Adaugă comentariuNe-au mărturisit că abia aşteaptă această mică vacanţă, fiindcă n-au mai avut atâtea zile libere la un loc… de la Crăciun!
Libertatea: Cum e Paștele în fami-lia Măruță?
Cătălin: De Paște avem parte de puțină odihnă, mâncare bună, o atmosferă foarte caldă în familie.
Andra: Petrecem timp afară, cât de mult putem, mai ales dacă e vremea bună. E un weekend prelungit, pe care îl așteptăm de mult timp, nu am mai avut parte de o mică vacanță de la Crăciun!
Plecați la părinți sau rămâneți acasă și vin rudele la voi?
Vin la noi rudele, suntem gazde anul acesta, dar asta nu înseamnă că facem drob, să nu vă imaginați așa ceva, tot pe mamele noastre ne bazăm când e vorba de mâncare tradițională! Oricum, masa mare este doar un pretext, de fapt, ne bucurăm să ne deconectăm, să ne întâlnim. Trăim vremuri foarte complicate, în care “ne vedem” pe ecranele telefoanelor, pe Facebook sau pe Whatsapp, dar ducem dorul reuniunilor cu familia și prietenii. Dacă două zile reușim să fim mai aproape de cei dragi, este ca și cum am fi avut o vacanță de două săptămâni.
E bătaie pe ouă: Eva vrea să le picteze, David, să le ciocnească!
Cum se simt David şi Eva de sărbători?
Este o perioadă foarte agitată pentru ei: toată lumea îi îmbrățișează, le dă cadouri, la finalul zilei adorm epuizați de atâta joacă și entuziasm! Cred că vor avea nevoie de o vacanță după această vacanță! Sunt foarte bucuroși dacă ajută în bucătărie. Anul acesta, Eva e deja destul de mare ca să încerce să picteze pe ouăle vopsite, iar David e deja specialist în asta. E bucuria lui să ciocnească ouă și să învingă pe toată lumea!
Cătălin: «Când eram copil, mă bucuram că primeam mult desert»
Ce vă amintiți din copilărie, din timpul sărbătorilor de Paște?
Cătălin: Îmi amintesc mirosul din casă. Mereu mi-a plăcut masa bogată, plină de salate, cu friptură și cu pască. Simți cu adevărat că e sărbătoare când vezi cât a muncit cineva pentru acel meniu. Ajut și eu de când sunt cu Andra, îmi face chiar plăcere să gătesc. Când eram copil nu cred că apreciam destul asta, ci doar mă distram când ciocneam un ou și mă bucurăm că primeam mult desert! Acum simt ceva schimbat în aer de sărbători.
Andra: Sentimentul că acasă chiar e acasă.
Toată lumea în jurul mesei, toată lumea mergea la biserică, să ia Lumină. Și acum mă simt la fel, deși e altă casă, iar familia e în altă formulă – eu sunt și mamă, și soție, nu doar fiică și soră. Femeile simt, cred eu, multă presiune de sărbători: să fie casa lună, curățenie perfectă, să gătească oale pline cu de toate, să fie copiii curați și fericiți, iar ele, coafate și zâmbitoare. Eu am ajuns însă la concluzia că nu despre această perfecțiune este vorba, ci despre relaxare, despre bucuria de a te simți în largul tău. Așa că sper ca amintirile cu care copiii mei vor rămâne despre sărbători să fie că toată lumea încearcă să facă o atmosferă plăcută în casă, iar dacă nu e timp de frământat cozonaci, e în regulă, ori cumpărăm unul, ori nu mâncăm și aie e. Nici un stres!