3 comentariiAducerea lui Andrei Ursu, în toamna anului trecut, ca director științific al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 (IRRD), a fost o surpriză. Institutul era controlat de oamenii lui Ion Iliescu, în timp ce fiul disidentului anticomunist Gheorghe Ursu s-a aflat mereu după 1989 de cealaltă parte a baricadei.
Coabitarea nu a durat decât un an: pe 25 noiembrie Andrei Ursu a fost demis prin decizia Colegiului Național al IRRD, pe motiv că nu deține titlurile academice necesare. Ursu acuză că a fost înlăturat în mod abuziv și amenință cu procese.
S-a întors din SUA
De profesie inginer, cu o carieră de 30 de ani în domeniul informaticii în Statele Unite, Andrei Ursu s-a stabilit în România la scurt timp după numirea la Institutul Revoluției, unde a fost adus de Petre Roman, directorul general al IRRD.
În perioada petrecută la IRRD, Andrei Ursu a adus noi membri în Consiliul Științific al institutului și a pus bazele unei noi echipe de cercetători. Studiile acestora au fost reunite în volumul „Căderea unui dictator. Război hibrid și dezinformare în Dosarul Revoluției din 1989” (Polirom, 2022).
Ursu spune că această carte a deranjat conducerea IRRD, mai ales pe Emilian Cutean, secretarul general al institutului.
„Nu mai pot intra în IRRD”
„Eu mi-am făcut bagajele și mi s-a luat cheia. Nu mai pot intra în IRRD”, a declarat Andrei Ursu într-o conferință de presă care a avut loc marți, 29 octombrie, la sediul Grupului pentru Dialog Social.
Ursu spune că a fost informat cu privire la demitere vineri, 25 octombrie, printr-o decizie semnată de Emilian Cutean, membru în Colegiul Național – care e forul de conducere al IRRD – și secretar general al IRRD.
Fost deputat PSD și cunoscut drept un apropiat al lui Ion Iliescu, Cutean semnează actul în locul lui Alexandru Mironov, care este președintele institutului. Cutean susține că are acest drept și poate semna în locul președintelui IRRD.
În motivarea deciziei, se arată că Andrei Ursu nu poate deține funcția de director științific pentru că nu are calitatea de cercetător gradul II – adică nu are titlul de doctor.
„Este o bătălie pe care o s-o ducem”
Andrei Ursu, care spune că este susținut și de Petre Roman, consideră că decizia este un abuz în formă calificată. În primul rând, spune că s-a cerut opinia ministrului muncii, Marius Budăi, și acesta i-a confirmat că, în cazul IRRD, care nu are statut de institut de cercetare-dezvoltare, nu este nevoie de titlul de doctor pentru a ocupa funcția.
De asemenea, Ursu citează și opinia juridică oferită de societatea de avocați care colaborează cu IRRD.
„Legea nr. 556/2004 și Regulamentul de organizare și funcționare din data de 30.06.2022 al IRRD 89 nu prevăd, ca și condiție de numire în funcția de director științific, deținerea titlului de doctor”, se arată în răspunsul oferit de avocați.
„Este o bătălie pe care o s-o ducem. Am vorbit cu o avocată și am formulat deja o plângere penală și una administrativă împotriva acestei decizii”, a spus Andrei Ursu și a explicat că plângerea penală se referă la verificarea validității semnăturii lui Emilian Cutean.
Emilian Cutean: „El a susținut că e cercetător”
„El ne-a indus în eroare! Și pe mine, și pe ceilalți colegi. El a susținut că este cercetător”, a declarat Emilian Cutean într-un dialog cu Libertatea.
Eu nici nu știam cine e când l-am numit. Pe cuvânt dacă am știut! Nu știam de cazul lui Gheorghe Ursu, nici acum nu știu prea multe. Dar nu contează asta. Problema e că a venit Petre Roman cu el și mi l-a prezentat. Am acceptat atunci, că ne-a zis că e unul dintre cei mai cunoscuți cercetători. Până prin mai, când ne-a zis cineva că nu e. Am intrat în panică, că eu îl numisem.
Emilian Cutean:
Atunci, secretarul general al IRRD spune că a cerut opinia Ministerului Muncii, care inițial a răspuns că e nevoie ca directorul științific să dețină titlul de cercetător științific gradul II. Cutean a revenit la minister cu o solicitare pentru a vedea dacă e valabilă această chestiune și în cazul IRRD, care nu e institut de cercetare-dezvoltare. De această dată, ministerul a răspuns că nu e nevoie de acest grad.
„Aveam două variante de răspuns de la Ministerul Muncii. Și ca să fiu sigur care e valabilă a trebuit să mă adresez Parlamentului”, spune Cutean.
Comisia de muncă și protecție socială din Camera Deputaților, condusă de pesedistul Adrian Solomon, a dat un răspuns în care confirmă că Adrian Ursu ar avea nevoie de doctorat pentru a ocupa funcția de director științific.
Sursa disputei: cartea publicată despre Dosarul Revoluției
În acest an în care Andrei Ursu a lucrat la IRRD, cei doi nu s-au întâlnit mai mult de trei-patru ori, spune Cutean.
„Pe mine m-a interesat activitatea cercetătorilor, nu a dânsului. Iar pe cercetători nu i-am văzut până luna asta la birou. O să vedem pe unde au fost un an de zile. Șapte inși au produs o carte de 300 de pagini? Până acum ne-au acuzat că institutul nu-și merită banii și se scriau câte cinci cărți. Acum, când au scris o carte își merită banii”, mai spune Cutean. Adaugă și că plănuiește să se adreseze Curții de Conturi pentru a realiza un audit.
Sursa disputei dintre el și Andrei Ursu a fost cercetarea realizată de echipă, care a analizat Dosarul Revoluției. Emilian Cutean spune că nu a citit cartea publicată sub coordonarea lui Andrei Ursu.
„Eu am avut o opinie legată de titlul cărții. Nu cred că e corect ca Institutul Revoluției să conteste activitatea magistraților. Eu cred că noi trebuie să facem cercetări. Dar nu pot eu, ca instituție publică, să spun dacă Parchetul lucrează sau nu corect. E adevărat că de aici au început niște controverse între mine și el și încă vreo doi-trei de-ai lui din Consiliul Științific”, a declarat Cutean.
- Legea 319/2003 privind statutul personalului de cercetare-dezvoltare, garantează libertatea demersurilor științifice, după cum arată Andrei Ursu într-o sesizare înaintată lui Petre Roman, în luna octombrie.
Cercetătorii vor să demisioneze dacă nu revine Ursu
O altă problemă din cauza căreia s-au certat cei doi a fost propunerea de a retrage anumite pagini din studiu, spune Cutean.
„A inventat tot felul de chestii, că ne-am opus noi să publice cartea. Nu s-a opus nimeni, ba din contră. Este și o hotărâre a Colegiului Național că trebuie publicată cartea, dar cu amendamente. Pentru că el avea vreo 20 de pagini unde-l făcea varză pe fostul director, pe Gelu Voican. Să scoată alea, că nu era despre Gelu Voican cartea. Și încă o chestie: să nu scrie în titlu că Dosarul Revoluției a fost instrumentat prost sau cum scrie. Să scrie «Revoluție», nu «Dosarul Revoluției». N-a vrut, a scos-o tot așa. Treaba lui”, povestește secretarul general IRRD.
Cercetătorii prezenți în cadrul conferinței de presă de marți au declarat că, în cazul în care Andrei Ursu nu va reveni în institut, își vor da demisia în bloc în cursul săptămânii viitoare.
Libertatea l-a contactat și pe Alexandru Mironov, însă acesta nu a răspuns până în prezent întrebărilor transmise. Petre Roman a spus că se află la Paris și nu are timp să comenteze situația, însă susține poziția lui Andrei Ursu.
Cu ce se ocupă Institutul Revoluției
IRRD a fost înființat în 2004, cu scopul de a analiza evenimentele din decembrie 1989 și efectele acestora. Conform legii, este o „instituție publică de specialitate, autonomă, de interes național, cu personalitate juridică”. Finanțarea IRRD este asigurată de la stat prin bugetul Senatului României și din venituri proprii.
Institutul este condus de un Colegiu Național, ai cărui membri sunt numiți de președintele României. La înființare, Ion Iliescu i-a numit în acest organism pe primii 25 de membri, care au acest statut pe viață. Printre ei se numără și Emilian Cutean, Cazimir Ionescu, Petre Roman, Răzvan Theodorescu și Gelu Voican Voiculescu.
Primul președinte al IRRD a fost chiar Ion Iliescu. A păstrat această funcție până în 2021, când și-a dat demisia. În locul său a venit Alexandru Mironov, care l-a înlăturat din funcția de director general pe Gelu Voican Voiculescu – înlocuit de Petre Roman.
Atât Iliescu, cât și Voican Voiculescu au fost inculpați în Dosarul Revoluției, fiind acuzați de crime împotriva umanității.