26 comentariiÎntr-un interviu acordat pentru Ukrainska Pravda, Bernard-Henri Lévy, un filosof care a influențat președinți francezi de-a lungul activității sale, afirmă că președintele rus Vladimir Putin nu trebuie să obțină nimic în Ucraina.
El precizează că majoritatea opiniei publice din Franța se împotrivește agresiunii militare ruse din Ucraina, spre deosebire de extrema dreaptă și extrema stângă, care cred în „minciunile și știrile false” răspândite de Rusia.
În plus, filosoful francez salută noua abordare, una fermă, adoptată de președintele Emmanuel Macron față de Rusia lui Putin. „Franța este pro-Ucraina, într-adevăr, dar nu a fost pregătită pe măsura sprijinului exprimat recent de Macron”, a subliniat el, referindu-se la posibilitatea trimiterii de trupe terestre occidentale pentru a sprijini Ucraina în fața invaziei ruse.
„Este un sprijin real, puternic și strategic”, apreciază filosoful francez în legătură cu ultimele luări de poziție ale lui Emmanuel Macron.
„Spiritul de la München nu a murit”
„Nu uitați că suntem țara Acordurilor de München. În 1938, Anglia și Franța au fost cei doi nași ai Acordului de la München (cu Hitler – n.r.). Spiritul de la München nu a murit încă în Franța. Dacă hrănești puțin fiara, poate că își va păstra calmul. Acesta este spiritul de la München. Președintele Macron este printre cei care au înțeles că nu trebuie să dai nimic fiarei. Dacă îi dai puțin, fiara va dori întotdeauna mai mult”, a explicat Bernard-Henri Lévy, apreciind „curajul” liderului de la Palatul Élysée.
În opinia sa, francezii își deschid ochii într-un final și conștientizează ce înseamnă amenințarea rusă, iar acest lucru se datorează faptului că Emmanuel Macron a devenit clar în exprimările sale și a pus Ucraina în centrul dezbaterilor interne privind alegerile europarlamentare, programate pentru 6-9 iunie.
Bernard-Henri Lévy reamintește că Putin, oficialii de la Moscova și propagandiștii Kremlinului au spus în repetate rânduri că nu există linii roșii pentru ei, nici măcar în privința NATO. Totuși, spune el, pericolul ca Rusia să extindă războiul dincolo de Ucraina poate fi îndepărtat doar cu o poziție de fermitate în fața liderului de la Kremlin.
„Cred că Rusia va ezita mai mult de-acum încolo. Rusia, la fel ca toate dictaturile, este puternică atunci când suntem slabi. Avansează când ne retragem. Când ești ferm, (…) când stai în bocanci, dictaturile ezită. Și aș spune că acum există mai puține șanse de escaladare din partea lui Putin”, a declarat filosoful francez.
„Al Treilea Război Mondial este în mișcare”
Bernard-Henri Lévy spune că lumea nu riscă un Al Treilea Război Mondial, ci se află deja în mijlocul lui. „Suntem în mijlocul celui de-al Treilea Război Mondial. Al Treilea Război Mondial este acesta! Ne aflăm în mijlocul lui, cu Rusia, cu Iran, cu China, cu Coreea de Nord, cu Israel și Hamasul susținut de Putin, cu marea alianță dintre islamismul radical și ortodoxia rusă. Totul a fost pus deja în mișcare. Suntem în mijlocul acestui război”, a afirmat el.
Cu toate acestea, insistă filosoful francez, Occidentul este dominat de „spiritul de la München”. „În 1938, în 1939, până la începutul anului 1940, liderii europeni negau realitatea. Negarea realității este un comportament foarte des întâlnit printre oameni, probabil mai ales în lumea occidentală”, subliniază el.
Filosoful francez contestă totodată relatările din presa occidentală despre „oboseala soldaților ucraineni”. În opinia sa, se observă mai multă oboseală în Franța sau în Germania decât în tranșeele ucrainene de la Ciasiv Iar.
În schimb, spune el în baza experienței sale de regizor pe frontul din Ucraina, armata rusă este „dărâmată psihic”. „Probabil și societatea rusă, pentru că armata conferă o imagine destul de bună pentru restul”, adaugă el.
Plecând de la aceste considerente, filosoful francez spune că singura cale ca Ucraina să respingă invazia rusă este ca să primească acum toate armele de care are nevoie.
Bernard-Henri Lévy (75 de ani) este unul dintre cei mai influenți filosofi francezi din ultimii 50 de ani. La începutul deceniului 1990-2000, el a cerut intervenția Occidentului în războiul din Bosnia și Herțegovina, denunțând mai ales lagărele de prizonieri înființate de sârbi și execuțiile în masă. Filosoful francez s-a afirmat și ca susținător al cauzei kurde, un popor împărțit între patru state.