A primit primul calculator la cinci ani și atunci a început să învețe să le folosească. Mai întâi singur, apoi la cursuri și academii specializate. În timp, prin multă muncă, a ajuns premiat la mari competiții naționale. Muncește constant pentru marele lui vis: să studieze la MIT, faimoasa universitate americană, și să se specializeze în robotică. Așa va putea construi roboți care să facă lumea mai bună. Are la activ dispozitive construite pe bază de inteligență artificială (cărora le spunem, popular, roboți) – una dintre ele, pentru mâncarea din frigidere, e și utilă și amuzantă – așa că primul pas e făcut, nu îi rămâne decât să ajungă la cel mai înalt nivel.

Interviul face parte din campania aniversară Provident 14 ani, o campanie care pune accent pe realizările excepționale a 14 tineri în vârstă de 14 ani, cei pe care îi susținem și promovăm astăzi și cu care ne vom mândri mâine.

Spune-ne puțin despre tine. Cine ești și care sunt realizările tale?

Mă numesc Damian Pădure și sunt pasionat de matematică, informatică și robotică, în mod special.

Cele mai importante realizări sunt calificările la Olimpiada Națională de Matematică (ONM) în anul școlar 2016-2017, când eram în clasa a V-a. Atunci am obținut mențiune din partea Ministerului Educației și medalia de argint din partea Societatea de Științe Matematice din România (locul 7), iar în anul școlar 2018-2019, clasa a VII-a fiind, am obținut, de asemenea, mențiune și medalia de argint (locul 16). Și mai e și calificarea la Olimpiada Națională de Informatică (ONI) în anul școlar 2018-2019, unde am ocupat locul 33.

În afară de aceste competiții, am participat la multe alte concursuri în cei patru ani de gimnaziu, cum sunt „Panaitopol” sau „Turneul Olimpicilor”, și am avut mereu rezultate foarte bune.

Ad placeholder

Cum ți-ai descoperit pasiunea?

Matematica m-a pasionat încă din primul an de școală, iar drumul spre performanță a început cu o medalie de aur la concursul Smart, în clasa a II-a, și a continuat cu premii la concursuri precum Comper și Calude.

Când am câștigat atunci prima mea medalie m-am simțit extrem de fericit. Țin minte că am primit o borsetă și încă o am, ce m-am mai bucurat de ea. Și părinții mei s-au bucurat mult pentru mine. M-au felicitat și m-au încurajat că continui.

De informatică am fost pasionat dintotdeauna. Primul calculator l-am avut la cinci ani. Nu mi-a plăcut niciodată să mă uit pe manualele de instrucțiuni, ci să-mi dau seama singur cum se folosește și așa am început să învăț.

Apoi, de marea mea pasiune pentru robotică, m-am apropiat în clasa a treia. Am mers la niște cursuri la o academie și am observat că îmi place. Îmi place mult și programarea robotului, adică să-l fac să execute niște comenzi, dar îmi place și montarea lui, am făcut și partea de hardware.

Ad placeholder

Am făcut, la un moment dat, un proiect pentru un concurs cu care am ajuns în etapa națională. Robotul nostru era o cutie pe care o puneai în frigider. Te anunța prin mail dacă era mâncare stricată în frigider, dacă a uitat cineva ușa deschisă, am făcut, mai mult de amuzament, și o setare prin care începea să piuie o alarmă când cineva deschidea frigiderul în timpul nopții, că nu e sănătos să mănânci noaptea.

Care a fost cel mai mare sacrificiu pe care l-ai făcut pentru performanța ta?

Participarea la olimpiadele naționale a presupus, evident, renunțarea la relaxarea din vacanța de primăvară, însă nu-l pot numi sacrificiu atât timp cât am făcut exact ceea ce îmi doream, iar finalul acestor participări a fost unul care m-a făcut extrem de fericit.

Ad placeholder
[Excelență la 14 ani] Damian Pădure, tânărul cu un vis mare: studii la o mare universitate din SUA și roboți care să ne ușureze viețile (publicitate)

Unde vrei să ajungi cel mai sus? Care ar fi visul tău cel mai mare?

Visul meu este să obțin premii la olimpiadele internaționale de matematică și de informatică și să primesc bursa la MIT – Massachusetts Institute of Technology, în S.U.A.

Mi-ar plăcea mult să merg să studiez la această universitate americană. Se studiază mult informatică robotică, exact ce-mi place să fac.

Deși, în principal, am luat până acum premii mai mult la competițiile de matematică, nu mă văd profesând în domeniul ăsta, ci mai degrabă în IT, în securitatea cibernetică sau în robotică, nu sunt încă hotărât.

Ca să ajungi la MIT, trebuie să te faci remarcat. Adică ar trebui să obțin premii mari și la matematică, și la informatică, dar și să am o medie destul de mare la BAC. Premiile sunt cele mai importante.

Mai departe, mi-ar plăcea să construiesc ceva prin inteligența artificială. Aș putea să fac un robot care să fie capabil să poarte o conversație inteligentă, să nu pară că îi dai niște comenzi și el îți răspunde, cum se întâmplă acum cu asistenții personali Siri, Alexa, Cortana etc.

Ad placeholder

Inteligența artificială ar mai putea fi folosită și în fabrici, pentru a face tot felul de produse automat. Sau ar putea fi folosită să construiască alți roboți care să facă la rândul lor altceva, de exemplu în bucătărie, să învețe să gătească.

[Excelență la 14 ani] Damian Pădure, tânărul cu un vis mare: studii la o mare universitate din SUA și roboți care să ne ușureze viețile (publicitate)

Ce sfat ai da astăzi unui tânăr de 14 ani?

În opinia mea, pentru a reuși ce îți propui este important să te dedici cu totul visurilor tale și să nu renunți. De aceea, ca să nu obosești sau să-ți fie greu, cel mai important e să găsești ceva care-ți place. Pentru că atunci când faci ceva ce-ți place, nu percepi lucrul ca pe-o muncă, ci chiar un pic ca pe o relaxare.

Așa că sfatul meu pentru orice tânăr de 14 ani ar fi să încerce să descopere cât mai devreme ce îl pasionează și ce își dorește să facă în viitor, pentru a se dedica acelui scop.

Ad placeholder

La rândul meu, și eu am primit sfaturi care m-au ajutat foarte mult. Cel mai bun sfat, acela de a lucra în mod constant pentru a mă menține în formă și a progresa, l-am primit de la doamna profesor Dana Radu, mentorul meu în toată perioada gimnaziului, profesor pe care l-am iubit și admirat și căruia îi sunt recunoscător pentru tot sprijinul primit.