Adaugă comentariuPotrivit medicului psihiatru, cercetătorii Thomas Holmes și Richard Rahe au realizat o scală a stresului notată de la 0 la 100. Pe această scală, la bază, cotat cu 2, este stresul pe care îl are pietonul când traversează pe culoarea roșie a semaforului. La cota 20 din scală sunt pregătirile de vacanță, la 75 este divorțul. Cel mai mare stres, care are cota 100, este cel care se manifestă la decesul copilului.
”Stresul, afecțiunea acestui secol, începe să însoțească evoluția omului, societatea se complică, sunt din ce în ce mai multe solicitări la adresa omului. Oamenii au din ce în ce mai multe probleme în a se adapta la acest nou stil de viață. Pentru ca oamenii să-și revină după o perioadă de stres, concediul trebuie să dureze minimum 10 zile, ca să-ți încărci bateriile”, adaugă directorul medical al Spitalului ”Alexandru Obregia”, care subliniază că omul este expus stresului chiar de la naștere.
Medicul psihiatru Eduard Moțoescu
Mustrarea subalternului de către șef se încadrează în stresul profesional
Medicul psihiatru Eduard Moțoescu spune că, în societatea actuală, sunt tot mai multe sarcini la serviciu, ritmurile sunt din ce în ce mai alerte, trebuie să performăm, iar toate aceste situaţii tensionate se reflectă în starea de stres, care poate provoca afecțiuni psihice.
Fiecare om va avea de-a lungul carierei profesionale perioade în care va fi mustrat de șef pentru ceva ce nu merge bine. Stresul are însă și o componentă pozitivă, care poate să motiveze omul să depășească obstacolele și să găsească soluțiile potrivite.
”Suntem pasibili, fiecare dintre noi, s-o avem în fiecare zi. Există o componentă pozitivă a stresului, care se numește eustres, adică acea parte care intervine și motivează omul să depășească obstacolul, să-și formeze strategiile, să se adapteze la o situație de stres”, mai spune medicul psihiatru.
Stresul este cauza multor boli, printre care diabet, hipertensiune arterială şi psoriazis
Boli precum diabetul, hipertensiunea arterială, afecțiunile dermatologie, între care şi psoriazisul, dar şi calviția (pierderea părului) pot fi cauzate de stres. De asemenea, stresul în afecțiunile psihiatrice este factor declanșator.
”Nu este cauza principală. Foarte multă lume este stresată, dar nu toți necesită tratament psihiatric. Partea de stres acționează într-o manieră infiltrativă, de aceea se spune că stresul este reacția nespecifică, pentru că fiecare organism acționează în felul său, care ține de structura sa, de personalitate, de modul cum îi pasă, de felul cum este privit de cei din jurul său. Ca principală poartă de intrare este modularea neuro-hormonală, apar hormonii specifici ai stresului, precum cortizonul, adrenalina, noradrenalina, care încep să debalanseze anumite echilibre fiziologice. Ar prebui să existe psiholog în cabinetele dermatologice, cardiologice”, spune medicul Eduard Moțoescu.
După 2020, tulburarea depresivă va constitui a treia cauză majoră de afecțiuni la nivel global
Potrivit medicului psihiatru, multe dintre problemele actuale care provoacă stresul pornesc de la dezechilibrul între planul personal și cel al implicării profesionale.
”Sunt tot mai multe sarcini la serviciu, ritmurile sunt din ce în ce mai alerte, trebuie să performezi tot mai mult și toate acestea se reflectă foarte mult în starea de stres, care poate provoca afecțiuni psihice”, mai spune medicul.
În ultimii aproape 30 de ani, numărul afecțiunilor cauzate de stres a crescut. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, după 2020, tulburarea depresivă va constitui a treia cauză majoră de afecțiuni la nivel global. Teama și depresia sunt consecințe ale managementului defectuos al stresului de către indivind.
”Balanța este între a face ce ți se cere și ceea ce vrei tu să faci. Principala strategie, fiecare să-și aloce spațiu pentru dezvoltarea personală”, mai spune directorul medical al Spitalului de Psihiatrie ”Alexandru Obregia”.
Omul are capacitatea de adaptare la situațiile stresante
”Nu cred că suntem, totuși, la un apogeu al acestei confruntări cu mediul din ce în ce mai contorsionat al nostru. Ființa umană are capacitatea de adaptare, dar este important să cunoască acest echilibru între sine și datoria pe care o are pentru societate sau pentru familia lui. Principala evadare din încorsetare înseamnă să facem lucruri care ne plac, împreună cu cei dragi. Să punem filtre între activitatea profesională și ceea pe care ne dorim să o avem. Să căutăm soluția în noi. Să ne întoarcem la o atmosferă de relaxare”, mai spune medicul psihiatru Eduard Moțoescu.
Citește și: