03 Mai. 2018 12:05

Raportul ActiveWatch FreeEx 2017-2018 asupra libertății presei. Derapaje majore ale puterii, jurnaliști bătuți și amendați

Distribuie

Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, ActiveWatch a lansat raportul anual privind situaţia libertăţii de exprimare în România - FreeEx 2017-2018. Acesta cuprinde, cu exemplele de rigoare, abuzurile la care a fost supusă presa din România și jurnaliștii, atât de către autorități cât și de persoane fără vreo calitate specială. ActiveWatch a constatat din evoluția evenimentelor că puterea politică a întreprins ample acțiuni împotriva presei și ziariștilor considerați incomozi, în încercarea de a le constrânge libera exprimare. Jurnaliștii au fost amendați, cercetați de poliție, iar unii dintre ei au fost și agresați fizic de indivizii care asigurau paza președintelui PSD Liviu Dragnea la audierile de la DNA. Organizația ActiveWatch arată că jurnalistul independent Mălin Bot a căzut victimă loviturilor persoanelor despre care au existat relatări că fac parte din lumea interlopă.

Libertatea.ro prezintă fragmente relevante din raportul FreeEx 2017-2018, care se întinde pe 285 de pagini.

Principalele evenimente din 2017-2018 cu impact asupra libertății de exprimare:

• Instituțiile statului au acționat nu pentru a proteja exercitarea dreptului fundamental la liberă întrunire și protest, ci pentru a-l împiedica, indiferent de conținutul politic al adunărilor publice.

• În 2017, mai mulți jurnaliști au demisionat acuzând presiuni în redacții.

• În 2017, jurnaliștii au fost agresați, amenințați și insultați de oameni de afaceri, fotbaliști, politicieni, muncitori pe șantier, persoane publice, enoriași.

• La fel ca și în anii precedenți, au existat mai multe situații în care autoritățile au încercat (uneori cu succes) să limiteze dreptul la liberă exprimare al minorității maghiare; minoritatea maghiară rămâne vulnerabilă la acțiuni discriminatorii și de intimidare desfășurate de autorităților statului.

• Instanțele sancționează derapajele presei în baza Codului civil, dar practica este neunitară, uneori este lipsită de proporționalitate (daune morale foarte mari, obligarea la publicarea integrală a hotărârilor), sau chiar echivalentă cu cenzura exprimării și a libertății de conștiință (obligarea la ștergerea unor articole, obligarea la cererea de scuze).

• Românii petrec mult peste media globală în fața televizorului.

Știrile false nu au ocolit spațiul public nici în 2017, cele mai frecvente situații fiind identificate în cadrul mass-media apropiate puterii politice.

Proteste

Acțiunile agresive ale unora dintre instituțiile statului a făcut ca acestea să fie suspectate că ar acționa în vederea intimidării protestatarilor împotriva coaliției de guvernare PSD-ALDE și a măsurilor luate de aceasta. ActiveWatch a realizat o cercetare cantitativă a amenzilor emise de Jandarmeria municipiului București, în perioada ianuarie – noiembrie 2017. Această instituție a emis 181 din cele 184 de amenzi din această perioadă, conform datelor obținute de ActiveWatch pe baza legii liberului acces la informațiile de interes public. Din analiza noastră nu există indicii că Jandarmeria ar da mai multe amenzi în funcție de tema protestelor ( de ex. cele împotriva guvernării și măsurilor luate de PSD versus celelalte proteste). Însă, din analiza amenzilor date de Jandarmerie, reiese că activitatea de sancționare se concentrează pe descurajarea dreptului la protest și nu pe protejarea lui și a persoanelor care îl exercită.

Presiuni ale autorităților

Mai multe autoritățile și instituții (cu finanțări publice) au exercitat presiuni asupra libertății de exprimare în 2017. Astfel, mai mulți angajați ai unui post de televiziune au fost audiați de procurori în vederea divulgării sursei, după ce au difuzat imagini înregistrate cu patronul lor, căutat de autorități. Mai mult, un deputat a criticat televiziunea publică pe motiv că, deși lua bani de la Guvern, era „virulentă' la adresa unor decizii guvernamentale. Reprezentanții IGPR au pus presiuni la rândul lor, cerând unei publicații locale să divulge sursa unui material difuzat. Nici Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații nu a scăpat fără presiuni, în mare parte din cauza unor jocuri politice. De asemenea, inspectorii anti-fraudă au descins la sediul unei redacții care au publicat dezvăluiri despre Liviu Dragnea, politician apropiat vicepreședintelui ANAF.

Infiltrarea presei de către serviciile de informații a fost recunoscută în mod oficial de către SRI, într-un comunicat de presă din septembrie 2017.

Un număr mare de jurnaliști au fost acuzați de colaborări cu servicii secrete identificate și neidentificate, fără a fi prezentate dovezi în sprijinul acestor susțineri, în timp ce sursa acuzelor fără acoperire au fost persoane cu probleme în justiție. Aceste acuze au fost amplificate de unele mass-media.

Dincolo de puținele cazuri dovedite sau recunoscute (în fapt unul singur, cel al lui Robert Turcescu), și dincolo de confirmarea existenței fenomenului venită dinspre sursele oficiale, ceea ce domină din ce în ce mai mult spațiile publice și private este această stare de permanentă suspiciune reciprocă, fie legată de apartenența unor persoane din media la serviciile de informații, fie legată de relațiile apropiate cu serviciile. Aceste suspiciuni erodează încrederea în mass-media.

Agresiuni, amenințări, insulte

În 2017, jurnaliștii au fost agresați, amenințați și insultați de oameni de afaceri, fotbaliști, politicieni, muncitori pe șantier, persoane publice, enoriași. Printre altele, în localitatea unde locuiau părinții unui jurnalist de investigație au fost mânjite mai multe inscripții injurioase, după publicarea unor materiale despre corupția din zonă. Un fost tenisman român renumit a jignit o jurnalistă britanică. Fostul președinte al statului și un editorialist cunoscut și-au adresat reciproc invective în spațiul public. Mai mulți fotbaliști au fost agresivi cu reporterii. Primarul Timișoarei i-a numit pe jurnaliștii locali „paraziți sociali'.

Piața de media

Efectele crizei financiare s-au mai estompat și multe instituții de presă au cunoscut un reviriment financiar în 2017. Au existat și instituții de presă care au continuat să aibă mari dificultăți financiare, ceea ce, în unele cazuri, a dus la închiderea acestora. Piața de publicitate a crescut cu 11% față de anul anterior și a atins o valoare de 408 milioane de euro. Televiziunile de știri au atras aproximativ 23 de milioane de euro în anul precedent. Românii petrec de două ori mai mult timp în fața televizorului față de media globală, potrivit unui studiu. CNA a respins acordarea licenței unui post de televiziune suspectat că ar fi fost deținut de o companie implicată în distribuirea propagandei rusești în România. Tirajele presei scrise (tipărite) au continuat să scadă și în 2017. Produsele de jurnalism independent s-au înmulțit și se bucură de un interes tot mai crescut din partea publicului. Două radiouri naționale importante au decis să se transforme în rețele de posturi regionale, după o decizie a CNA care le interzicea posturilor naționale să difuzeze publicitate regională sau locală.

Presiuni în redacții

În 2017, mai mulți jurnaliști au demisionat acuzând presiuni în redacții. De asemenea, jurnalistul Dragoș Pătraru a fost din nou în situația de a-și muta emisiunea de la o televiziune la alta, din cauza presiunilor patronale. La rândul său, un jurnalist de la Adevărul a fost dat afară după ce a criticat public presiunile și tentativele de cenzură din redacție. În plan local, doi ziariști de renume au fost concediați de la Gazeta de Sud în urma unei Adunări Generale a Acționariatului și au pus această decizie

Astfel, anul 2017 și începutul anului 2018 au fost dedicate aproape exclusiv unor campanii de presă menite să devoaleze existența unui „stat paralel', ca o explicație pentru lipsa de performanță în actele de guvernare și de legiferare. Pentru susținerea tezei că România este guvernată și controlată de un stat paralel, mass-media apropiate puterii au promovat un spectru larg de subiecte menite să legitimeze gesturile și agenda politicienilor de la putere. Toate acțiunile politice care au vizat modificarea cadrului normativ și instituțional din zona justiției, acțiuni care au generat critici și în plan intern și internațional, au fost legitimate în agenda televiziunilor și publicațiilor loiale puterii cu diferite dezvăluiri și controverse din interiorul sistemului judiciar. Astfel, subiecte de interes public major, precum independența justiției sau interferența serviciilor de informații în societate, au fost compromise de agendele ascunse ale mass-media și ale politicienilor.

Dacă anul 2017 a debutat cu seria de dezvăluiri ale fostului deputat Sebastian Ghiță, prima parte a anului 2018 a fost dedicată dezvăluirilor făcute de fostul deputat Vlad Cosma și sora acestuia, deputata PSD Andreea Cosma – toate aceste persoane fiind martori sau inculpați în diferite dosare de corupție. Acțiunile și protestele civice au fost permanent prezentate în agenda mass-media pro-guvernamentale ca fiind extensii ale „statului paralel' și ca formă de expresie a unei propagande interne și internaționale ce urmărește destructurarea sau subdezvoltarea României. Toate aceste narațiuni au avut un singur unghi de abordare, prezentând exclusiv opiniile și informațiile părților care se declarau victime ale statului paralel și ale abuzurilor din sistemul judiciar.

Farsă transformată în știre falsă

În data de 6 noiembrie, în cadrul ediției „Esențial', de la Antena 3, moderatoarea Oana Roman, împreună cu invitații Cătălin Harnagea (fost director SIE, membru ALDE) și Sorin Roșca Stănescu au discutat despre infiltrarea unei organizații anarhiste la protestul din 5 noiembrie 2017 (n.n: în acea zi, în București avusese loc un nou protest împotriva Guvernului și coaliției majoritare). Timp de aproape zece minute, moderatoarea și invitații au discutat într-un registru grav și alarmist despre „organizația anarhistă' FreeKekistan, care și-a expus mesajele în timpul protestului.

Două zile mai târziu, pe 8 noiembrie, într-un articol de pe site-ul Contributors.ro, știrea de pe Antena 3 era demontată chiar de mama adolescentului care a fost filmat în mulțime cu o pancartă cu însemnele #FreeKekistan. De fapt, „mișcarea anarhistă' este doar o „parodie a politicii identitare stângiste prevalentă în spațiul anglofon și acomodează o infinită diversitate de opinii' . O minimă verificare pe Internet ar fi arătat că FreeKekistan nu este decât o mișcare subculturală născută și dezvoltată pe Internet, care parodiază excesele ideologice de orice fel.

Știre falsă din târnăcop

Pe 17 decembrie 2017, în emisiunea „Subiectiv', de la Antena 3, era prezentată o imagine în care senatorul Mihai Goțiu (USR) părea implicat într-o altercație cu niște jandarmi. Imaginea era însoțită și de explicația „Octombrie 2013, actualul vicepreședinte al Senatului, Mihai Goțiu, sare la bătaie cu un târnăcop!'. Realizatorul Răzvan Dumitrescu nu a solicitat niciun punct de vedere din partea lui Mihai Goțiu. În ciuda faptului că, la o zi distanță, realizatorii au fost înștiințați că acea imagine era extrasă dintr-un moment artistic, postul nu a rectificat informația falsă.

Cazul a fost soluționat de Consiliul Național al Audiovizualului în data de 15 martie 2018, când a amendat postul Antena 3 cu suma de 10.000 de lei pentru dezinformare .

Boicotul trece, publicitatea revine. Venituri mai mari pentru România TV și Antena 3

Modul lipsit de etică în care România TV și Antena 3 au prezentat protestele de la începutul anului 2017 i-a determinat pe protestatari să se organizeze și să amenințe că nu vor mai cumpăra produsele firmelor care își făceau publicitate la aceste posturi de televiziune. Reacția firmelor nu a întârziat să apară, multe dintre ele retrăgându-și reclamele de la cele două posturi TV. Acest lucru a determinat, pentru o scurtă perioadă de timp, o schimbare a politicii editoriale a postului Antena 3, care a început să relateze evenimentele din stradă incluzând, într-o anumită măsură, și punctul de vedere al protestatarilor . Situația a generat o discuție și la nivelul Consiliului Național al Audiovizualului, unde Monica Gubernat a susținut că retragerea publicității a reprezentat o ingerință în politica editorială a posturilor .

Reținerea și conducerea la secția de poliție a unor protestatari

Pe 2 februarie 2017, jurnalistul german Christian Gesellmann, prezent la protestele împotriva Ordonanței 13, a fost lovit peste picioare și reținut câteva ore de Poliție, după ce a refuzat să șteargă filmările unei altercații dintre jandarmi și protestatarii violenți, pe Calea Victoriei . Jurnalistul nu avea asupra lui o legitimație de presă, dar putea dovedi cu ușurință că lucra în presă . ActiveWatch a solicitat public Ministerului Afacerilor Interne să-l elibereze pe jurnalist și să înceteze practicile abuzive împotriva celor care filmau la proteste, indiferent că erau jurnaliști sau simpli cetățeni.

La finalul lunii noiembrie 2017, în condițiile în care în București se așteptau proteste ample împotriva modificărilor operate la nivelul legilor justiției, Primăria Capitalei a decis, inopinat, să organizeze un târg de Crăciun în Piața Victoriei, locul principal de desfășurare a manifestațiilor. În condițiile în care legea nu permite organizarea a două acțiuni publice în același timp și în același spațiu, iar în celalalte două piețe centrale vizitate des de protestatari, Piața Universității și Piața Constituției, era plănuită deja organizarea a două târguri de Crăciun, decizia Primăriei Capitalei echivala, practic, cu o interdicție de organizare a protestelor în București. Premierul din acea perioadă, Mihai Tudose, a criticat decizia primarului general, ceea ce a creat un scurt conflict în spațiul public între cei doi, Gabriela Firea susținând că, în trecut, chiar premierul o rugase să ia anumite măsuri administrative care să îngreuneze desfășurarea protestelor în Piața Victoriei . Protestatarii au împiedicat instalarea târgului, ceea ce a generat atât conflicte cu jandarmii, cât și cu unii dintre susținătorii coaliției PSD-ALDE aflați în trecere prin piața Victoriei. Un astfel de susținător a fost lovit cu pumnul de unul dintre protestatari . Ca urmare a acestor evenimente, primarul Gabriela Firea a anunțat renunțarea la organizarea târgului, însă a amenințat că va face plangeri penale atât protestatarilor, cât și jandarmilor care nu au intervenit în forță împotriva lor.

Într-o bună parte a situațiilor identificate de ActiveWatch, organele de ordine publică au făcut apel la decizia formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție conform căreia pagina personală de Facebook a unei persoane reprezintă spațiu public, precum și la legea ordinii publice, care conține formulări vagi, ce permit interpretări abuzive.

În februarie 2017, șapte gorjeni au fost chemați de Poliția Târgu Jiu la secție, pentru a fi amendați, pe motiv că ar fi lezat imaginea Poliției, după ce unul dintre ei a publicat pe Facebook o înregistrare cu o mașină de poliție care făcea slalom în trafic, iar ceilalți au comentat la filmuleț . Reprezentanții Poliției, care au susținut că a fost vorba de o intervenție de urgență a unui echipaj, i-au cerut inițial celui care filmase să șteargă postarea din spațiul public, ceea ce el a și făcut. Ulterior, persoanele chemate la secție au primit amenzi în care era invocată Legea nr. 61/1991, privind sancționarea unor încălcări ale normelor de conviețuire socială, ale ordinii și liniștii publice

Un bistrițean a fost amendat de poliție cu 200 de lei în aprilie 2017 din cauza unei postări în care acesta critica membri ai filialei locale a PSD pentru organizarea unei petreceri cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, despre care susținea că ar fi fost organizată din bani publici . Poliția a fost sesizată chiar de deputatul şi vicepreşedintele PSD Bistriţa-Năsăud Daniel Suciu: „Eu am depus plângerea, în numele unor colegi de-ai mei, pentru că sunt vicepreşedinte. Au venit cel puţin 10 persoane care au auzit şi au citit şi care au spus: noi am plătit, cum adică ne-am dus noi nevestele pe bani publici? Nu are sens să discutăm de injurii. Noi am făcut o sesizare oficială şi ne-am asumat-o. Ne-am simţit jigniţi în ultimul hal, fără niciun temei . În procesul verbal de constatare a contravenției, poliția a notat că cetățeanul „a postat pe rețeaua de socializare Facebook un mesaj public prin care a adresat expresii și cuvinte jignitoare la adresa mai multor persoane din cadrul

Cristian Mihai Dide a primit din partea Jandarmeriei Române o amendă de 900 de lei pentru o postare în care erau folosite cuvinte jignitoare la adresa jandarmilor care au asigurat paza lui Liviu Dragnea cu ocazia audierii acestuia la sediul DNA în data de 21 noiembrie 2017. În procesul verbal de sancționare, amenda este motivată prin faptul că, din cauza celor spuse, cetățeanul ar fi „lezat demnitatea și onoarea Jandarmeriei Române' .

În martie 2018, realizatorul TV Mircea Badea a fost citat să se prezinte la sediul Serviciului de Ordine Publică Sector 3 ca să dea explicații pentru o serie de postări pe Facebook acuzate că ar fi „defăimătoare către instituția poliției, ce conțineau și cuvinte jignitoare la adresa politiștilor' . Realizatorul TV își exprimase anterior nemulțumirea pentru modul în care polițiștii trataseră ancheta referitoare la un polițist acuzat de pedofilie.

Mălin Bot, agresat de persoane care asigurau paza lui Liviu Dragnea

În octombrie 2017, fostul jurnalist Mălin Bot a fost lovit de două ori de una dintre persoanele care asigurau paza lui Liviu Dragnea la iesirea politicianului de la una dintre audierile de la ICCJ. Mălin Bot surprinsese anterior prezența gărzilor de corp și postase acest lucru pe contul de Facebook, unde susținea că cele trei persoane ar fi aparținut unui clan interlop. În momentul agresiunii, Mălin Bot îl chestiona pe Dragnea despre prezența presupușilor „interlopi', afirmând că aceștia au fost aduși pentru a-i intimida pe martorii din dosarul în care era anchetat politicianul. Ulterior, Digi24 a publicat un material din care reieșea că o parte din persoanele care au asigurat paza lui Liviu Dragnea în acea zi fuseseră gărzi de corp pentru familia Năstase. Mălin Bot a făcut o plângere penală pe numele persoanei care l-a agresat.

Comisia Europeană ar putea tăia fondurile europene țărilor care nu respectă statul de drept

Urmareste cel mai nou VIDEO incarcat pe libertatea.ro
Horoscop marți, 23 octombrie 2018. Scorpionii sunt în centrul atenției
Loading...
Comentarii