13 Dec. 2017 23:30 , de Alexandru Boariu

Ai grijă de unde te împrumuți! Te poți trezi cu dobândă anuală de peste 62.000%

Distribuie

În preajma sărbătorilor, mulți sunt tentați să ia credite pentru nevoi personale, de la diferite Instituții Financiare Nebancare (IFN). Dar, atenție! Avocatul Adrian Cuculis prezintă un caz incredibil: un IFN percepe pentru un împrumut de 500 de lei, o dobândă anuală efectivă (DAE) de 62.290%.

Iată cum arată contractul respectiv (vezi facsimil). Așadar, dacă din varii motive, împrumutatul nu ar putea achita creditul într-un an de zile, el ar avea de plătit, pentru cei 500 de lei îmrpumutați, exorbitanta sumă de 311.450 de lei.

Facsimil-Contract credit

Atenție la ce semnezi!

Cum este posibil acest lucru? Simplu: legea este permisibilă. IFN-ul i-a transmis clientului contractul care, la poziția nr. 7, prevedea, negru pe alb: DAE (dobânda anuală efectivă) la data încheierii contractului este de 62.290,30%. Este adevărat că acest contract pare a fi semnat electronic. Dar, chiar și atunci când avem de-a face cu o confirmare electronică a contractului, trebuie să-l citim cu mare atenție, să verificăm toate clauzele, detaliat, înainte de a-l semna și a-l trimite. Pe de altă parte, semnătura electronică presupune existența unei platforme informatice. Or, semnarea electronică, în acest caz, a fost de fapt trimiterea unei simple confirmări online, că persoana respectivă este de acord cu contractul, inclusiv cu dobândă anuală.

Ce spune Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Înca din anul 2012, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) arăta, foarte clar, că o dobânda DAE calculată greșit duce, în mod automat, la anularea întregului credit. Pe de altă parte, CJUE a arătat în repetate randuri, că o dobândă anuală efectivă (DAE) atât de ridicată,  pentru un contract de credit pentru nevoi personale ( de regulă, este vorba de sume mici, de ordinul sutelor de lei) ridică costul imprumutului într-atât de mult, incât este de natură sa dezechilibreze cu totul relația contractuală, și ca atare, ar trebui să fie considerat contract de credit, fără dobândă.

Ce spune Înalta Curte de Casație și Justiție

Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că astfel de caluze penalizatoare sunt ilegale. Iată, de exemplu, Decizia ICCJ nr. XI din 24 octombrie 2005 (Recurs in interesul legii), cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 1, 2 si ale art. 3 alin. 1 si 2 din Ordonanța Guvernului nr. 9/2000, aprobată prin Legea nr. 356/2002, referitoare la clauza penală, prin care se instituie obligația restituirii la scadență a sumei împrumutate, sub sancțiunea penalităților de întârziere, pe lângă dobanda contractuală convenita de părți sau pe lângă dobânda legală: Admite recursul în interesul legii, declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În aplicarea dispozițiilor art. 1, art. 2 si ale art. 3 alin. 1 si 2 din Ordonanța Guvernului nr. 9/2000, aprobată prin Legea nr. 356/2002, cu referire la art. 969 alin. 1 din Codul civil, stabilește: Clauza penală, prin care se stabilește obligația restituirii la scadență a sumei împrumutate, sub sancțiunea penaliățtilor de întârziere, pe lângă dobanda contractuală convenită sau pe lângă dobanda legală, contravine prevederilor legii'.

Citește și: Cu cât vor creste ratele la credite pană în 2019

 

 

 

 

Urmareste cel mai nou VIDEO incarcat pe libertatea.ro
Horoscop, sâmbătă, 22 septembrie 2018. Taurii au reacții exagerate
Loading...
Comentarii