Adaugă comentariuNăscută la 4 iulie 1960 la Oradea, Cristina Ţopescu a fost de mică atrasă de mirajul televiziunii. În perioada 1970-1979 a apărut la numeroase emisiuni de copii şi tineret, după care i-a fost interzis să mai intre în TVR, din cauza dosarului familiei Ţopescu (tatăl căzuse în dizgraţia regimului comunist, iar mama era plecată în Germania).
Cristina Țopescu a povestit, pe larg, într-un interviu acordat Antenei 3, experiența care a traumatizat-o, dar care, spunea ea, a făcut-o să înțeleagă că e un om cu adevărat puternic, notează Jurnalul Național.
A vrut să ajungă la mama bolnavă de cancer
Luna septembrie a anului 1989 a venit pentru Cristina cu o veste teribilă; aflată în Germania, mama ei era suspectă de cancer la pancreas. Dar tânăra, care refuzase să se înscrie în partidul comunist, nu mai avea voie să părăsească țara.
Faptul că nu mai puteam pleca la mama mea, că nu mai eram un om liber nici din acest punct de vedere, ar mai fi fost cum ar fi fost, dar când mama mea s-a îmbolnăvit, suspectă fiind de cancer de pancreas, paharul s-a umplut de-a binelea. Având un oarecare simţ al aventurii, am hotărât că singura soluţie era, oricât de nebunească, să fug.
Cristina Țopescu, într-un interviu acordat Antena 3:
Anchetată de securitate
Alături de alți 31 de fugari și o călăuză, a fost prinsă însă exact pe ”fâșia verde” când mai avea puțin până la libertate. ”De pe graniţă am fost «conduşi», cu puşca între omoplaţi, la batalionul de la Oraviţa, acolo am fost aliniaţi în faţa soldaţilor care de care mai spirituali, mai ales cu femeile din grup, acolo mi s-a plimbat puţin puşca pe gât şi mi-au auzit urechile tot felul de complimente de soldat care nu văzuse femeie de ceva timp” și-a amintit ea.
”După două zile de Oraviţa am fost dusă la Reşiţa, în arest, unde am stat o lună. Era acolo un căpitan pe nume Smida, analfabet şi ţâfnos, acum sigur colonel, cel puţin (?!), care a făcut tot ce i-a stat în putinţă ca să mă înfunde cât mai tare, mai era şi un maior de securitate, care venea de la Bucureşti, săptămânal, special ca să mă ancheteze pe mine”, a mai spus Cristina Țopescu.
Mandatele de arest veneau unul după altul. A fost dusă apoi la penitenciarul de la Timişoara de pe Popa Şapcă.
După o altă lună de Popa Şapcă, am fost trimisă pe cursa de deţinuţi la Jilava. Acolo am stat doar câteva zile, iar apoi am ajuns la Rahova, în arest, unde periplul meu s-a încheiat. La proces am fost dusă în «uniformă», adică în zeghe. Mi-am văzut prietenii în sală, toţi încercând cu disperare să-mi prindă privirea şi să-mi arate că sunt alături de mine.
Cristina Țopescu:
Eliberată pe 19 decembrie
” A fost, slavă Domnului, un simulacru de proces. La Timişoara deja începuse Revoluţia, Bucureştiul începea să fie în fierbere şi el, Mircea Lucescu, prietenul nostru, vorbise cu procurorul general şi cu tot felul de generali” și-a mai amintit Cristina.
A fost eliberată de 19 decembrie.
”Două zile mai târziu am ieşit în stradă. Ştiţi cum e «să te duci la Revoluţie» aproape direct din închisoare? Înălţător!!! Nu e nimic însă senzaţional în ce am trăit eu comparativ cu sacrificiile atâtor oameni cu adevărat curajoşi. A fost însă o experienţă pe care nu-mi pare deloc rău că am avut-o. Dimpotrivă! O experienţă care, cu siguranţă, a avut un rol capital în traseul meu ulterior. În cel interior, de om.” a povestit Cristina Țopescu pentru Antena 3.
Cristina Țopescu a murit la vârsta de 59 de ani.