POVEȘTI DIN BUCUREȘTI | Balta Vrăjitoarelor: iele malefice și capul lui Vlad Țepeș
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În nordul Capitalei, lângă Ștefănești, localnicii spun povești cu magie neagră și mistere adânci și întunecate. Totul lângă un ochi de apă cu o întindere de 50 de metri pătrați.
Cuprins:
Bucureștiul nu e vreo Londră în materie de istorii cu fantome. Asta nu înseamnă nu are partea sa, destul de bogată, de povești care fascinează și înspăimântă deopotrivă.
Sunt locuri așa-zis bântuite, în care reușești să te sperii de unul singur, chiar dacă nu crezi în stafii misterioase și legende sinistre. Case vechi, decese enigmatice, geamuri care se închid și de deschid neatinse de mâna cuiva, uși scârțâitoare, fenomene inexplicabile, umbre învăluite în ceață sau șoapte din pereții unor clădiri abandonate.
Balta Vrăjitoarelor este unul dintre aceste locuri bizare, aflat în Pădurea Boldu-Crețuleasca, undeva, în nordul orașului, în apropierea localității Ștefăneștii de Jos.
Legenda spune că aici se strâng, de câteva ori pe ani, vrăjitoarele și ielele, aceste creaturi mitologice care nu au o imagine exactă în folclorul românesc, dar care adună trăsături de la zâne, nimfe, sirene, naiade. Forțele lor sunt și mai mari, conform poveștilor, în nopțile de Sfântul Gheorghe, Sfântul Andrei și Sânziene, când se deschid porțile spre celălalt tărâm. Atunci vrăjile și blestemele lor nu rămân niciodată fără ecou, pentru că apa, așa puțină cum e ea, este malefică.
Și în alte zile, dar mai ales nopți, oamenii susțin că aici se produc diverse fenomene extreme – fulgere sau furtuni violente, de scurtă durată.
Animalele nu se ating de apă, chit că mor de sete!
Fără a părea ceva spectaculos la prima vedere, ochiul de apă a primit din partea localnicilor atribute magice. De fapt, pe lângă balta din pădurea Boldu poți trece cu ușurință fără s-o observi. Însă ea nu seacă niciodată, iar animalele nu se ating de ea, nici dacă mor de sete!Băltoaca, așa micuță cum e, nu se preschimbă niciodată. Nu se evaporă și nici nu se inundă, chiar dacă e secetă, chiar dacă plouă din cale-afară. Nu e foarte adâncă, se spune, un om în toată firea ar putea sta în picioare pe fundul ei, dacă n-ar fi vrăjită. Cu toate acestea, orice obiect pe care-l arunci în apele el e înghițit fără urmă, ca și cum n-ar fi existat vreodată.
Băltoaca, așa micuță cum e, nu se preschimbă niciodată. Nu se evaporă și nici nu se inundă, chiar dacă e secetă, chiar dacă plouă din cale-afară. Nu e foarte adâncă, se spune, un om în toată firea ar putea sta în picioare pe fundul ei, dacă n-ar fi vrăjită. Cu toate acestea, orice obiect pe care-l arunci în apele el e înghițit fără urmă, ca și cum n-ar fi existat vreodată.
Capul lui Vlad Țepeș s-ar afla pe fundul bălții
Localnicii au legat Balta Vrăjitoarelor de un alt mit puternic al românilor – Vlad Țepeș. Se povestește că în 1476 misteriosul domnitor, după unii vampir, după alții un conducător sângeros, a fost ucis chiar aici de către turci, în urma unui complot pus la cale de boierii săi. Vlad a fost decapitat, iar trupul lui a fost tăiat în bucăți. Oamenii pretind că însuși capul domnitorului a sfârșit undeva, în balta aceasta fără fund.
Adevăratul loc unde a fost Țepeș înmormântat este și acum necunoscut.
Conform folclorului, domnitorul a fost îngropat la Mănăstirea Snagov, dar săpăturile arheologice făcute de Dinu Rosetti, acum aproape 90 de ani, nu au adus deloc dovada unui mormânt în care să se odihnească fostul domn al Țării Românești.
În groapa în care se credea că sunt rămășițele lui Țepeș s-au descoperit doar oase și cranii de cal. Alți istorici susțin că trupul lui Vlad a fost înmormântat la Mănăstirea Comana, loc sfânt ctitorit de Vlad și aflat, conform întâmplărilor vremii, aproape de câmpul de bătălie unde și-a pierdut viața. Balta Vrăjitoarelor se află, însă, destul de departe de Comana – aproximativ 50 de kilometri.
Legătura ochiului de apă cu seismul devastator din ʼ77
O poveste mai recentă spune că, după cutremurul care a zguduit Bucureștiul în 1977, basculante și camioane întregi cu moloz și alte resturi rămase în urma clădirilor dărâmate din oraș au fost duse la Balta Vrăjitoarelor. Muncitorii au încercat să astupe ochiul de apă cu tonele de gunoi, dar băltoaca acoperită cu mătasea-broaștei le-a înghițit lacomă pe toate, fără să se lase defel acoperită.
Locul nu e foarte ușor de găsit, dar, de obicei, cei curioși și amatori de mistere horror primesc cu bucurie ajutorul sătenilor care locuiesc în împrejurimi. Boldu nu este, de altfel, singura pădure cu renume paranormal din România. Fantomele și spiritele rele ar mai umbla și prin alte colțuri ale țării, cum ar fi Pădurea Hoia-Baciu (județul Cluj), Pădurea Radovan (Dolj), Pădurea Trivale (Argeș), Pădurea Călugăreasca (Călărași), Pădurea Cerbu-Copălău (Botoșani).
