Alimentele bio: Mit sau realitate?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Trăim timpuri în care orice produs care include titulatura "natural", "eco", "bio", "organic" are mai multă credibilitate în rândul consumatorilor, chiar dacă nu sunt accesibile oricui. Însă este oare justificată ceastă încredere? Doctorul Şerban Damian ne-a explicat faptul că "alimentele bio sau organice nu sunt un mit, însă calităţile lor sunt de multe ori exagerate, existând tendinţa să li se atribuie proprietăţi benefice pentru sănătate, care nu au putut fi dovedite prin studii ştiinţifice.
Realitatea este că nu s-a putut arăta că alimentele bio conţin mai mulţi nutrienţi esenţiali pentru sănătate faţă de alimentele obişnuite. Nici măcar în privinţa substanţelor toxice (cum ar fi metalele grele, cadmiu, arsenic), studiile nu au putut demonstra că alimentele bio aduc un beneficiu semnificativ". Pentru ca un aliment să poată fi comercializat ca fiind "bio", acesta trebuie să obţină, ne mai explică medicul specialist, o certificare din partea unui organism guvernamental care verifică şi stabileşte dacă sunt respectate anumite norme legale (în România, acest organism este Ministerul Agriculturii, care aplică normele stabilite de Uniunea Europeană).
Ce presupune procesul...
În principiu, un aliment bio sau organic este acela care a fost cultivat sau crescut fără a se folosi niciun pesticid, fertilizator chimic, antibiotic sau hormon. Aici sunt incluse toate elementele ciclului natural de creştere - solul, apa folosită la irigare, mediul înconjurător (în sensul că un aliment nu are cum să fie bio, dacă la 2 km de cultură este amplasată o rafinărie sau o fabrică ce poluează). De asemenea, contează şi metodele de prelucrare ale produsului finit: nu se pot folosi aditivi sau conservanţi chimici ori metode fizice ca iradierea.
Aşadar, marca "bio" de pe un produs ar trebui să ne dea certitudinea că sunt respectate toate aceste norme. De exemplu, un iaurt bio cu o valabilitate de 3 săptămâni poate fi cu adevărat bio dacă metodele de preparare şi conservare se încadrează în normele amintite anterior. Pasteurizarea este o metodă de conservare care măreşte substanţial durata de viaţă a produselor lactate.
Gustul mai bun, o autosugestie
Noi, în calitate de consumatori, nu avem cum să facem diferenţa dintre un produs bio şi unul obişnuit, pentru că din punct de vedere organoleptic (gust, textură, aspect, miros) produsele sunt identice. Chiar dacă unii consumatori au tendinţa să considere produsele bio ca fiind mai gustoase, s-a arătat că aceasta este mai mult o problemă de autosugestie şi nu un adevăr care poate fi demonstrat ştiinţific. Dar, în definitiv, care sunt avantajele pe care ni le conferă alimentele bio?
"Este greu de răspuns la această întrebare", spune nutriţionistul. "O metaanaliză realizată în 2012 şi publicată în Annals of Internal Medicine concluziona că nu există la ora actuală un studiu serios care să compare două populaţii: una care mănâncă bio şi una cu alimentaţie obişnuită. În lipsa unei astfel de cercetări nu avem date concrete pe baza cărora să se poată emite o concluzie clară care să susţină ideea că alimentele bio ar fi mai bogate în nutrienţi şi astfel ar aduce un beneficiu real pentru sănătate."
Sănătos poate fi şi fără "bio"
"Alimentaţia recomandată pentru o viaţă sănătoasă nu e musai să fie organică. Pentru orice aliment există nişte norme, care chiar dacă nu sunt atât de stricte ca în cazul produselor certificate bio, le dau siguranţă consumatorilor că vor beneficia de alimente hrănitoare şi care nu le pun sănătatea în pericol. În condiţiile în care deocamdată nu există o dovadă că produsele bio sunt cu adevărat mai valoroase decât cele obişnuite, preţul mult mai mare nu se justifică. Iar ceea ce ar trebui să includă meniul este de fapt «alimentaţia omului sănătos, nu un anumit aliment sau meniu». Cu alte cuvinte, trebuie respectat un echilibru firesc între produsele consumate."
