Generația pierdută: zeci de mii de elevi dispar din sistem până la Bacalaureat

Prima generație de elevi care au făcut clasa pregătitoare

În anul școlar 2013–2014, au început clasa I 156.991 de elevi, conform datelor oficiale prezentate în Raportul Starea învățământului preuniversitar.

Este prima generație care a trecut prin clasa pregătitoare, integrată în învățământul primar din 2012–2013.

Practic, acești elevi au devenit, în 2024–2025, absolvenți de clasa a XII-a.

Evaluarea Națională 2021: doar 80% de elevi s-au prezentat

După opt ani de școală, în 2021, generația respectivă a ajuns la Evaluarea Națională, dar numărul elevilor care s-au prezentat a scăzut la 123.185, conform Raportului Evaluarea Națională 2024.

Asta înseamnă că peste 33.000 de copii (circa 21%) au fost pierduți de sistem între clasa I și finalul clasei a VIII-a — fie prin abandon, fie prin neînregistrare la examen.

Ultima etapă: Bacalaureat 2025

În 2025, din întreaga promoție de clasa a XII-a, aproximativ 100.000 de elevi s-au înscris pentru a susține probele scrise ale Bacalaureatului, conform Radio România Actualități.

Mai exact, 94.400 de elevi din promoția curentă vor lua parte la BAC, potrivit datelor înregistrate şi transmise de comisiile judeţene/comisia Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, citate de News.

Ministerul Educației a declarat că în clasa a XII-a erau înregistrați 123.000 de elevi, potrivit Edupedu.

Așadar, aproape 28.600 nu s-au înscris la examenul maturității.

Ce arată cifrele în ansamblu

• 156.991 au început clasa I în 2013–2014, aceștia au trecut și prin clasa pregătitoare
• 123.185 s-au prezentat la Evaluarea Națională în 2021
• 94.400 s-au înscris la Bacalaureat în 2025

În cifre brute, apriximativ 60% dintre copiii care au intrat în clasa zero au ajuns să susțină Bacalaureatul în 2025.

Aceștia fie au abandonat școala, fie au plecat cu părinții în străinătate.

„În mediul rural abandonul școlar este accentuat și pentru că părinții consideră că școala nu-i ajută pe aceștia să capete competențele cerute de piața muncii. După gimnaziu, mulți se angajează, în special în mediul rural, pentru că liceele sunt departe de casă și fac parte din familii sărace. Unii merg la școli profesionale sau de ucenici, ultimele organizate de entități economice.”, a explicat expertul în educație Ștefan Vlaston, pentru Libertatea.

Cea mai mare rată de abandon școlar din UE

Pierderile mari între ciclurile de învățământ ridică semne de întrebare privind eficiența sistemului educațional românesc, sprijinul acordat elevilor aflați în dificultate, dar și politicile publice privind prevenirea abandonului școlar.

Potrivit Eurostat,  în 2023, România a avut cea mai mare rată a abandonului școlar din UE, respectiv 16,6% față de 9,5% media UE.

„Abandonul e chiar mai mare, pentru că apar elevii „virtuali”, existenți doar în scripte, pentru ca școala să primească mai mulți bani la finanțarea „per capita”. Fostul ministru al Educației, Ecaterina Andronescu spunea în 2019 că erau înscriși în clasa a VIII-a 186.000 de elevi și s-au prezentat la examen 146.000. Cum la Evaluare înscrierea se face automat de către secretariate, explicația este că elevii existau doar în scripte. Posibil și la BAC să fie la fel”, a mai spus profesorul de matematică Ștefan Vlaston, pentru Libertatea.

Rata de promovare la Bacalaureat și impactul asupra învățământului superior

Conform Ministerului Educației, la examenul de Bacalaureat s-au înscris și s-au prezentat aproximativ 107.956 de candidați, din care 77.806 au obținut medii peste 6, rezultând o rată oficială de promovare a BAC-ului de 74,3 % (raportată la elevii prezenți) . 

Pe de altă parte, platforma independentă Edupedu.ro calculează o rată de promovare de 72,1 %, pe baza raportului dintre reușiți și totalul candidaților înscriși.

Însă, există 50 de licee din România în care nici măcar un candidat nu a reușit să promoveze examenul de Bacalaureat 2025.

Darele ne arată că au rămas puțini elevi care ajung să susțină bacalaureatul. Dintre aceștia, foarte puțini din cei care promovează, continuă studiile la nivel universitar.

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește proporția adulților (25‑74 ani) cu studii superioare: doar 17,4 %, față de media UE de 31,8 %, conform Eurostat. Asta în timp ce în țările nordice și baltice, procentul absolvenților de învățământ superior a fost peste media UE.

La tinerii cu vârste între 25 și 34 de ani, procentul este ușor mai mare, 23 %, comparativ cu media UE de 43 %, care țintește către 45 % până în 2030.

Într-un sistem care pierde 4 elevi din 10 înainte de Bacalaureat, România nu doar că ratează educația, ci își sacrifică viitorul.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE