:contrast(8):blur(30)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2018/06/img4669.jpg)
Un ofițer ne explică faptul că manevrele militare nu sunt un mesaj direct pentru Rusia, dar arată capacitatea NATO de a răspunde într-o situație de criză. România are permanent în Polonia un detașament de luptă antiaeriană. La acest exercițiu, românii au avut rolul de a apăra grupul de luptă NATO, înființat acum doi ani.
Românii au fost în prima la line la manevrele militare din regiunea poloneză Bemowo Piskie.
“În spatele meu se află un tun antiaerian automat 2×35 mm OERLIKON. Ca și cadență de tragere, poate să execute 550 de lovituri pe minut, cu fiecare țeavă în parte. Deci, un total de 1.100 de lovituri pe minut, cu o viteză de 1.175 de m/s. Atinge țintetele aeriene aflate la 4.000 de metri, iar pentru cele ușor blindate, la 1.000 metri, cu o rotație de 360 de grade în mai puțin de trei secunde”, ne spune Gheorghe Petrică, militar român detașat în cadrul Grupului de Luptă NATO din Polonia, condus de Statele Unite ale Americii.
:contrast(8):quality(75)/https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/870x0/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2018/06/img4711.jpg)
VEZIDetașamentul românesc cantonat în Polonia se schimbă o dată la șase luni. Varsovia a trimis și ea 100 de militari la Brigada Multinațională NATO de la Craiova. Exercițiul în care au fost implicați acum a fost unul dintre cele mai complexe organizate vreodată de țările membre NATO.
“Scopul acestui exercițiu a fost de a testa capacitatea NATO de a reacționa la o situație de criză, la un război hibrid, precum și de acțiuni ofensive și defensive în cadrul parteneriatului NATO. Misiunea detașamentului românesc a fost aceea de a asigura apărarea antiaeriană a grupului de luptă american pe toată desfășurarea acestei acțiuni militare” , ne explică maiorul Octavian Mușat, comandantul detașamentului românesc.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2018/06/img7225-150x150.jpg)
“Scopul acestui exercițiu a fost de a testa capacitatea NATO de a reacționa la o situație de criză, la un război hibrid, precum și de acțiuni ofensive și defensive în cadrul parteneriatului NATO. Misiunea detașamentului românesc a fost aceea de a asigura apărarea antiaeriană a grupului de luptă american pe toată desfășurarea acestei acțiuni militare” , ne explică maiorul Octavian Mușat, comandantul detașamentului românesc.Locotenentul Ilarion Marcu este la prima lui misiune în afara granițelor țării. Desfășurarea de forțe din poligonul polonez fost chiar și pentru el copleșitoare, dar spune că își înțelege clar misiunea.
“Misiunea NATO este de a ne antrena alături de partenerii NATO – croați, englezi, americani și polonezi. Este prima mea misiune externă, ținând cont că activez ca ofițer doar din anul 2014. (…) Până în momentul de față, am înțeles că trebuie să lucrăm în continuare pentru a prezenta ceea ce putem și pentru a le arăta și aliaților noștri din NATO că putem să ne apărăm țara, dar și Alianța, oricând și oriunde”, ne explică Ilarion Marcu, unul dintre cei mai tineri ofițeri din cadrul detașamentului românesc trimis în Polonia.
Românii spun că s-au acomodat repede în Polonia. “Este o misiune destul de grea, dar ne-am acomodat. Este un colectiv destul de unit”, spune unul dintre comndanții de tun. “Avem parte de mult mai multă instrucție ca în țară, iar faptul că suntem alături de militari din alte naționalități este o experiență unică”, crede un alt soldat.
La summitul NATO din iunie se pregătesc noi decizii care ar putea să ducă la inființarea de noi comandamente NATO – unul dintre ele ar putea fi deschis la Timișoara. Ministrul Apărării, Mihai Fifor, a declarat recent că este nevoie și de o întărire a securității la Marea Neagră.
“În ultimul deceniu, prezenţa Rusiei în regiunea Mării Negre a crescut semnificativ, pe baza unor tactici şi acţiuni ce au subminat stabilitatea internă a ţărilor ex-sovietice din regiune, dar şi pe cea a ţărilor aliate din regiune. Prin aşa-zisele conflicte îngheţate, un model de succes aplicat recent în Ucraina – anume în regiunea separatistă Donbas, nerespectarea dreptului internaţional şi mai periculoasele acţiuni politice şi militare unilaterale, cum ar fi anexarea Crimeei şi acumularea militară din regiune (…) Moscova continuă să pună sub semnul întrebării fundamentele dreptului internaţional, cum ar fi dreptul fiecărei naţiuni de a-şi alege tipul de securitate naţională şi drumul spre prosperitate”, a punctat ministrul român al Apărării, citat de Agerpres.
Urmărește-ne pe 
