Calitatea de membru a țării noastre denotă mesajul că statele membre JIT vor lua toate măsurile posibile pentru a putea aduna probe referitoare la presupusele crimele internaționale comise în țara vecină pentru a-i aduce în fața justiției pe cei responsabili.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat zilele trecute că trupele ruse ar putea să fi comis peste 400 de crime de război în orașul Herson înainte de a-l abandona.

Cadavre exhumate la Bucha, Ucraina

Potrivit autorităților ucrainene, se pare că cel puțin 34.000 de posibile crime de război ar fi fost comise de forțele armate ruse de când au declanșat ofensiva militară, la 24 februarie 2022.

Ce este crima de război

În perioadele de conflict militar este aproape imposibil să nu apară acuzații grave de crime comise împotriva umanității sau crime de război, care sunt, de regulă, perpetuate de grupuri în conflicte civile sau interstatale.

Termenul de crime de război nu poate fi definit cu exactitate, însă cert este faptul că acestea au loc cu încălcarea diferitelor protocoale stabilite prin semnarea unor acorduri internaționale.

Definiția tradițională a crimei de război se referă la fapta de încălcare a legilor războiului din timpul unui conflict armat

Toate statele trebuie să adere la legile tratatelor în ceea ce privește tratamentul cetățenilor și prizonierilor în timpul conflictului.

Definiția tradițională a crimei de război se referă la fapta de încălcare a legilor războiului din timpul unui conflict armat, care cade sub incidența dreptului internațional.

Orice încălcare a legilor războiului (crimă de război) poate fi comisă de un grup de combatanți sau de un singur militar, indiferent de grad, împotriva altor combatanți ori împotriva necombatanților, adică a civililor.

Când a apărut termenul de crimă de război

În limba engleză, termenul de crimă de război datează din anul 1906, atunci când a apărut într-o carte denumită „Drept internațional” semnată de un jurist celebru al acelor vremuri, Lassa Oppenheim, notează Time.com.

Termenul crimă de război a fost folosit pentru prima dată în limba germană ceva mai devreme, în anul 1872, de către Johann Casper Bluntschli. Acesta considera că acțiunea forțelor militare fără ordine precise în timpul războiului era o crimă de război.

Unii istorici spun că Francis Lieber, un jurist american faimos care a scris așa-numitul „Cod Lieber” – folosit în timpul războiului civil american pentru a defini infracțiunile împotriva legii războiului pentru armatele Uniunii – ar fi folosit prima dată termenul de crime de război, dar nu a folosit-o niciodată în scris, ci doar în conversații.

Codul Lieber era în esență o instrucțiune emisă în 1863 de către președintele de atunci al Statelor Unite ale Americii, Abraham Lincoln, în timpul Războiului Civil, care dicta felul în care ar trebui să se comporte soldații în timpul conflictului.

Forțarea supușilor inamicului de a intra în serviciul guvernului învingător era considerată drept o „încălcare gravă a legii războiului” de Codul Lieber, care a interzis „violența comisă împotriva persoanelor din țara invadată”, inclusiv viol, mutilare și crimă. Toate acestea erau pedepsite cu moartea.

Cum pot fi pedepsiți cei care comit crime de război

Începând cu cel de-al Doilea Război Mondial au existat mai multe instanțe unice, una dintre acestea fiind tribunalul pentru crime de război comise după destrămarea fostei Iugoslavii.

În același timp, după genocidul din Rwanda din 1994, în care extremiștii Hutu au măcelărit peste 800.000 de civili în 100 de zile, a fost înființat un organism pentru a-i urmări pe unii dintre cei responsabili de acel genocid.

În zilele noastre, Curtea Penală Internațională (ICC) are rol de susținere a regulilor războiului și investighează crimele de război și preia urmăririle penale pentru crimele de război comise în țările în care sistemele juridice sunt prea slabe pentru a conduce ele însele urmăririle penale.

Curtea Penală Internațională (ICC) investighează crimele de război

ICC este considerat drept succesorul modern și permanent al Tribunalului de la Nürnberg, care i-a investigat pe cei mai importanți lideri naziști, în 1945.

Un alt organism cu rol similar este Curtea Internațională de Justiție (CIJ), care statuează asupra disputelor dintre anumite state, însă nu poate urmări penal persoanele fizice.

Hugh Williamson de la organizația non-guvernamentală „Human Rights Watch” spune că „stabilirea lanțului de comandă este foarte importantă pentru orice viitor proces, inclusiv dacă un lider a autorizat sau a trecut cu vederea o atrocitate”.

Citeşte şi: Ce sunt Premiile Nobel. 10 lucruri mai puțin știute despre Premiile Nobel

Urmărește-ne pe Google News