Cum se ajunge de la alergie la depresie și care sunt cele mai noi soluții de tratament
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Bolile alergice sunt din ce în ce mai frecvente în rândul populației. Potrivit Academiei Europene de Alergologie și Imunologie Clinică, una din patru persoane suferă de o boală alergică, iar dacă tendința de creștere a incidenței alergiilor se menține, până în 2050, jumătate din întreaga populație a Europei va fi afectată de boli alergice. Bolile alergice au un impact sever asupra calității vieții pacienților
Avertismentele specialiștilor trebuie luate în serios, întrucât alergia este o afecțiune cronică, deloc banală. Deși se manifestă în mod obișnuit prin simptome precum: strănut, nas înfundat, lăcrimare, urticarie, acestea devin chinuitoare pe termen lung și își pun amprenta asupra activităților de zi cu zi. Un adult cu rinită alergică sau urticarie cronică nu se poate concentra la locul de muncă, are un randament scăzut sau este nevoit să-și ia concediu medical. Adesea, pacienții cu suferințe alergice prezintă tulburări de genul depresiei și anxietății, fiindcă din cauza manifestărilor bolii au tendința de a se izola, se consideră „o povară” pentru familie și prieteni. Cât despre reacțiile alergice severe, acestea pot deveni fatale. Să nu uităm de înțepăturile de viespe, de alergiile la anumite alimente sau de reacțiile grave după administrarea unor medicamente, care nu de puține ori se soldează cu șoc anafilactic.
În cazul copiilor, alergia reprezintă o problemă cu multiple consecințe. Cele mai frecvente forme sunt: rinita alergică și urticaria. Un copil cu nasul înfundat din cauza rinitei alergice sau cu mâncărimi din cauza urticariei nu doarme bine, nu se poate concentra în procesul de învățare, lipsește des de la școală. Copilul alergic este predispus la răceli repetate care se complică adesea cu otită, sinuzită sau chiar pneumonie. Și nu în ultimul rând, copilul cu rinită alergică este expus unui risc major de a suferi de astm bronșic. De altfel, astmul este cea mai frecventă boală cronică a copiilor, fiind în majoritatea cazurilor o boală cu componentă alergică. În Ghidul ARIA elaborat de Organizația Mondială a Sănătății se apreciază că rinita alergică este un precursor al astmului, iar pacienții cu rinită alergică au cu 25% mai multe riscuri de a dezvolta astm bronșic.
Un studiu realizat la nivel global, arată că 42% dintre părinți consideră că activitatea zilnică a copiilor lor astmatici este limitată din cauza bolii, iar în 66% din cazuri apare izolarea socială din cauza simptomelor exacerbate. Studiul mai arată următoarele consecințe ale astmului: limitarea activităților fizice (48%), treziri nocturne (46%), crize de astm frecvente (40%), reducerea interacțiunilor cu prietenii și familia (21%) și accese de astm care pot pune viața în pericol (9%).
De ce este important să mergi la medic?
Vestea bună este că alergia poate fi diagnosticată și ținută sub control cu ajutorul unui tratament corect. Acest lucru permite anularea simptomelor, remisia bolii, prevenirea instalării astmului bronșic și îmbunătățirea calității vieții. Pentru aceasta, este important să mergi la medic de la primele manifestări alergice. Planul terapeutic cuprinde trei componente fundamentale:
1. Măsuri de evitare a factorilor alergici – limitarea expunerii la polen, amenajarea spațiului de locuit astfel încât să se limiteze acarienii și mucegaiurile, evitarea alimentelor sau a oricăror alte substanțe implicate în apariția unor reacții alergice, în funcție de fiecare pacient.
2. Tratament simptomatic – antihistaminicele reprezintă prima linie de tratament, iar în prezent se utilizează în principal antihistaminice de generația a doua, fără efect de sedare. Există antihistaminice care acționează asupra simptomatologiei din rinita alergică și urticarie prin două mecanisme: antihistaminic și anti-PAF (anti factor de agregare plachetară). Astfel, acțiunea este dublă: antialergică și antiinflamatorie. În cazul copiilor se administrează antihistaminice sub formă de sirop, care trebuie să fie eficiente și bine tolerate de copii. Spre exemplu, antihistaminicele cu dublă acțiune reduc simptomele alergiei fără efect de sedare, permițându-le copiilor să aibă un somn odihnitor și să se concentreze la școală. Studiile au demonstrat că aceste antihistaminice intră repede în acțiune și îmbunătățesc considerabil calitatea vieții copiilor cu rinită alergică și urticarie.
3. Desensibilizarea sau imunoterapia specifică – administrarea în doze progresive a alergenului la care pacientul este sensibil, acesta fiind un tratament de lungă durată și rezervat doar în cazul anumitor pacienți.
