Calendar ortodox luna aprilie 2025 – ce sărbători religioase sunt în aprilie

Calendarul iulian: ce este și cum a fost creat

De-a lungul timpului, oamenii au folosit trei tipuri de calendare: cel lunar, bazat pe ciclurile Lunii, cel solar, care urmărește mișcarea Pământului în jurul Soarelui, și un sistem mixt, ce îmbină elemente din ambele. În cazul calendarelor lunare, măsurarea timpului depindea de rotația Lunii și de fazele sale. Fiecare Lună nouă apărea la fiecare aproximativ 29,5 zile, ceea ce făcea ca anul să aibă 354 de zile.

Pe de altă parte, calendarele solare erau concepute în funcție de mișcarea de revoluție a Pământului în jurul Soarelui. Acest fenomen durează 365 de zile, 5 ore, 48 de minute și 46 de secunde, ceea ce complica exactitatea sistemului calendaristic. Pentru a compensa diferența de 11 zile dintre cele două tipuri de calendare, la fiecare trei ani se introducea o lună suplimentară de 27 de zile. Denumită Intercalaris, aceasta avea rolul de a menține echilibrul între ciclurile lunare și cele solare.

Recomandări

Cine e românul care a depus peste 100 de cereri la instanțe, cerând anularea hotărârii CCR vizând turul 2 al prezidențialelor. „Omul și bărbatul virgil din familia gorcea și vaida”

În anul 46 î.Hr., împăratul roman Iulius Cezar a fost sfătuit de astronomul egiptean Sosigene din Alexandria să instituie un nou sistem calendaristic standardizat, pe care astăzi îl știm cu toții sub numele de calendarul iulian. Acesta a devenit prima variantă oficială adoptată de creștinătate și a fost utilizat timp de aproximativ 1.500 de ani.

Inspirat de metodele de măsurare a timpului care fuseseră folosite în perioada Egiptului antic, calendarul bisericesc menține o conexiune strânsă cu cel astronomic, având o durată de 365 de zile în anii obișnuiți și de 366 de zile în anii bisecți, conform Timeanddate.com.

Calendarul ortodox: origine și ce cuprinde

Calendarul bisericesc își are rădăcinile în primele secole ale creștinismului, atunci când a apărut tradiția de a-i comemora pe martiri și de a le cinsti viața și sacrificiul. Odată cu trecerea timpului, venerarea sfinților și celebrarea marilor praznice au devenit piloni esențiali ai cultului creștin ortodox. În Biserica Ortodoxă, structura acestui calendar se bazează, așa cum spuneam, pe cel iulian, care are un decalaj de treisprezece zile față de calendarul astronomic utilizat în prezent.

Spre deosebire de unul obișnuit, calendarul bisericesc cuprinde atât marile sărbători religioase, cât și numele sfinților și cele trei perioade specifice anului liturgic. Triodul este etapa de pregătire spirituală pentru sărbătoarea Învierii Domnului și are punct central Postul Mare. Penticostarul este un interval de bucurie duhovnicească, dedicat prăznuirii Paștelui și culminând în duminica de după Pogorârea Sfântului Duh. Octoihul preia șirul slujbelor, începând după această duminică și continuând până la revenirea Triodului în anul următor, relatează Ziarul Lumina.

Recomandări

Proful de filozofie care a dat Bucureştiul pe caiacul cu care vâsleşte prin sălbăticia cea mai adâncă a Deltei Dunării

Un aspect distinctiv al calendarului ortodox îl reprezintă folosirea unor culori specifice pentru evidențierea sărbătorilor. Cele „notate” cu roșu sunt dedicate unor evenimente majore din viața lui Iisus Hristos, Maicii Domnului sau ale unor sfinți importanți, cu albastru sunt menționați sfinții canonizați de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, iar cu negru sunt scrise numele sfinților menționați în Sinaxarul Bisericii, pomeniți și cinstiți în rânduiala liturgică.

Semnificația sărbătorilor religioase în creștinism

Sărbătorile din calendarul creștin ortodox sunt dedicate atât unor evenimente importante din istoria mântuirii, cât și cinstirii unor sfinți importanți. Aceste zile se deosebesc de cele obișnuite prin faptul că ortodocșii, în calitate de credincioși, se opresc din activitățile zilnice și se îndreaptă atenția către lăcașurile de cult, acolo unde participă la slujbe sfinte ce sunt menite să celebreze și să onoreze aceste momente sacre.

Recomandări

Apel către lovele. Ce-am înțeles din dezbaterile prezidențiale. Ce-ar fi zis candidatul meu la dezbateri?

Conform tradiției bizantine, anul bisericesc începe la data de 1 septembrie și este împărțit în două categorii de sărbători. Prima dintre acestea cuprinde sărbătorile cu dată fixă, adică cele care sunt prăznuite în fiecare an la aceeași dată, indiferent de ziua din săptămână în care pică. Cele mai importante dintre aceste sărbători sunt Nașterea Domnului – Crăciunul (sărbătorită la 25 decembrie), Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie) sau pomenirea Sfântului Nicolae (6 decembrie). A doua categorie include sărbătorile cu dată variabilă, care își schimbă data din calendar, în funcție de data variabilă a Paștilor, notează Creștinortodox.ro. Acestea nu sunt legate de o dată fixă din calendar, însă păstrează aceeași zi a săptămânii, putând chiar să pice în luni diferite.

Sărbători importante în aprilie 2025

Duminică, 13 aprilie 2025 – Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile). Cu șapte zile înainte de Patimile Sale, Iisus Hristos a intrat triumfal în Ierusalim, călare pe un asin, fiind însoțit de cei 12 Apostoli. Oamenii L-au întâmpinat cu ramuri de finic și imnuri de slavă, notează sursa citată.

Duminică, 20 aprilie 2025 – Învierea Domnului (Paștele). Este cea mai importantă sărbătoare a creștinismului și celebrează Învierea Domnului, o dovadă de netăgăduit a puterii Sale dumnezeieşti, deoarece, prin Înviere, Mântuitorul a biruit moartea.

Miercuri, 23 aprilie 2025 – Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință. Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai cinstiți apărători ai creștinismului, un fost brav comandant de oști. El și-a declarat credința în Dumnezeu chiar și în fața împăratului Dioclețian, sacrificându-și viața pentru aceasta. Este patronul spiritual și ocrotitorul Armatei Române.

Vineri, 25 aprilie 2025 – Izvorul Tămăduirii. Această sărbătoare amintește de una dintre minunile săvârșite de Maica Domnului. Legenda spune că un orb și-a recăpătat vederea după ce s-a spălat pe față cu apa unui izvor tămăduitor. El a fost condus către izvor de Leon I, viitorul împărat bizantin, căruia îi ceruse apă. Îndemnat de Maica Domnului, Leon l-a ghidat spre locul binecuvântat, unde s-a înfăptuit miracolul vindecării.

Calendar ortodox aprilie 2025

30 de zile; ziua 13 ore, noaptea 11 ore

1 M Sf. Cuv. Maria Egipteanca; Sf. Cuv. Macarie Mărt.; Sf. Mc. Gherontie; Sf. Varsanufie de la Optina (Post)

2 M Sf. Cuv. Tit, făcătorul de minuni; Sf. Mc. Amfian și Edesie (Denia Canonului cel Mare) (Post)

3 J Sf. Cuv. Nichita Mărt. și Ilirie (Dezlegare la ulei și vin)

4 V Sf. Cuv. Iosif Imnograful, Gheorghe din Maleon și Zosima (Denia Acatistului Bunei Vestiri) (Post)

5 S Sf. Mc. Victorin și cei împreună cu el; Sf. Mc. Teodul și Agatopod (Sâmbăta a V-a din Post – Pomenirea morților) (Dezlegare la ulei și vin)

6 D † Sf. Sfințit Mc. Irineu, ep. de Sirmium; Sf. Ier. Eutihie, patr. Constantinopolului; Sf. Cuv. Grigorie Sinaitul și Platonida (Dezlegare la ulei și vin)

Duminica a V-a din Post (a Sf. Cuv. Maria Egipteanca; Prevestirea Patimilor; Cererea fiilor lui Zevedeu; Pocăința femeii păcătoase); Ap. Evrei IX, 11-14; Galateni III, 23-29; Ev. Marcu X, 32-45; Luca VII, 36-50; glas 8, voscr. 8

7 L Sf. Mc. Caliopie; Sf. Ier. Gheorghe Mărt., ep. Mitilenei (Post)

8 M Sf. Ap. Irodion, Agav, Ruf, Flegon, Asincrit și Ermis; Sf. Ier. Celestin, ep. Romei (Post)

9 M Sf. Mc. Eupsihie din Cezareea Capadociei; Sf. Cuv. Vadim (Post)

10 J Sf. Mc. Terentie, Pompei, African, Maxim și Dima (Post)

11 V †) Sf. Ier. Calinic de la Cernica, ep. Râmnicului; Sf. Sfințit Mc. Antipa, ep. Pergamului Asiei (Dezlegare la ulei și vin)

12 S †) Sf. Mc. Sava de la Buzău; Sf. Ier. Vasile Mărt., ep. Pariei (Sâmbăta lui Lazăr – Pomenirea morților) (Dezlegare la ulei și vin)

13 D (Denia Sf. și Marii Luni) (Dezlegare la pește)

(†) Intrarea Domnului în Ierusalim (Duminica a VI-a din Post – a Floriilor); Ap. Filipeni IV, 4-9; Ev. Ioan XII, 1-18

14 L Sf. și Marea Luni; †) Sf. Ier. Pahomie de la Gledin, ep. Romanului; Sf. Ier. Martin Mărt., ep. Romei; Sf. Mc. Tomaida (Denia Sf. și Marii Marți) (Numai seara, pâine și apă)

15 M Sf. și Marea Marți; Sf. Ap. Aristarh, Pud și Trofim; Sf. Mc. Crescent (Denia Sf. și Marii Miercuri) (Numai seara, pâine și apă)

16 M Sf. și Marea Miercuri; Sf. Mc. fecioare Agapia, Irina și Hionia (Denia Sf. și Marii Joi) (Numai seara, pâine și apă)

17 J Sf. și Marea Joi; Sf. Sfințit Mc. Simeon, ep. Persiei (Pomenirea morților – Denia celor 12 Evanghelii, a Sf. și Marii Vineri) (Dezlegare la ulei și vin)

18 V Sf. și Marea Vineri – Scoaterea Sf. Aer; Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sf. Grigorie Decapolitul (Denia Prohodului Domnului, a Sf. și Marii Sâmbete) (Zi aliturgică) (Post negru)

19 S Sf. și Marea Sâmbătă; Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfințit Mc. Pafnutie (Dezlegare la ulei și vin)

20 D (†) Învierea Domnului (Sfintele Paști); Ap. Fapte I, 1-8; Ev. Ioan I, 1-17

21 L (†) A doua zi de Paști (Mărturia lui Ioan Botezătorul); †) Cinstirea Sf. Ic. a M. D. „Axion Estin” de la M. Protaton – Athos; Sf. Sfințit Mc. Ianuarie, ep. de Benevent; Sf. Mc. Teodor din Perga; Sf. Mc. Alexandra, împ.

22 M (†) A treia zi de Paști (Drumul spre Emaus); Sf. Ier. Teodor Sicheotul, ep. Anastasiopolei

23 M †) Sf. M. Mc. Gheorghe, Purtătorul de biruință; Sf. Mc. Valerie (Harți)

24 J †) Sf. Ier. Mărt. Ilie Iorest, Sava Brancovici și Simion Ștefan, mitr. Transilvaniei; Sf. Ier. Iosif Mărt. din Maramureș; Sf. Mc. Pasicrat și Valentin; Sf. Cuv. Elisabeta

25 V †) Izvorul Tămăduirii; †) Cinstirea Sf. Ic. a M. D. „Siriaca” de la M. Ghighiu; Sf. Ap. și Ev. Marcu; †) Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului (Harți)

26 S Sf. Sfințit Mc. Vasilevs, ep. Amasiei; Sf. Cuv. Glafira; † Sf. Mc. Chiril, Chindeu și Tasie din Axiopolis (Cernavodă)

27 D Sf. Sfințit Mc. Simeon, ruda Domnului, ep. Ierusalimului

Duminica a II-a după Paști (a Sf. Ap. Toma); Ap. Fapte V, 12-20; Ev. Ioan XX, 19-31; glas 1, voscr. 1

28 L Sf. Ap. Iason și Sosipatru; Sf. Mc. Maxim, Cvintilian și Dadas din Ozovia

29 M Sf. 9 Mc. din Cizic; Sf. Cuv. Memnon, făcătorul de minuni

30 M Sf. Ap. Iacob al lui Zevedeu, fratele Sf. Ap. și Ev. Ioan; Sf. Ier. Donat, ep. Evriei (Dezlegare la pește)

Urmărește-ne pe Google News