Am fost învățați să punem bani deoparte. Nu și ce să facem cu ei

Mihai Purcărea, CEO BRD Asset Management, explică de ce riscul real nu este investiția, ci amânarea.

Ani la rând, românii au făcut același lucru: au strâns bani, i-au pus deoparte și i-au lăsat să „stea”. În cont, în depozit, uneori chiar la propriu… la saltea. A părut sigur. A părut prudent. Până când realitatea economică a pus oglinda în fața acestui obicei.

Inflația-record de până la 16% din 2022 a fost momentul de trezire pentru mulți români. „Dacă doar ții banii, pierzi din puterea lor reală de cumpărare”, explică Mihai Purcărea, CEO BRD Asset Management și membru în boardul Asociației Administratorilor de Fonduri din România. A fost anul în care mulți români au înțeles, poate pentru prima dată, că a nu face nimic cu banii este, de fapt, un risc.

De ce cresc investițiile abia după vârsta de 40 de ani

Interesul pentru investiții există, dar vine târziu. După ce sunt bifate „baza piramidei”: casă, mașină, stabilitate. Abia atunci apare venitul disponibil și, odată cu el, gândul la viitor. Realitatea arată că cele mai mari rate de economisire și investiție apar după 40 de ani, când presiunea imediată scade, iar întrebările despre pensie, siguranță și copii devin mai apăsătoare 

Tinerii sunt mai informați, mai conectați, mai curajoși, dar și mai guvernați de emoție. Cei mai în vârstă sunt mai prudenți, dar adesea blocați de teamă. Emoția îi afectează pe toți. Diferența o face experiența.

Profilul de risc nu e despre curaj. E despre timp.

Unul dintre cele mai importante mesaje ale interviului este acesta: profilul de risc nu se stabilește după cât de curajos ești, ci după orizontul de timp.

Dacă economisești pentru o vacanță anul viitor, cea mai rațională alegere este un instrument sigur. Dacă economisești pentru copilul tău sau pentru pensie, pe un orizont de 15–30 de ani, riscul real este să nu investești deloc. Pentru astfel de obiective, spune Purcărea, investițiile în business-uri – adică în acțiuni, diversificate – sunt, paradoxal, cele mai sigure pe termen lung.

Greșeala care se repetă obsesiv: lipsa planului

Cea mai mare eroare pe care o fac cei aflați la început nu ține de alegerea produsului, ci de lipsa unui plan. Investițiile făcute „după ce e la modă”, după ce „a crescut mult” sau după ce „am auzit la cineva” sunt echivalentul mersului la supermarket fără listă: ajungi să cumperi ce îți face cu ochiul, nu ce îți trebuie.

Planul nu trebuie să fie complicat. 3–5 obiective clare, fiecare cu un orizont de timp. Abia apoi alegerea instrumentelor potrivite. Scris, nu ținut în cap. Pentru că memoria emoțională e scurtă, iar tentațiile sunt multe. 

Investițiile nu se fac cu emoție. Se fac constant.

Un alt principiu esențial: investiția constantă bate momentul „perfect”. Nimeni nu poate anticipa piața. Investind lunar, cu sume mici, riscul de a intra „sus” se diminuează drastic. Mai mult, pe termen lung, scăderile devin oportunități, nu motive de panică.

Ideal? Automatizare. O parte din venit direcționată lunar, fără negocieri interioare. Pentru că dacă lași decizia pe „luna viitoare”, va exista mereu o vacanță, o nuntă, un eveniment care să amâne începutul.

Încrederea: începi de unde deja ai una.

Pentru cei care nu știu de unde să pornească, răspunsul e mai simplu decât pare: de la banca în care ai deja cont. Este o instituție reglementată, cunoscută, accesibilă. Poți începe fie investind direct, fie delegând decizia prin fonduri de investiții administrate de profesioniști. Important este să începi, nu să aștepți „momentul ideal”.

Regula simplă care face diferența

„Nu te uita zilnic la portofoliu.” Pentru că planurile pe 10–20 de ani nu se verifică zilnic. Emoția este cel mai mare sabotor al investițiilor bine gândite. Rațiunea, disciplina și timpul sunt aliații reali.

La final, mesajul este unul extrem de clar: începe azi. Dedică două ore ca să faci un plan pentru banii pentru care muncești ani întregi. Odată făcut, el poate funcționa în liniște pentru următorul deceniu.

Urmărește interviul video integral pentru explicațiile complete, exemplele concrete și nuanțele care fac diferența între a economisi și a construi, cu adevărat, un viitor financiar.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE