Ce este carantina - de unde vine denumirea și cine stă în carantină
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Carantină este termenul folosit pentru a preveni răspândirea bolilor ori a dăunătorilor în ceea ce privește circulația persoanelor și a mărfurilor. Vezi de unde vine denumirea, câte tipuri există și cine stă în carantină.
Cuprins:
Definiția carantinei
Termenul de carantină este folosit pentru a descrie o restricție în rândul persoanelor ori a mărfurilor transportate, cu scopul de a evita răspândirea bolilor sau dăunătorilor.
Este recomandată carantina pentru a împiedica mișcarea persoanlor ori mărfurilor ce ar putea fi expuși la o boală transmisibilă, însă nu au un diagnostic medical confirmat de un specialist.
Termenul de carantină este asemănător și cu izolare medicală, atunci când sunt persoane confirmate cu o boală transmisibilă, iar acestea sunt izolate de restul persoanelor sănătoase. Izolarea medicală reprezintă măsura luată cu scopul de a controla infecția, prevenirea unei boli contagioase de la un pacient la altul, sau la asistenți medicali ori alte persoane străine.
Cum a apărut carantina
Cuvântul carantină provine din forma dialectică venețiană a italienescului "quaranta giorni", care înseamnă patruzeci de zile. Acest lucru are legătură cu izolarea de 40 de zile a navelor și persoanelor practicate ca măsură de prevenire a bolilor legate de ciumă. Între anii 1348 și 1359, ciuma neagră, pandemia de ciumă bubonică a afectat aproximativ 30% din populația Europei și un procent semnificativ din populația Asiei. În urma dezastrului, guvernul a decis să stabilească noi măsuri de retenție pentru a putea trata epidemiile recurente.
Astfel că, în urma unui document din 1377, înainte de a intra în orașul Ragusa, Dubrovnik, noii ajunși trebuiau să petreacă o perioadă de 30 de zile într-un loc restrâns, așteptând să vadă dacă se instalează simptomele bolii.
În anul 1448, senatul venețian a prelungit perioada de la 30 de zile, la 40 de zile, și astfel s-a schimbat termenul de la un trentine, 30 de zile, la carantină, 40 de zile.
Această modalitate de izolare s-a dovedit a fi o formă eficientă pentru tratarea focarelor de ciumă. După această afecțiune, și în cazul altor boli s-a împrumutat termenul de carantină. Cei care sufereau de lepră au fost izolați pe termen lung de societate.
Veneția a avut rolul de a lua măsuri pentru a preveni răspândirea ciumei, și a numit trei gardieni ai sănătății publice în primii ani ai bolii denumită și moartea neagră, ciuma. Ulterior, Reggio, Modena în 1374 a luat măsuri preventive. De asemenea, Veneția a fondat primul lazaret, o stație de carantină pentru călătorii maritimi în anul 1403.
Ulterior, Genova a urmat exemplul Veneției, iar vechiul spital din Marsilia a fost transformat în spital de ciumă în anul 1476.
Termenul de carantină a apărut și în cartea biblică a lui Levitic, Leviticul sau Cartea Leviticului, a treia carte a Pentateuhului, a Vechiului Testament și Tanahului, redactată în secolul al VII-lea î.Hr. Acesta descria termenul de carantină drept procedura de separare a persoanelor infectate pentru a preveni răspândirea bolii în conformitate cu Legea lui Moise.
Mai târziu, în istoria islamică, a fost folosit termenul de carantină involuntară la spital a grupurilor de pacienți, inclusiv a celor cu lepră. În anii 706 și 707 d.Hr, al șaselea califat Omeiad Al-Walid I a construit primul spital din Damasc și a emis un ordin prin care cerea izolarea persoanelor infectate cu lepră de alți pacienți din spital. Practica izolării, a carantinei involuntare pentru lepră a continuat în spitale până în anul 1431, când otomanii au construit un spital de lepră în Edirne, oraș din Turcia europeană.
Prima carantină a comunității involuntare care a fost documentată a fost înființată prin reforma de carantină otomană în 1838.
Ce tipuri de carantină sunt
Carantină sanitară
Carantina separă și implict restricționează accesul cu persoanele care au/sau pot avea o boală contagioasă. Rolul este de a opri posibilitatea transmiterii infecției, în cazul în care persoanele sunt infectate.
Carantina sanitară și autoizolarea înseamnă că persoana în cauză trebuie să rămână într-un loc destinat pentru această, sau la domiciliu, dacă medicul specialist hotărăște asta, pentru o perioadă de timp după expunerea la situația în care s-ar fi putut produce o infectare cu o boală contagioasă.
Se va institui carantină pentru toate persoanele care nu prezintă simptome, dar care se întorc din zone cu transmirea comunitară extinsă. Perioada de timp a carantinei depinde de perioada de incubație estimată a virsusului cu care s-a intrat în contact. Estimările inițiale indică o perioadă medie de incubație. În tot acest timp se vor urmări eventualele simptome, monitorizarea acestora, identificarea lor și modul de tratament corespunzător.
Carantină în penitenciar
Perioada de carantină și observare în penitenciar se realizează de către persoanele primite de la organele de poliție sau venite din întreruperea executării pedepsei și poate dura până la 21 de zile de la sosirea în unitatea penitenciară. Imediat după ce au ajuns în penitenciar, persoanele condamnate sunt repartizate în secția pentru carantină și observare, în camere separate, în raport de sex, vârstă, stare de sănătate, natura infracțiunii, situație juridică, dar și alte cerințe legale de ordine superioară ori de siguranță.
În această perioadă de carantină se studiază comportamenul și personalitatea deținuților și se efectuează o serie de examene medicale. De asemenea, se desfășoară activități de educație sanitară și se evaluează nevoile sociale, psihologice și educaționale ale deținutului, în scopul stabilirii ariilor de intervenție și asistență.
După finalizarea perioadei de carantină și observare, pentru fiecare deținut se întocmește un plan individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică de către serviciul de educație și asistență psihosocială. În planul întocmit se vor preciza activitățile și programele în care deținutul urmează să fie inclus pe perioada detenției.
După perioada de carantină, deținutul este transferat într-un penitenciar pentru a-și executa pedeapsa. Pedeapsa se poate executa într-un penitenciar care se află în proximitatea domiciliului persoanei condamnate.
În România, cel mai recent caz de acest gen este cel al fostului primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheș. El a fugit din țară înaintea condamnării definitive la 5 ani de închisoare pentru luare de mită. Primarul fugar a fost extrădat din Germania și a fost adus în România, sub escortă, pe 19 martie. Cătălin Cherecheș a fost pun în carantină la Penitenciarul Rahova pentru 21 de zile.
Carantina fitosanitară
Carantina fitosanitară are rolul de a preîntâmpina răspândirea dăunătorilor, bolilor și buruienilor periculoase culturilor agricole și sectorului forestier, pentru lichidarea focarelor acestora. Se efectuează carantina fitosanitară pentru a opri introducerea în țară a dăunătorilor și bolilor.
Ministerul Agriculturii are dreptul de a aplica ori ridica măsurile de carantină fitosanitară pe terenurile unde este cazul, prin organele sale de carantină.
Astfel că, toate culturile producătoare de material săditor pomicol, vitivol, forestier și ornamental, dar și loturi semincere de orice fel, care sunt destinate comercializării sau pentru uz propriu, sunt supuse în mod obligatoriu controlului de carantină fitosanitară.
Controlul este efectuat doar pe baza unui certificat fitosanitar eliberat deținătorului culturii de către Ministerul Agriculturii.
Carantina animalelor
Importul animalelor vii se efectuează doar în baza prevederilor legislației în vigoare și este obligatorie respectarea unui perioade de carantină profilactică de 30 de zile. Carantina se efectuează în adăposturile societății importatoare, izolate funcțional de exploatația mamă.
În această perioadă de carantină se efectuează o serie de examene clinice, alergice și recoltări pentru probe, pentru a se stabilit starea de sănătate a animalelor importate.
Până în momentul expirării perioadei de carantină și stabilirea statusului de sănătate a animalelor, este interzisă introducerea în locul de carantină și a altor animale.
Lucruri mai puțin cunoscute despre carantină
Carantina poate afecta economia oricărui guvern, în mai multe sectoare. Drept urmare, în urmă cu mai multe secole, oamenii au răspuns în urma efectelor dăunătoare cauzate de epidemii prin steagul de carantină. Astfel, steagul de carantină a apărut în două situații. Pentru prima dată în secolul al XVIII-lea, atunci când se folosea pentru a semnala că există boli infecțioase pe navele maritime care soseau.
Și steagul de semnal internațional negru-galben, LIMA, denumit și Yellow Jack. Orice navă de andocare aflată în carantină avea acest steag, în timp ce, dacă nava era liberă și nu există pericolul unei boli contagioase, se indica un steag galben simplu.
Și astronauții care s-au întors din misiunea Apollo 11 au fost plasați în carantină, pentru a preveni ca potențialii germeni să devasteze populația, deoarece nu se știa la acel moment dacă mediul a fost unul steril.
Carantina a fost recomandată în trecut și persoanelor care se confruntau cu forme ciudate ale unei boli, chiar dacă nu a existat niciun focar. Un exemplu este Andrew Speaker, un avocat din Atlanta, care a fost diagonisticat cu o tulpină de tuberculoză rezistentă la medicamente, și a fost izolat în carantină la Centrul de Cercetare din Denver, acolo unde s-a și vindecat.
Din cauza ciumei, și a perioadei de carantină de la aceea vreme, Isac Newton este cel care a decis să stea izolat pentru o perioadă de 18 luni, iar în acest timp a pus bazele legii revoluționare a atracției universale.
Eficacitatea carantinei a fost adesea dezbătută, în ciuda rezultatelor pozitive. Au fost păreri la acea vreme, civili care au protestat împotriva modului în care oamenii sunt izolați împotriva voinței lor, chiar dacă scopul era acela de decontaminare și prevenirea răspândirii unei boli.
Există multe insule nelocuite pe planetă, unele dintre ele sunt neexplorate, altele sunt izolate, care funcționează drept sanctuare pentru animalele sălbatice.
Forțele britancie au testat fezabilitatea utilizării unei arme biologice mortale denumită antrax pe Gruinard, chiar în Insula Gruinard. Aici s-a testat o tulpină foarte severă numită Vollum 14578, unde au fost expuse 80 de oi, într-o zonă de detonare pentru experiment, iar acestea au murit toate în câteva zile de la expunere. Arma nu a fost niciodată folosită, însă cu toate astea insula devenise un spațiu de nelocuit din cauza contaminării.
Sursă info: lege5.ro; wikipedia.org; listverse.com
Sursă foto: 123rf.com
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
