Nici kilogramul nu mai e ce a fost. Unitatea de măsură universală a maselor, modificată

Definirea unității internaționale de măsurare a maselor, kilogramul, a fost modificată, după ce reprezentanţi din peste 50 de ţări reuniţi la Versailles, lângă Paris, au decis înlocuirea cilindrului care reprezenta până acum etalonul unității de măsură, cu o formulă matematică, scrie BBC News.

Prototipul Internaţional al Kilogramului, un cilindrul din aliaj de platină şi iridiu, care a reprezentat, încă din 1889, etalonul unităţii de măsură pentru masă, a fost înlocuit, în urma întrunirii de vineri, cu o formulă ştiinţifică.

Noua unitate internaţională de măsură a masei, care va intra în vigoare la data de 20 mai 2019, va fi definită pe baza calculelor cu ajutorul constantei lui Planck, o constantă fundamentală care exprimă, în fizica cuantică, relaţia dintre energie şi frecvenţa unor particule precum fotonii.

După ce experții de la Conferinţa generală pentru greutăţi şi măsuri au aprobat noua definiție a kilogramului, acesta va intra în rând cu metrul, care până în 1960 avea la bază prototipul 'metru-etalon' confecţionat din metal, dar care acum este măsurat cu ajutorul vitezei luminii în vid.

Dintre unităţile de măsură de bază din sistemul internaţional, molul, care măsoară cantitatea de substanţă, kelvinul, care măsoară temperatura și amperul, care măsoară curentul electric – sunt, de asemenea, redefinite pe baza unor constante fizice fundamentale.

Candela, care măsoară intensitatea luminii, şi secunda, unitate de bază pentru timp, au fost, de asemenea, recalculate – asemenea metrului – pe baza unor constante.

„Astăzi marcăm un punct de cotitură în definiţia unităţilor din sistemul internaţional', a spus Sebastien Candel, preşedintele Academiei Franceze de Ştiinţe, în deschiderea şedinţei care a aprobat revizuirea.

Prototipul Internaţional al Kilogramului, un cilindru cu dimensiunile 39 de milimetri lăţime şi 39 de milimetri înălţime, era păstrat cu grijă, încă din 1889, la Biroul Internaţional pentru Greutăţi şi Măsuri (BIPM), în apropiere de Paris.

Ca seiful în care este păstrat să poată fi deschis era necesară prezenţa tuturor celor trei oficiali care deţineau câte o cheie.

În ciuda acestor măsuri de siguranţă, masa etalonului şi masa copiilor sale oficiale din alte părţi ale lumii pe baza cărora erau calibrate alte etaloane, au prezentat mici diferenţe de-a lungul timpului. Oamenii de ştiinţă nu au reuşit să găsească o explicaţie pentru acest lucru.

În 1977, William Phillips, un fizician laureat al premiului Nobel, a adus cu sine pe scena unei conferinţe Prototipul Internaţional al Kilogramului, argumentând necesitatea redefinirii sale.

„Dacă aş ţine în mâini adevăratul kilogram, atunci amprentele depuse pe acest kilogram i-ar creşte masa, dar, bineînţeles, nu îi poate creşte masa pentru că acesta este, prin definiţie, un kilogram', le-a spus cercetătorul celor prezenţi adăugând: „Asta ar însemna că voi toţi aţi fi mai slabi!', scrie Agerpres.

Valorile existente ale kilogramului şi ale altor unităţi redefinite nu se vor schimba. Noile definiţii, care vor intra în vigoare în luna mai, au fost calculate pentru a le păstra neschimbate.


Citește și: Paradoxul Metrorex | În timp ce sindicatul cere majorări de 42%, compania se împrumută şi pune gaj trenuri pentru plata lucrărilor din Drumul Taberei


Mai multe articole