, pompierii se confruntă cu mii de incendii de vegetație necontrolate, care ar putea duce la o tragedie similară cu cea din Grecia.

Potrivit statisticilor oficiale ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, anul trecut au fost stinse nu mai puțin de 15.248 de incendii de vegetație necontrolate, o creștere cu 36% față de 2016.

Alt raport arată că în 2016 au fost salvați 26 adulţi şi 5 copii din calea focului pornit de la arderile necontrolate ale miriștilor.

Deși sunt emise anual recomandări și sunt explicate pericolele, oamenii continuă să pârjolească pajiștile.

Aproape jumătate din incendiile din România sunt incendii de vegetație uscată și de miriști!

Tragedia grecească s-ar putea repeta și la noi

Statistica Inspectoratului General pentru Situații de Urgență arată îngrijorător.

În 2012, un bărbat de 63 de ani din satul Ștucani, comuna Slivilești, județul Gorj, a decedat în urma incendiului declanșat în propria gospodărie, din cauza nesupravegherii focului făcut pentru îndepărtarea resturilor vegetale.

Incendiu de pădure în judeţul Olt, august 2017/ Foto: Gazeta de Olt

Incendiu de pădure în judeţul Olt, august 2017/ Foto: Gazeta de Olt

Un alt lucru tipic este faptul că majoritatea incendiilor de pădure au avut loc din cauza țigărilor aruncate aprinse, a grătarelor lăsate nesupravegheate sau prin folosirea armelor de vânătoare, se arată într-un raport al ISU Bistrița, județul unde anul trecut a ars o suprafață importantă de pădure.

Ca și în Grecia, unde, după incendiu, chiar în aceste zile e furtună, vijeliile, unele cu aspect de tornade, au început să devină frecvente și la noi.

Vânturile de peste 100 de kilometri nu mai sunt excepții!

Priviți aceste imagini surprinse sâmbătă seara în localitatea Ormeniș din județul Brașov. Un pârâu și-a schimbat cursul prin centrul satului, după o furtună puternică.

Ochiul de la Malul Mării Egee ne privește pe toți și e al nostru, al tuturor.


Citiţi corespondenţele lui Dragoş Sasu, din Grecia

CORESPONDENȚĂ DIN GRECIA/ În fața lui Dumnezeu, dar ascuns de oameni, preotul Dimitris plânge. Se pregătește să-și înmormânteze 40 de enoriași

CORESPONDENȚĂ DIN GRECIA/ Au sărit în flăcări pentru a-și salva semenii. Acum sunt numiți 'cei patru fantastici din Neos Voutzas'

CORESPONDENȚĂ DIN MATI, GRECIA: Salvatorii lucreză încontinuu în satul complet distrus de incendii

CORESPONDENȚĂ DIN GRECIA/Un zâmbet mai puternic decât moartea. Lecția Zorba sau bunicul care și-a smuls nepotul din ghearele flăcărilor și-a fugit cu el în mare

CORESPONDENȚĂ DIN MATI, GRECIA: Șefa echipei de voluntari: „Vom încerca să ajutăm până rămânem fără niciun strop de putere' / VIDEO

CORESPONDENȚĂ DIN GRECIA/ Mati, mărturii din infern. Bătrânii care au supraviețuit ascunși în casa lor albă. 'A început să bată vântul ca niciodată. Geamurile s-au spart și flăcările ne-au înconjurat…'

CORESPONDENȚĂ LIBERTATEA DIN GRECIA | Imagini dezolante din satul Mati, una din cele mai lovite zone de incendiu. Aici se află taverna unde au fost găsiți carbonizați 26 de oameni

CORESPONDENȚĂ LIBERTATEA DIN RAFINA, GRECIA | Satul care a ars în proporție de 80%. Peste 30 de oameni au murit și jumătate din case au ars

CORESPONDENȚĂ LIBERTATEA DIN RAFINA, GRECIA | Mobilizare și solidaritate fără precedent pentru cei rămași fără locuințe în urma incendiului

Loading...
Comentarii