Adaugă comentariuCristina Pîrv a divorțat de legendarul brazilian Gilberto Amauri de Godoy Filho, alias „Giba”, unul dintre cei mai mari jucători din istorie, încă din 2012. Cei doi au locuit mulți ani la Curitiba. După divorț, Cristina, născut la Turda, a mai trăit șase ani în Brazilia, dar a decis să se întoarcă acasă și s-o ia de la început, a dezvăluit fosta mare sportivă într-un interviu acordat celor de la doarvolei.ro.
„Ne-am întors în luna august, anul trecut, în 2018. A fost foarte interesant, pentru că în Brazilia nu sunt schimbări de anotimpuri. Am savurat vara, când a fost foarte cald, apoi a venit toamna, cu frunzele care cădeau și aveau toate culorile, apoi iarna.
Fi-miu, de exemplu, nu văzuse niciodată zăpadă. Fiică-mea a văzut-o acum vreo zece ani, când eram în Rusia. Chiar am savurat anotimpurile așa. Mergeam și făceam fotografii și ne minunam: acum e vară, acum e toamnă, acum e iarnă. A fost foarte interesant. Și pentru mine, pentru că de mult nu am mai văzut schimbările astea ale naturii care-s de la Dumnezeu”, a declarat Cristina.
„Toată lumea crede că dincolo sunt numai flori, numai petale”
„M-am stabilit la Cluj-Napoca. Și sunt foarte bucuroasă. Aveam mare nevoie să vin acasă, după 27 de ani de stat afară. Multă lume m-a speriat, că «de ce te-ai întors?» Toată lumea crede că dincolo sunt numai flori, numai petale. Deși eu peste tot am stat foarte bine, aveam mare nevoie să-mi regăsesc rădăcinile mele.
E foarte bine, le place foarte mult, au învățat să vorbească chiar bine românește. S-au integrat și la volei, fiica mea, Nicoll (14 ani), și la fotbal, fiul meu, Patrick (10 ani). Chiar le place din ce în ce mai mult. Se simt mai ei înșiși. Situația în Brazilia e alta. Acolo ești fiul cuiva, ești fiica lui cutare. Nu își pot devolta ei capacitățile lor. Aici se pune mai mult accent pe plan personal.
Pot ieși singuri de la școală, pot merge singuri la școală, se duc cu taxiul, cu autobuzul. Chiar s-au mirat când au mers la școală: «Mami, dar cum, stăm aici în curte singuri, se poate?». «Mami, dar ai văzut, că noi putem merge singuri cu autobuzul?». Devin foarte independenți și lucrul ăsta mi-a plăcut, pentru că voiam foarte mult să le arăt ce este și Europa. Ce este România, care sunt rădăcinile lor. Să vorbească românește.
Acum se și ceartă în românește și încă îmi place. Sunt mândră de ei. Vorbim românește, engleză, portugheză. S-au adaptat foarte bine. Am mers și la patinoar. Să vadă și ei ce e Crăciunul. Lucruri simple, dar foarte de suflet pe care le-am trăit eu. Le-au înghețat picioarele, zilele trecute a venit fi-miu după antrenamentul de fotbal și mi-a spus: «Mamă, să știi că degetele de la picioare îmi sunt înghețate, dar nu-i nimic, că mai merg».
El nu a mai pățit așa ceva. Știu să patineze. La schiat încă nu i-am dus, dar experimentează lucruri de bază pe care le-am avut și noi când eram mici. Le place și mă bucur foarte mult că le place. Și eu sunt bucuroasă că le pot da. Am zis că după aceea când mai cresc, au timp să aleagă.
Îmi place în Europa, îmi place în SUA, îmi place în Brazilia. Deci au o bază care pot să aleagă ei singuri. Și doar datorită voleiului pot să fac asta și e într-adevăr, superb”, a mai declarat Cristina Pîrv.
Fata joacă volei, băiatul e portar la fotbal
Ambii copii ai Cristinei fac sport. Fata, Nicoll, o urmează, practicând voleiul, în timp ce băiatul e îndrăgostit de fotbal.
„Nicoll s-a apucat de volei în Brazilia. La 12 ani a început, dar într-adevăr, nu prea-i plăcea din cauza presiunii, care era foarte mare. «A, trebuie să joci ca tati. A, trebuie să joci ca mami». D-aia nici nu a fost atrasă. Eu nu am forțat-o cu nimic. Venea acasă și voia să-i arăt, îi arătam. Dar altfel nu mă băgam. În schimb, când ne-am întors în România, în vară, ea i-a cerut să o duc la volei.
Îmi spunea: «Mami, îmi place, mai vreau». Venea plângând acasă, că nu i-a ieșit aia, că nu i-a ieșit ailaltă, eu îi explicam sau îi arătam. E foarte ambițioasă, asta e o calitate a ei. Dar nu prea mă bag în lucruri legate de antrenament. La finalul săptămânii trecute am suplinit-o pe antrenoarea ei de la LPS Cluj o dată, m-a invitat pe mine să țin antrenamentul.
Nu am refuzat, îmi face mare plăcere să fiu în sală oricând, în orice postură, dar ca să fiu sinceră nu prea îmi place ca antrenoare, îmi place mai mult ca manager. Îmi place mai mult să mă implic în parte de exterior, decât din teren. Dar, repet, oricum m-am bucurat să pot fi alături de fete.
Lui Patrick de mic i-a plăcut să fie portar. Îmi spunea într-una să îi arunc mingi, să facă plonjoane și să respingă baloanele. Eu îi spuneam să îmi tragă el mie la poartă, dar el nu voia sub nici o formă. Așa că eu eram atacantul. Mereu se antrena acasă, îi place foarte mult.
După meciuri, dacă primește goluri, vine acasă și îmi spune, ”mami, nu m-ai antrenat destul, trebuie să mă antrenezi mai mult”. Îi place foarte mult și asta e cel mai important. Acum e portar la Luceafărul Cluj”, a mai precizat fosta mare jucătoare de volei.