Adaugă comentariuCuprins:
Ce sunt pomenirile
Se spune că viața nu se încheie prin simpla moarte a trupului. Creștinii își celebrează morții după ce aceștia trec în neființă și merg la Biserica, aprind lumânări și spun rugăciuni pentru apropiații care au decedat.
Prin pomenirea celor morți, familia sau apropiații persoanei care a decedat cinstesc memoria acestora. Pomenirea morților este grija celor vii pentru sufletul celor decedați și constă în jerte aduse în numele acestora.
Pomenirile se mai numesc și parastase, un cuvânt care vine din limba greacă și înseamnă a sta în locul cuiva. Cei vii, rămași pe pământ, stau în locul persoanei trecute la cele sfinte în fața lui Dumnezeu.
Scopul este ca Dumnezeu să ierte păcatele făcute de cel mort în timpul vieții sale. Când cineva primește ceva de pomană, va spune pentru cel mort „Dumnezeu să îl ierte” sau „bogdaproste, să fie primit”. Bogdaproste înseamnă slăvit fie Domnul.
Istoria pomenirilor
Oamenii făceau pomeni încă din secolul al IV-lea. Pe atunci, pomenirea însemna să scrie pe diptice, adică niște tăblițe sub forma unui caiet, cu coperțile împodobite.
Astăzi, numele morților se scriu pe pomelnic, unde sunt rubricile vii și adormiți. Lista se dă preotului și va pomenită pentru 40 de zile, adică 40 de Liturghii.
Biserica ortodoxă pomenește morții o dată pe săptămână, sâmbăta. Acest lucru se face sâmbăta pentru că este ziua în care Iisus a stat cu trupul în mormânt și sufletul în iad, pentru a îi elibera pe cei morți.
Sâmbetele în care se face pomenire de obște se numesc Moși și sâmbetele din Postul Mare. Prin aceste slujbe de pomenire, biserica se roagă ca sufletele celor adormiți să fie judecate ușor și să primească un loc în Rai.
Moșii de iarnă marchează începutul sâmbetelor morților, care sunt șapte în total și se încheie cu Sâmbătă lui Lagăr, înainte de Săptămâna Patimilor.
Zilele de pomenire generală a morților din Biserica Ortodoxă
- Moşii de vară: sâmbăta dinaintea Pogorârii Duhului Sfânt, înainte de Rusalii
- Moşii de toamnă (între 26 octombrie şi 8 noiembrie);
- Moșii de Florii sau Sâmbăta lui Lazăr
- 6 august, Schimbarea la Față a Domnului
- Paștele Blajinilor sau Paștele Morților, luni și marți după Duminica Tomei
- Înălțarea Domnului sau Moșii de Ispas
- Ziua Hramurilor Bisericești
Când se fac pomenirile după înmormântare
De regulă, prima pomană după înmormântare se face la 3 zile după moarte, adică ziua înmormântării.
Apoi, la 9 zile dupa moarte, cei dragi organizează o nouă pomană. Aceasta poate însemna că se adună cu toții și iau masa, ori că fac pachetele pentru cei mai săraci și le împart în numele celui mort.
La 40 de zile se face din nou pomana, în amintirea Înălțării la cer a Domnului, care a avut loc la 40 de zile dupa Înviere.
Apoi, se fac pomeni la șase și nouă luni, în cinstea Sfintei Treimi.
Mulți obișnuiesc să facă și la un an de la moartea persoanei. Creștinii din timpuri vechi celebrau ziua morții martirilor și a sfinților ca zi de naștere a lor pentru viața de dincolo.
În fiecare an se va face o pomană, până la 7 ani de la moarte. Ultima pomană se face după 7 ani de la moarte, ca amintire a celor 7 zile ale creației.
Cum se fac pomenirile
Pentru a face pomană celor morți, trebuie stabilite câteva detalii cu preotul. De la data, ora pomenirii, până la bucatele ce vor fi sfințite și în ce fel.
De obicei, pomenile nu se fac în orice zi a săptămânii, ci mai degrabă marțea, joia și sâmbăta.
Când nu se fac pomeni
Nu se vor face pomeni sau parastase în următoarele zile ale anului:
Duminica
Duminica este Ziua Învierii și nu se fac pomeni. Această zi trebuie să fie una de bucurie, nu de tristețe și trebuie să fie celebrată ca atare.
În cele 12 zile dintre Nașterea și Botezul Domnului
Cu toate că în unele biserici se fac pomeniri și parastase duminică, în cele douăsprece zile dintre Nașterea și Botezul Domnului nu se vor face. Cel puțin în duminicile Penticostarului, adică în cele dintre Paști și Rusalii, nu se vor face parastase.
De la lăsatul secului până la prima sâmbătă din Postul Mare
Nu se vor face pomeni de la lăsatul secului de carne până la prima sâmbătă din Postul Mare, adică sâmbăta Sfântului Teodor.
Din sâmbăta Floriilor până în Duminica Tomei
Nu se cade să se facă pomeniri și parastase din sâmbăta Floriilor până în a doua duminică după Paști, numită duminica Sfântului Apostol Toma.
La praznicele împărătești sau sărbători mari
De exemplu, în timpul Postului Mare, adică cel de Paște, nu se fac parastase în zilele de luni, marți, miercuri, joi și vineri. În aceste zile nu se ține liturghie obișnuită sau deplină, de aceea nu se fac pomeniri.
E bine ca pomenirile să se facă legate de săvârșirea Sfintei Liturghi, cea mai importantă slujbă de mijlocire pentru cei morți.
- Sfintele Paști
- 8 septembrie, Nașterea Maicii Domnului
- 14 septembrie, Înălțarea Sfintei Cruci
- 21 noiembrie, Intrarea Maicii Domnului în Biserică
- 25 decembrie, Nașterea Domnului (Crăciunul)
- 6 ianuarie, Epifania, Botezul Domnului
- 2 februarie, Întâmpinarea Domnului
- 25 martie, Bunavestire
- Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor)
- Patruzeci de zile după Paști, Înălțarea Domnului
- Cincizeci de zile după Paști, Pogorârea Duhului Sfânt
- 6 august, Schimbarea la Față
- 15 august, Adormirea Maicii Domnului
Ce se dă de pomană
De regulă, oamenii împart colivă, colaci, vin și lumânări. Celelalte daruri rămân la alegerea celor care împart.
Unii oferă de pomană vase cu mâncare și băutură, hainele și încălțămintea celui mort, obiecte personale care pot fi date de pomană.
Tot ce se dă de pomană trebuie întâi sfințit de preot, apoi oferit celor care au nevoie.
Sursa foto: 123rf.com
Citeşte şi despre pelerinaje – cele mai mari adunări umane anuale din lume!