Întoarcerea zimbrilor. O nouă turmă de 10 uriaşi a ajuns în Munţii Ţarcu

În Munții Țarcu există în prezent o populație de 20 de zimbri ce trăiesc în libertate deplină. Încă din 2013, WWF România și Rewilding Europe au demarat un proiect de repopulare a Carpaților Meridionali cu această specie emblematică.

Autoritățile locale și membrii comunităților din Armeniș și Feneș – localitățile din apropierea zonei de resălbăticire -, au făcut posibile cele trei eliberări de zimbri anuale (prima având loc în 2014), marcând primii pași spre a crea o populație viabilă de zimbri în libertate.

Drumul spre sălbăticie…

Zimbrii aduși în week-end provin din diferite grădini zoologice sau rezervații din Europa. Trei au fost donați de parcul Bellewaerde din Belgia, unul de către rezervația Neumünster din Germania, iar alți șase zimbri au fost donați de rezervația Wisentgehege, tot din Germania.

…o călătorie de 5000 km, cu peripeţii la final

Cele zece exemplare au sosit sănătoase, în ciuda stresului imens cauzat de călătoria lungă de 5000 de km, și au fost eliberate într-o zonă de aclimatizare de 15 hectare. Primii pași ai zimbrilor în România nu au fost lipsiți de peripeții. Vremea neprielnică și ploaia torențială din noaptea precedentă și-au lăsat amprenta pe drumul forestier și podul din fața zonei de aclimatizare unde se descarcă caminoanele ce au transportat animalele. Prin urmare, acestea nu au putut fi aduse în poziția ideală, pentru a permite transferul zimbrilor în noua casă.

Cu puțină ingeniozitate și multă implicare, localnicii, cot la cot cu reprezentanții WWF România și Rewilding Europe, au amenajat un culoar de trecere peste podul ce leagă camioanele de țarc, format din mașinile localnicilor, bandă reflectorizantă, câteva hrănitoare, pături, banere și trei porți demontate temporar din zona țarcului de control veterinar.

Imposibilul a devenit posibil mulțumită colaborării deosebite dintre oamenii de conservare și comunitatea locală pentru care zimbrii reprezintă o parte din ce în ce mai importantă din viața lor.

Întâlnirea cu ceilalți 20 de zimbri sălbatici – peste o lună

După aproximativ o lună, odată ce zimbrii își vor reveni după stresul provocat de relocare și se vor obișnui cu noul mediu, vor ieși într-o zonă de resălbăticire de 150 de hectare, unde își vor redobândi instinctele sălbatice și vor forma o turmă.

Odată ce experții şi rangerii vor observa că turma este suficient de puternică pentru a supraviețui pe cont propriu, zimbrii se vor alătura celorlalte 20 de exemplare ce trăiesc deja în sălbăticie, devenind o parte din ecosistemul natural din situl Natura2000 Munții Țarcu, ce se întinde pe o suprafață de 59.000 de hectare.

O specie mai rară decât rinocerul negru

Zimbrul european este cel mai mare mamifer terestru sălbatic de pe continent. Cândva, cutreiera toată Europa, mai puțin nordul Scandinaviei și părțile sudice ale Peninsulei Iberice și Italia. Acesta a fost vânat excesiv de oameni până când în cele din urmă a dispărut din sălbăticie, în 1927. La momentul respectiv, rămăseseră doar 54 de exemplare, toate în captivitate. O reproducere și un proces de reintroducere lent, dar de succes, în Europa Centrală și de Est au contribuit la stabilirea unei noi populații sălbatice. Populația globală de zimbri este estimată acum, conform datelor oficiale, la 5 046 de exemplare (ianuarie 2014). Dintre acestea, doar 3 230 locuiesc în turme libere sau semi-libere.

Veriga lipsă

Zimbrul este un animal carismatic şi cu o istorie lungă în cultura românească. În plus, are un impact pozitiv asupra refacerii ecosistemelor europene. Dieta zimbrului, formată și din arbori și arbuști, precum și distanțele mari pe care le parcurge, contribuie la menținerea peisajului mozaicat și a coridoarelor ecologice din Munții Carpați, înlesnind procesele naturale.

De ce au fost aleşi Carpații Meridionali pentru întoarcerea zimbrilor? Pentru că aceasta a fost din timpuri străvechi o zonă importantă pentru zimbri, dar ei au dispărut de aici în 1762. Munții Carpați sunt o zonă prioritară pentru îmbunătățirea supraviețuirii pe termen lung a zimbrilor, din moment ce există habitatul adecvat care este relativ bine conectat.

Un parteneriat european

Amploarea și succesul acestei inițiative sunt posibile prin sprijinul și implicarea municipalității Armeniș, comunității locale – Asociația locală Măgura Zimbrilor din Armeniș (AMZA), Administrația Națională a Pădurilor – ROMSILVA, Unitatea de Management Forestier Teregova, Academia Română de Știință, Universității Veterinare din Timișoara și București și asociațiilor de vânătoare locale și naționale. Dr. Sebastian Catanoiu și Dr. Razvan Deju, membri ai Centrului European de Conservare a Zimbrului (EBCC), au oferit sprijin de specialitate, aceștia coordonând prima inițiativă de reintroducere a zimbrului la Parcul Natural Vânători Neamț din România.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE