Lucreţia, virgina însărcinată şi nemiloasă

Lucreţia Borgia este una dintre cele mai controversate figuri din istorie. Fără să fie prea atrăgătoare fizic, aceasta deţinea totuşi caracteristicile apreciate de înalta societate a acelor vremuri: păr bogat, blond şi forme voluptuoase.
Nemiloasa Lucreţia a fost încă de la 11 ani strunită de tatăl şi de fratele ei, cărora le îndeplinea toate ordinele, fie că era vorba să facă sex cu unul dintre ei, fie să ucidă la comandă sau să participe la orgii sexuale.
S-a născut, cel mai probabil, la 18 aprilie 1480, ca fiică nelegitimă a cardi-nalului Rodrigo Borgia şi a amantei sale, curtezana Vannozza dei Cattanei. Singura fată dintre cei patru copii ai cardinalului (Juan, Cesare şi Jofre erau fraţii ei), era preferata tatălui său şi se bucura pe deplin de atenţia familiei.
Fiică de papă – căci, ulterior, Rodrigo Borgia a urcat în ierarhia bisericească -, a marcat istoria cu povestea unei vieţi de coşmar: trei căsnicii tumultuoase, un soţ asasinat, amanţi cu zecile, şapte fii, dintre care unul nelegitim, incesturi şi crime oribile – toate până la 38 de ani, vârsta la care scrierile istorice spun că ar fi murit.

Otrăvea bărbaţii cu ajutorul unui inel

“Văduva Neagră a Renaşterii”, cum a fost supranumită Lucreţia, şi-a ţesut plasa otrăvită laolaltă cu ceilalţi membri ai diabolicei sale familii. Se spune despre ea că deţinea un inel cu piatră care avea un lăcaş ascuns, în care era o otravă pentru care nu exista antidot.
Era un amestec de fosfor şi arsenic, folosit de toţi membrii familiei atunci când voiau să se debaraseze de rude sau adversari politici incomozi. Nu ucidea pe loc, iar decesul survenea în chinuri.
Lucreţia avea 13 ani când tatăl ei a căsătorit-o cu Giovanni Sforza, în 1493. Giovanni era fiul unei familii extrem de influente din Milano, rivalii clanului Borgia. A fost o căsătorie politică obişnuită. Totuşi, în 1497, când papa Alexandru al VI-lea nu a mai avut nevoie de familia Sforza, relaţia a fost anulată.
În timp ce termenii divorţului erau negociaţi, Lucreţia se afla într-o mănăstire. Ea a fost complet izolată, iar singurul contact pe care îl avea cu membrii familiei era Perotto, un tânăr şambelan. O jumătate de an mai târziu, ea a participat la o ceremonie în care judecătorii au stabilit faptul că ea era virgină, pentru că mariajul nu s-ar fi consumat. Ca urmare, divorţul a fost permis.
Există însă scrieri în care e menţionat faptul că Lucreţia ar fi fost gravidă atunci când a fost examinată de către medici, cu copilul şambelanului Perotto. Ar fi născut în secret un băiat, pe care l-ar fi numit Giovanni. Acesta ar fi fost trecut de la un protector la altul, pentru ca, în final, să locuiască alături de Lucreţia, ca frate vitreg al ei.

Al doilea soţ, ucis când n-a mai fost de folos

A doua căsătorie a Lucreţiei, cu tânărul şi bogatul prinţ Alfonso al Aragonului, a permis familiei Borgia formarea unei alianţe cu o altă familie puternică. Totuşi, nici această relaţie nu a fost de durată. Cesare a dorit întărirea relaţiilor cu Franţa şi ruperea totală a prieteniei cu Regatul Neapole.
Cum tatăl lui Alfonso era conducătorul din Neapole, tânărul soţ a intrat în vizorul asasinilor clanului Borgia. Prima tentativă de omor nu a avut succes, dar a doua, da: Alfonso a fost strangulat în propria-i casă.
Puţine reprezentări au reuşit să capteze natura contradictorie a Lucreţiei Borgia aşa cum a făcut-o Tiţian în tabloul său “Amorul sacru şi amorul profan”, expus la Galeria Borghese din Roma. Lucrezia apare pe marginea unui bazin, în dublă ipostază: într-una, goală, în chip de Venus, în cealaltă, îmbrăcată după moda vremii. La mijloc, între cele două reprezentări ale iubirii, Tiţian a pictat un mic Cupidon
Al treilea şi ultimul soţ al Lucreziei a fost Alfonso dEste. Deşi se părea că există o legătură emoţională între cei doi, iar Lucreţia era o nevastă iubitoare, tânăra a avut numeroase aventuri în timpul mariajului.
De altfel, atât de pe urma adulterelor, cât şi a căsniciilor, Lucreţia a adus pe lume mulţi copii, însă mare parte dintre aceştia au murit imediat după naştere. Şi sfârşitul Lucreţiei a fost provocat, conform istoricilor, de o naştere cu complicaţii. Ea şi fetiţa venită pe lume prematur au fost înmormântate împreună.

Chipul «clasic» al lui Iisus este, de fapt, al lui Cesare Borgia?

Una dintre cele mai mari controverse religioase din istorie privind chipul Mântuitorului, cel la care creştinii se închină de secole, are în centru aceeaşi familie Borgia.
Aceasta e schiţa făcută de da Vinci după chipul lui Cesare Borgia
Există voci autorizate care susţin că Cesare Borgia l-ar fi angajat pe celebrul Leonardo da Vinci ca arhitect şi inginer. În scurt timp, cei doi ar fi devenit însă iubiţi, iar în timpul relaţiei, da Vinci i-a pictat chipul lui Cesare, provocat fiind de un alt titan al acelei vremi, Michelangelo.
Jocul acestei competiţii era acela ca unul dintre cei doi să reuşească să-l impresioneze pe papă, prin crearea unei noi imagini a fiului lui Dumnezeu, pentru ca lumea să se închine la el. Se pare că da Vinci ar fi câştigat competiţia, şi astfel chipul considerat “clasic” al lui Iisus a început să cucerească lumea…

Mădălina Ghenea, amanta lui Cesare într-una dintre producţii

Una dintre româncele celebre peste hotare, Mădălina Ghenea a avut norocul să capete un rol în serialul “Borgia” turnat în Italia – serial care, din păcate, la noi încă nu a fost difuzat. Spunem din păcate, pentru că admiratorii superbei actriţe ar fi avut ocazia s-o vadă în nişte ipostaze extrem de fierbinţi!

Mădălina a fost aleasă de producători pentru rolul Doroteei Malatesta Caracciolo, amanta lui Cesare Borgia, fiindcă aveau nevoie de o bombă sexy în scenele incendiare de sex dintre fiul papei şi metresa lui. Cei doi apar goi, în pat, iar Mădălina se achită cu vârf şi îndesat de sarcina ei…

Urmărește-ne pe Google News