Când este solstițiul de iarnă în 2024
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Solstițiul de iarnă este mai mult decât un eveniment astronomic. Este un adevărat simbol al ciclicității naturii, un moment de reflecție și de speranță pentru revenirea luminii și căldurii. Ziua solstițiului de iarnă este cea mai scurtă din an și marchează începutul iernii din punct de vedere astronomic. De acest fenomen sunt legate numeroase tradiții și superstiții, care subliniază legătura pe care oamenii au avut-o și continuă să o aibă cu natura.
Cuprins:
În cele ce urmează îți vom spune tot ceea ce trebuie să știi despre solstițiul de iarnă, inclusiv când va avea loc în acest an.
Ce este un solstițiu
Primii oameni de pe Pământ știau că traiectoria soarelui pe cer, durata zilei și locul răsăritului și apusului său se modifică în mod regulat pe tot parcursul anului. Pentru a urmări evoluția anuală a soarelui au fost construite monumente precum Stonehenge, în Anglia, și Machu Picchu, în Peru. Astăzi, însă, vedem solstițiul în mod diferit, fiind un eveniment astronomic, influențat de înclinarea axei Pământului și de mișcarea sa orbitală în jurul Soarelui.
Cuvântul „solstiţiu” înseamnă „soare nemişcat” și provine din latinescul „solstitium”. Acesta este format din cuvântul „sol”, care se traduce prin „soare”, și „stitium”, derivat al verbului „stiti”, care înseamnă „a se opri”, „a sta”. În astronomie, solstițiile de vară și de iarnă sunt cele două momente din an în care planul definit de centrul Soarelui și de axa de rotație a Pământului devine perpendicular pe planul orbitei Pământului.
În aceste momente, unghiul format de razele solare cu orizontul la amiază atinge valoarea maximă (vara) sau cea minimă (iarna) din an. Această variație a unghiului se datorează faptului că axa de rotație a Pământului nu este perpendiculară pe planul orbitei sale, planeta noastră fiind înclinată pe axa sa cu 23,5 grade.
De-a lungul anului, această înclinare face ca emisferele nordică și sudică să primească în mod direct lumina și căldura soarelui. De altfel, această înclinare, și nu distanța noastră față de soare, este cauza anotimpurilor vară și iarnă. La începutul fiecărui an, suntem cel mai aproape de soare, nu cel mai departe, relatează EarthSky.org.
Când au loc solstițiile
În fiecare an există două solstiții: unul în iunie și altul în decembrie. În jurul datei de 20 sau 21 iunie, în emisfera nordică are loc solstițiul de vară, care marchează începutul verii astronomice în emsifera nordică și începutul iernii în emisfera sudică. Solstițiul de iunie marchează cea mai lungă zi la nord de Ecuator și cea mai scurtă zi în sud.
În această perioadă, Soarele atinge unghiul maxim deasupra orizontului la trecerea meridianului, iar ziua este cea mai lungă din an. În același timp, în emisfera sudică, are loc solstițiul de iarnă, care semnalează începutul iernii astronomice, atunci când înălțimea Soarelui deasupra orizontului și durata zilei sunt minime.
Solstițiul de iarnă are loc în jurul datei de 21 sau 22 decembrie, iar fenomenul este inversat: în emisfera nordică se produce solstițiul de iarnă, iar în emisfera sudică solstițiul de vară. Solstițiul de decembrie marchează cea mai lungă zi la sud de Ecuator și cea mai scurtă zi în nord. În timpul solstițiului de vară din emisfera nordică, traiectoria aparentă a Soarelui văzută de la Ecuator este cea mai nordică, iar în timpul solstițiului de vară din emisfera sudică, traiectoria Soarelui atinge extrema sudică.
Ce se întâmplă când are loc solstițiul de iarnă
Iarna meteorologică începe la 1 decembrie, iar debutul iernii astronomice este marcat de un moment specific, denumit solstițiu de iarnă. Acest eveniment astronomic este, așa cum precizam anterior, legat de mișcarea aparentă anuală a Soarelui pe sfera cerească și reprezintă rezultatul mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui.
Axa polilor Pământului își menține (aproximativ) o direcție fixă în spațiu, fiind înclinată cu 66°33′ față de planul orbitei terestre. Din această cauză, Soarele parcurge într-un an un cerc pe sfera cerească, care se numește „ecliptică” și care este înclinat cu 23°27′ față de ecuatorul ceresc.
În momentul solstițiului de iarnă, Soarele se află în emisfera sudică a sferei cerești, la o distanță unghiulară maximă de 23°27′ sud față de Ecuator, efectuând mișcarea diurnă de-a lungul unui cerc paralel cu ecuatorul ceresc, cunoscut sub numele de „tropicul Capricornului”.
Astfel se explică, pentru latitudinile medii ale Pământului, inegalitatea dintre duratele zilelor și nopților, precum și succesiunea anotimpurilor, se precizează pe site-ul oficial al Observatorului Astronimic „Amiral Vasile Urseanu”.
Când va fi solstițiul de iarnă în 2024
La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23°27′ la sud de estul cardinal și apune cu același unghi spre sud față de vestul cardinal. La amiază, ținând cont de latitudinea medie a României, de 45°, Soarele ajunge la doar 21° deasupra orizontului. În consecință, la această dată, ziua este cea mai scurtă din an, cu 8 ore și 50 de minute, iar noaptea este cea mai lungă, având 15 ore și 10 minute (pentru București).
Evident, în emisfera sudică a Pământului, fenomenul se desfășoară invers, marcând începutul verii astronomice. Momentul solstițiului de iarnă, care coincide cu începutul iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie. După această dată și până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar durata nopților va scădea corespunzător.
În acest an, solstițiul de iarnă va vea loc în ziua de sâmbătă, 21 decembrie, la ora 11:20, iar sezonul astronomic de iarnă urmează să se încheie anul viitor, pe 20 martie, mai precizează sursa citată.
Când va avea loc solstițiul de iarnă în următorii ani
- 2025 – 21 decembrie, ora 17:03
- 2026 – 21 decembrie, ora 23:50
- 2027 – 22 decembrie, ora 04:42
- 2028 – 21 decembrie, ora 10:20
- 2029 – 21 decembrie, ora 16:14
- 2030 – 21 decembrie, ora 22:09
Solstițiu de iarnă: superstiții românești
Solstițiul de iarnă a fost adesea asociat cu diverse credințe și superstiții. În multe culturi, acest fenomen astronomic era văzut ca o perioadă de renaștere și de reînnoire deoarece, din acest moment, lumina va începe să câștige teren în fața întunericului.
În tradiția românească, solstițiul de decembrie era considerată o perioadă în care spiritele și forțele naturii aveau o putere deosebită, iar oamenii trebuiau să fie atenți la semne și presimțiri. Tradiția populară autohtonă spune că este bine ca prima persoană care îți intră în casă după solstițiul de iarnă să fie bărbat, pentru a te bucura de protecție și de noroc în tot anul următor.
De asemenea, se spune că, în seara de solstițiu, este bine să aprinzi o candelă sau o lumânare pe care să o lași să ardă până dimineața. În urmă cu sute de ani, de solstițiul de iarnă, oamenii obișnuiau să sacrifice animalele, dar mai târziu, această practică a fost înlocuită cu sacrificarea simbolică a unui brad sau a unui stejar, care ulterior era ars.
Se mai spune că nu este bine să stai singur în casă când are loc solstițiul de iarnă, ci să-ți petreci ziua în compania persoanelor dragi, asta ca să nu rămâi singur până la următorul solstițiu. Este bine să dai de pomană în această zi copiilor și oamenilor nevoiași. În trecut, se împărțeau frunze de laur și smochine, iar mai târziu turta dulce a devenit cel mai îndrăgit produs.
Cum este sărbătorit solstițiul de iarnă în lume
Solstițiul de iarnă este un moment important pentru multe culturi din lume. Conform vechiului calendar iulian, solstițiul de iarnă avea loc pe 25 decembrie. Dar, odată cu introducerea calendarului gregorian, acest moment a fost devansat pentru data de 21 decembrie. Iată câteva dintre sărbătorile care au marcat și marchează la nivel internațional solstițiul de iarnă, potrivit Royal Museums Greenwich:
Sărbătoarea de Juul
Festivalul pre-creștin Sărbătoarea de Juul era celebrat în Scandinavia la momentul solstițiului din decembrie. Erau aprinse focuri pentru a simboliza căldura și lumina Soarelui care se întorcea, iar un buștean Yule era ars în vatră ca un tribut pentru zeul nordic Thor. Obiceiurile și tradițiile actuale de Crăciun, cum ar fi bușteanul de Yule, mistrețul de Yule, cântecul de Yule și altele provin din vechiul festival păgân Juul.
Saturnalia (Roma antică)
În Roma Antică, festivalul Saturnalia începea pe 17 decembrie și dura șapte zile. După cum sugerează și numele, festivalul era dedicat lui Saturn, tatăl zeilor, aceeași zeitate după care este denumită a șasea planetă din sistemul nostru solar. Oamenii făceau sacrificii la templul lui Saturn, înainte de a da petrecere și de a oferi cadouri. Ordinea publică obișnuită ar fi suspendată, școlile și afacerile s-ar închide, iar certurile ar fi uitate.
Festivalul Dongzhi (Asia)
În China și Asia de Est, festivalul Dongzhi este una dintre cele mai importante perioade ale anului. Oamenii sărbătoresc cu această ocazie întoarcerea zilelor mai lungi și, în consecință, o creștere a energiei pozitive. Originile festivalului datează de la filosofia „yin și yang” a echilibrului și armoniei. În timpul acestei perioade de reunire, familiile din sudul Chinei prepară și mănâncă adesea Tang Yuan, un preparat tradițional care constă în bile de orez glutinos, uneori viu colorate, care sunt gătite în bulion dulce sau sărat.
Yalda (Iran)
Shab-e Yalda – „noaptea Yalda” sau Shab-e Chelleh – „noaptea celor patruzeci” este un festival iranian celebrat în cea mai lungă și mai întunecată noapte din an. Prietenii și familia se reunesc pentru a mânca, a bea și a citi poezii până în zori. Rodiile și pepenii sunt fructe reprezentative pentru această sărbătoare, fiind considerate simboluri ale luminii și vieții.
Solstițiul de iarnă la Stonehenge
Cercetătorii cred că solstițiile au fost sărbătorite la Stonehenge de mii de ani. Astăzi, britanicii și nu numai ei vizitează sit-ul antic pentru a sărbători atât solstițiul de iarnă, cât și pe cel de vară. Un motiv pentru care acesta este un loc atât de popular este faptul că poți vedea razele soarelui prin pietrele care sunt aliniate cu calea soarelui. Soarele răsare în spatele intrării antice către un cerc de pietre, iar lumina solară este canalizată în centrul monumentului. Majoritatea oamenilor ajung târziu în noaptea solstițiului pentru a prinde răsăritul. Deși în zilele noastre sunt sărbătorite ambele solstiții, civilizația antică ce a construit monumentul a făcut-o, cel mai probabil, cu ocazia solstițiului din decembrie, pentru a cere un sezon bun de creștere în anul următor. Principalele caracteristici ale sitului Stonehenge datează din jurul anului 3500 î.Hr.
Află şi când va avea loc echinocţiul de toamnă în 2024!
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
