De ce nu mai merge Mircea Sandu la meciurile naționalei. De ce au dispărut posterele cu tricolorii din Generația de Aur de la Mogoșoaia. Cazul Dan Petrescu

Data: 21 Sep. 2017

Mircea Sandu, dezvăluiri despre noul selecționer al României. Fostul președinte al FRF, în vârstă de 64 de ani, a vorbit, marți, la Libertatea LIVE, despre fotbalul pe care l-a părăsit în 2014, când la ”Casa Fotbalului” a fost înscăunat Răzvan Burleanu.

”Nașul” fotbalului românesc din ultimii 24 de ani a abordat teme diverse, printre care cea mai arzătoare este numirea lui Cosmin Contra la echipa națională.

Libertatea: Domnule ex-președinte al FRF, cum vi se pare situația de la FRF și de la echipa națională?
Mircea Sandu: De ce nu zici și jucător de fotbal până la 34 de ani, 22 de ani fotbalist, 24 de ani în administrație? Deci, o viață. O viață pe care am parcurs-o în domeniul sportului și pentru care sunt mândru cu tot ce am reușit. Am obținut performanțe sportive, cu peste 400 de meciuri, peste 160 de goluri marcate.

Și cu destule bobârnace, pe final de carieră în administrație…
Bunele și relele merg împreună. Mă uit în Carta Albă a Fotbalului, toată lumea dă, dar nu și ia. Adică în sensul de a lua și cele bune, nu doar pe cele rele

Revenind, situația actuală a federației și a naționalei.
Nu mă interesează federația, naționala mă interesează. Naționalele, în general. Am fost foarte criticat și atacat de neștiutori. Fotbalul în sală avea caificări consecutive la Campionatul European, trei, una după alta, dacă nu mă înșel. Echipele naționale de juniori ajungeau la Turneul de Elită destul de des. Prima reprezentativă, în mandatul meu, a fost la 5 turnee finale europene și mondiale.

Cu generații bune și foarte bune de jucători…
Nu contează generațiile! M-ai întrebat de 24 de ani de administrație. Sigur, acolo vedem și antrenorul, și jucătorii, și modul cum noi anm reușit, ca administratori, să aducem jucătorii să depună efortul de a obține performanțe, modul cum discutăm cu ei, cu antrenorii. Chiar și cu presa, de multe ori. Sunt lucruri pe care ți le-ai format, reflexe căpătate din teren și din ceea ce ai învățat din ce ți-au spus conducătorii și antrenorii, pe perioada lungă în care ai jucat fotbal. Acolo au fost președintele, secretarul general, Nae Pantea, care au fost și ei jucători foarte-foarte buni! După 2005, Lupescu, Prunea, Belodedici, Didi Prodan, Jean Vlădoiu, foștii mari jucători ai echipei naționale care au fost puși la juniori, antrenori la tineret. Toți ăștia am îmbrăcat și administrativ fotbalul. Acum, când am federația, nemaicandidând la funcția de președinte…

La 70 de ani o să decospir care au fost toate manevrele. Antrenori erau Pițurcă, după care plângem acum, la U-21 era Stelea, care adusese din ce pierduse Emil Săndoi, la U-19 era Iovan, Răducioiu, care a calificat la Turneul de Elită, Gâlcă, era Liță Dumitru. Ce s-a întâmplat? A zis că facem nemțește. Am adus nemțește și a distrus Daum. Am adus pe unul care avea niște ciocate, a luat 4, 6, 9 goluri! Am adus pe unul care e prin Tanzania, pe Spir, adică. El chiar n-are nicio vină. Unde suntem acum, ne bate Liechtenstein. Sunt lucruri de neștiință, de necunoaștere. Echipele naționale se caută, la ora actuală. Se caută antrenori la juniori, căci au fost schimbați foarte des, se caută la prima reprezentativă, unde a fost un dezastru ce s-a întâmplat în aceste preliminarii, am înțeles că s-a găsit formula tehnică cu Cosmin Contra antrenor.

Cum vi se pare soluția aceasta?
Orice antrenor român care vine și semnează un contract, în momentul rezilierii ar trebui să aibă aceleași pretenții financiare ca și Daum. Eu am spus-o înainte. Din punct de vedere al personalității, al ascendenței asupra jucătorilor, a federației, chiar a relațiilor cu presa. De la 700.000, cât avea Daum, la 300.000, cât înțeleg că-i dă lui Cosmin, e o diferență imensă, dublă. Putea să spună: ”Eu iubesc echipa națională și vin gratuit”. Perfect! Dar el a declarat că nu vine gratis și că, dacă vrea Zenga, să-l ia pe el fără bani. 

Olăroiu, Boloni, Rednic…

Pe cine ați fi preferați, dacă ați fi condus federația?
În mintea mea, îl dau la o parte pe Hagi, care a zis că nu participă, așa cum e mâna omului, cu degetul mijlociu mai mare, mă gândesc la cei care pot forma, într-o anumită perioadă de timp, din punct de vedere metodologic, strategie, tehnico-tactic, de selecție, o strategie pentru echipele naționale. Mai departe, împreună cu Comisia Tehnică, care o fi aia, să facă strategia fotbalului românesc. După mine, aceștia sunt Olăroiu, Boloni și Rednic. Ar fi primii 3, cu experiența pe care o au, dată de multe meciuri jucate, organizate.

Contra nu e confirmat de rezultate. Se merge la risc…
Contra a fost un mare jucător. În generație cu Mutu, Chivu, Roșu, el a fost unul dintre cei mai importanți. A fost și căpitanul echipei naționale, a jucat la Milan, la Atletico Madrid, e un tip care dorința de performanță și de muncă se regăsește. Climatul la echipa națională va fi altul, cu Contra. El este și mai impulsiv. Trebuie să refuze ingerința… Eu, ca fost jucător atâția ani, nu mi-am permis nicio implicare, nici la Pițurcă, nici la Iordănescu sau Ienei…

Șeful FRF spunea că, în trecut, impresarii influențau selecția, iar niciun antrenor nu i-a dat replica.
Înseamnă că au fost de bun augur influențele, pentru că s-au tot calificat. Hai, domnule, ăia erau jucătorii pe care-i aveam, că erau cu Becali sau că sunt cu… Am văzut o tâmpenie, că atunci când se ducea Daum la Hagi, se băgau într-un separeu. Hagi, vreodată, îl vedeți să se roage de cineva de la echipa națională, să-i ia jucătorii?

Boloni spunea că nu antrenorul e important la națională, ci sistemul din spatele lui.
Eu ce-am spus? Metodica e importantă. Există documente la ministerul de Finanțe, la 1 ianuarie 2014, în soldul FRF erau 9 milioane.

Nu e real, spune actualul conducător…
Lasă-l, domnule, că ăsta e format în altă parte, nu-i fotbal! E altceva. Sunt documente la Ministesterul de Finanțe, 9 milioane sold, s-au cheltuit în două luni 3 milioane și ceva, au rămas 5-6 milioane. Cum să spui că nu erau bani? Plus 3 milioane în contracte certe.

Unde se ajunge cu actuala conducere?
Neștiință…

E rea voință sau nepricepere?
Nu! Prostie! Numărul 1 în federație, că nu e obligatoriu să știe, își face echipă lângă el. Premierul își ia consilieri, nu le știe el pe toate. Secretarul general al FRF (n.r. – Radu Vișan) n-a fost la niciun meci de fotbal. Ce caută acolo?

Rodul alegerilor din 2014…
Rodul alegerilor. Ăsta-i rodul! Păi, se vede. Și se va vedea în continuare, din păcate, o perioadă destul de lungă. Chiar dacă Contra a venit, o să fie greu să ne calificăm la Euro 2020. Din ce în ce mai greu.

Tot schimbăm antrenorul. Asta e soluția?
Sper ca în 2018 să vină o administrație nouă. Sunt convins că ”Guriță” va fi păstrat, dacă în primele 3-4 luni va reuși să propună o strategie la echipele naționalei. Trebuie văzut ce a lăsat Daum în spate. Am auzit că facem strategii pentru toate echipele naționalei. N-am văzut nimic. S-au schimbat antrenorii pe bandă rulantă.

Climatul la națională?
Se va îmbunătăți cu Contra. Daum e antrenor recunoscut, dar când nu poți vorbi limba jucătorilor tăi. Poate că nu toți știu engleză, că nu s-au născut în Olanda, Danemarca. Acum au început copii noștri, tinerii, să se specializeze în engleză. A fost foarte greu tot ce le transmitea.

Moți și Maxim, out!

Jucătorii sunt victime, de acord, dar sunt și ei vinovați. Cazul Maxim…
Când conducerea federației dă în judecată suporterii, la ce te aștepți de la jucători? Pe Jean Vlădoiu s-a decis, din America, să-l trimitem acasă, pentru un gest reprobabil: atac violent, cartonaș roșu, imagine dezastroasă. Deci, această administrație ar fi trebuit imediat să reacționeze. Și el, și Moți, trimiși acasă! Cu orice risc! Și așa te-am bătut Muntenegru, ce ți-a făcut Maxim? Nu ca și sancțiune împotriva jucătorilor, ci ca satisfacție pentru suporteri. Semnal că nu li se permite unor jucători să înjure suporterii.

Acești conducători chiar nu înțeleg ce se întâmplă cu adevărat sau de ce nu reacționează?
Nu știu! Habar n-au! Totul a fost campanie, imagine. Lansată sau nu, chestia aia cu serviciile, cu politicul. Se poate să fi fost, să fie în continuare sau să nu mai fie! Lăsați sportul oamenilor de sport. La federația de handbal e Dedu, fosta mare internațional, la tenis e Cosac, care a fost un foarte bun jucător, la clubul Dinamo au fost Lipă și Iagăr. La șah e un fost campion de șah. Și tot așa. Lăsați sportul oamenilor de sport. Voi, politicienii și serviciile, ajutați-i! Ajutați-i prin legi. Serviciile n-au ce căuta în sport, că nu mai suntem pe timpul comuniștilor, să ne întâlnim cu nea Nicu Munteanu, care s-a și prăpădit, săracul, la Europa Liberă. N-am văzut sportivi, jucători de fotbal sau mai știu-eu-ce, că fac acte împotriva statului național și unitar român. Nu vor fi rezultate la națională, poți să aduci orice antrenor de pe pământ, cât timp administrația nu înțelege fenomenul.

Nu toți foștii mari fotbaliști sunt și buni manageri…
În 1990, FRF avea zero patrimoniu, 5 calificări, 3 după 1930. Bazele sportive nu erau, acum avem două baze și sunt pe la DIICOT tocmai pentru că am făcut investiții. Nu am avut un sediu și plăteam chirii, n-am avut stadion și s-a construit datorită nebuniei mele din 2004. Nebunia a fost să aduc finala Europa League, în 2012, la București. Nebunia mea s-a materializat definitiv prin Euro 2020, dar din momentul în care am fost exclus, eu și cu Mihalache, din acel moment nu știu ce s-a mai întâmplat. Erau angajamente grele ale statului român: ordonanțe, hotărâri de guvern, legi. Asta mă doare. Nu 3 stadioane în București, ci să mă duc pe autostradă de la București până la Viena. Era vorba despre autostrada București – Nădlac. Nu s-a mișcat mare lucru. Nici București-Ungheni, deschiderea spre Est. Nu s-a mișcat nimic. Trebui să se facă Sala Polivalentă de 9-100.000 de locuri lângă stadion. Sunt lucruri pentru care trebuie să te bați. Eu m-am bătut să aduc în România competiții.

L-ați cunoscut pe Contra ca jucător…
El era în grupul cel mai vocal și cel mai valoros din lotul de 30 și ceva de jucători.

Nici ei nu erau cuminți, când veneau la lot…
O dată, pe Mutu și pe Chivu i-am căutat noaptea. Prin Victor Becali, pe care l-am rugat să mi-i găsească prin oraș. Mi i-a adus la echipa națională, iar Iordănescu nici n-a mai vrută să-i vadă. Nu știu dacă a fost Chivu, dar Mutu sigur. Sau Mutu și ”Guriță”. Nu mai știu exact care au fost. Oricum, centrul a fost Mutu. Asta era chiar în prima zi de la reunire. Nu se punea problema pentru pregătirea jocului, mai erau 4-5 zile până la meci. Plecam în Danemarca, dacă nu mă înșel. Ei au reușit să facă grupul. L-a format Pițurcă, la Europene din 1998, găzduite de România. Erau Filipescu, Gâlcă… Se făcuse un lot bunicel. Contra a jucat la Milan, la Atletico Madrid, o finală cu Alaves…

Are, totuși, doar Euro 2008, ca participare la turneele finale la care a pus umărul zdravăn, cel din 2000 fiind dus de Generația de Aur…
În plus, la două participări am pierdut la baraj, cu Slovenia, 2001, o dată. Acolo trebuia să câștigăm la 3-4 goluri diferență. La retur… În ziua respectivă, am luat-o de la 6 dimineață, cu ministerul Apărării, cu uscatul terenului, cu elicoptere. Era înnegurat afară. Pe la 4-5 a început o ploaie mocănească. Am avut timp să mă duc până acasă și să mă schimb de haine. Aproape că începuse meciul, când am ajuns la stadion. A fost un dezastru acel teren. Apoi, ca ratări de calificări, aduceți-vă aminte de Danemarca, vedeți meciul cu Norvegia, când Carew a făcut henț și ne-a dat penalty contra noastră Lubos Michel. Am fost acolo cu calificările…

Acum?
Acum am rupt-o din etapa a patra! Aici e o mare problemă. Dacă voiai să mai ai o șansă, rupi pisica după 4 meciuri. Aveai o singură victorie și mai aveam 24 de puncte în joc. Luai 15 și prindeai barajul, poate. N-au știut să facă adunări, scăderi, planuri cât să renunțe la acest parcurs dezastruos.

Renunțarea la Daum ar fi înseamna recunoașterea greșelii angajării lui.
Da! Se întâmplă. Am renunțat la Iordănescu, era etapa a 5-a, la meciul cu Armenia, 1-1. Ne-am pus de acord. Cu Răzvan Lucescu, cu Piți. Domnule, am întrerupt contracte. Când mai aveam încă șanse să mai facem câte ceva. Cât de cât…

Cea mai bună decizie rămâne cea din 1993…
Cu Dinu? Acolo a fost un meci nebun, o nebunie la Kosice, cu jucători eliminați, cu lovituri libere transformate de Cehoslovacia. La federație er o autoritate a lui nea Mircea Angelescu, era o personalitate marcantă. Cuvântul dânsului era respectat detoată lumea.

A venit Iordănescu, cel care ne-a calificat la CM 1994.
M-am întâlnit întâmplător cu Puiu pe holurile de la federație. ”Ce faci, bă?”. ”Am venit în țară”. Era pe la Creta, dacă nu mă înșel. ”Hai să ne apucăm de treabă, ce zici?”. Așa am început discuțiile cu Puiu. Așa-mi aduc aminte, eram la etajul doi de la federație.

Citește și: Mircea Sandu s-a luptat cu cancerul: ”Am fost tratat cu soluție nucleară”! Câți bani a cheltuit, ca să se salveze