Care au fost regii României
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Care au fost regii României? Monarhia României are o istorie interesantă, pe care mulți poate nu o cunosc. Vezi câteva date din istoria familiei regale românești, ramură a dinastiei Hohenzollern-Sigmaringen!
Cuprins:
România a fost monarhie din 1881 până în 1947, când a fost proclamată republică populară.
Cum a devenit Carol I primul rege al României
La 23 februarie 1866, Alexandru Ioan Cuza, principele Moldovei și Valahiei, a fost forțat să abdice de către conservatori și liberalii radicali.
La acea vreme, România era recunoscută ca principat, iar Bucureștiul era capitala sa.
Acest eveniment major i-a forțat pe politicienii români să înceapă să caute pe cineva care să-l înlocuiască pe Alexandru Ioan Cuza.
Liberalii și conservatorii au decis că, pentru a păstra stabilitatea și unitatea țării, care fusese realizată în 1859, trebuiau să aducă un principe străin.
După ce liderii liberali Ion C. Brătianu și C.A. Rosetti au fost refuzați de Filip de Flandra, aceștia au plecat în Germania, unde Carol, fiul prințului Karl Anton Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, a acceptat propunerea lor de a deveni principe al României.
Această decizie a fost susținută de Franța, prin Napoleon, dar și de regele Prusiei.
Carol a ajuns la București la 10 mai 1866, zi care a devenit Ziua Națională a României între 1866 şi 1916 și în perioada 1918-1947.
Deoarece Carol era străin și german, nu toată lumea l-a plăcut. Cu toate acestea, a făcut câteva lucruri remarcabile pentru țară.
Cele mai mari realizări ale sale au fost legătura feroviară care leagă Fetești și Cernavodă, peste brațul Borcea și Dunăre, construirea unui întreg sistem de căi ferate, înființarea de bănci de credit agricol, sporirea efectivelor armatei și a modernizarea acesteia, construcţia de școli, biserici și domenii regale.
România a câștigat Războiul de Independență împotriva Imperiului Otoman în 1877, iar Principele Carol I a jucat un rol crucial în înfrângerea turcilor, deoarece a fost comandantul trupelor.
După ce România și-a câștigat independența, a fost autoproclamată regat în 1881, iar Carol I a devenit primul rege al României.
Domnia sa a durat 48 de ani, fiind cea mai lungă din istoria României. A murit în 1914.
Carol I a fost căsătorit cu Elisabeta de Wied, care a devenit regină. Ea a fost cunoscută și sub numele literar de Carmen Sylva. Au avut un singur copil, o fată, care a murit înainte de a împlini patru ani.
Pentru că nu au avut un fiu, succesiunea tronului a trebuit să fie stabilită prin alegerea unei persoane din familia lui Carol.
Ferdinand I, al doilea rege al României
Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, fratele lui Carol I, a avut trei fii: Wilhelm, Ferdinand și Karl.
Deoarece Leopold și Willhelm au renunțat la dreptul lor de succesiune la tron, Ferdinand, nepotul Regelui Carol I, a devenit moștenitorul tronului.
Acesta a fost căsătorit cu prințesa britanică Marie de Edinburgh, nepoata reginei Victoria, care a devenit ulterior Regina Maria a României, și împreună cu care Ferdinand a avut 6 copii: Carol, Nicolae, Elisabeta, Maria, Ileana și Mircea.
Domnia lui Ferdinand a început chiar la începutul Primului Război Mondial, într-o perioadă tulbure pentru România. Cu doar două luni înainte de moartea regelui Carol I, acesta a declarat că și-ar fi dorit ca România să înceapă războiul de partea Germaniei.
Românii aveau deja o istorie cu Antanta (un bloc politico-militar creat cu puțin timp înainte de Primul Război Mondial) la acea vreme, formată din Republica Franceză, Imperiul Britanic și Imperiul Rus. Carol I a fost nevoit să accepte calea neutralității, dar aceasta a fost doar o soluție temporară. România trebuia în continuare să se alăture unei tabere, într-un fel sau altul.
Ferdinand I se afla nu doar sub presiunea poporului, ci și a soției sale. Maria era o susținătoare activă a Înțelegerii, astfel că în vara anului 1916, el declară război Germaniei și decide să se alăture Puterilor Aliate.
România a pierdut foarte mulți oameni în timpul războiului, deoarece armata nu avea o strategie solidă. Până în 1917, singurul teritoriu care le mai rămăsese de protejat era regiunea Moldovei.
La sfârșitul Primului Război Mondial, România a devenit România Mare prin unirea cu Transilvania, Bucovina și Basarabia, un rezultat pe care nu mulți oameni îl credeau posibil. Totul s-a datorat Tratatului de la Versailles.
În 1922, Ferdinand I și Maria au fost încoronați oficial rege și regină ai României Mari.
Ferdinand a murit în 1927, ceea ce a însemnat că tronul i-a revenit fiului său cel mare, Carol al II-lea. Dar lucrurile s-au complicat apoi.
Cum a ajuns Mihai I rege al României la vârsta de 6 ani
Carol al II-lea, fiul lui Ferdinand, a avut cea mai controversată istorie din familia regală a României.
Mai întâi, s-a căsătorit în secret cu Zizi Lambrino, dar căsătoria a fost anulată de Curtea Supremă a României. Apoi, a fost presat să se căsătorească cu prințesa greacă Elena, care a dat naștere fiului lor, numit Mihai.
Carol al II-lea a sfârșit prin a renunța la tron pentru Elena Lupescu, o mondenă cu care a avut o aventură în anii '20. În 1925, el s-a mutat cu ea la Paris, iar printr-un act al Parlamentului, Mihai, fiul său, a devenit moștenitor al tronului.
Astfel, Mihai a devenit rege al României la vârsta de 6 ani, după moartea lui Ferdinand.
Carol al II-lea, al treilea rege al României
Pentru că Mihai era un copil la acea vreme, legea prevedea că trebuie să existe un consiliu de regenți care să conducă țara. Acesta a fost format din principele Nicolae (fratele lui Carol al II-lea), patriarhul Miron Cristea și primul președinte al Curții de Casație, Gheorghe Buzdugan.
Din cauza faptului că o regență îndelungată ar putea afecta stabilitatea țării, Carol al II-lea s-a întors în România în 1930, grație câtorva politicieni care au făcut presiuni asupra sa pentru a se întoarce.
La 8 iunie 1930, Carol al II-lea a fost proclamat rege.
Acesta a avut o abordare destul de agresivă față de sistemul democratic și, în 1938, a reuşit să instaureze în România o monarhie absolută prin dizolvarea partidelor politice. De asemenea, a schimbat Constituția din 1923 într-una care îi acorda regelui mai multă putere.
În timpul domniei lui Carol al II-lea, România a atins cea mai mare dezvoltare economică.
În ciuda acestui fapt, România a pierdut fără luptă Basarabia, Herţa și Bucovina de Nord în favoarea Uniunii Sovietice, dar şi o parte din Transilvania în favoarea Ungariei horthyste şi Cadrilaterul în favoarea Bulgariei.
Acesta a fost momentul în care Carol al II-lea a fost forțat să abdice de către generalul Ion Antonescu.
Astfel, Mihai a devenit din nou rege, în septembrie 1940.
A doua domnie a lui Mihai
Mihai avea 19 ani la acea vreme și în prima zi a semnat un decret prin care îi dădea generalului Ion Antonescu puteri depline pentru a conduce țara. Antonescu considera că Mihai nu era suficient de experimentat pentru a lua decizii în timp de război, motiv pentru care a hotărât să preia controlul.
În 1941, România a declarat război Uniunii Sovietice pentru a recupera Basarabia. În 1944, Regele Mihai I a vrut să facă pace cu Aliații, deoarece cucerirea sovietică devenise inevitabilă.
El a organizat o lovitură de stat împotriva lui Antonescu, ceea ce a dus la arestarea acestuia. Chiar dacă Mihai a încercat să reinstaureze o guvernare democratică în România, nu a reușit să facă acest lucru, deoarece Partidul Comunist susţinut de Armata Roşie avea o prezență puternică.
În 1945, regele a fost forțat de Uniunea Sovietică să numească un guvern condus de Petru Groza. Comuniștii au câștigat suficientă putere şi au reușit să-l forțeze pe rege să abdice și să părăsească țara.
În noiembrie 1947, Mihai a călătorit la Londra pentru a participa la căsătoria principesei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu principele Philip. Cu această ocazie, el și-a cunoscut soția, Prințesa Ana de Bourbon-Parma. I s-a oferit azil politic, dar a refuzat, așa că Mihai s-a întors în România.
La 30 decembrie, Petru Groza l-a convocat pe Mihai la București. Când a ajuns, Palatul Elisabeta din București era înconjurat de trupe, iar Groza și liderul Partidului Comunist, Gheorghe Gheorghiu-Dej, îl așteptau.
Atunci, Mihai a fost obligat să abdice, fiind ameninţat inclusiv cu un pistol. De asemenea, comuniștii l-au amenințat că cei 1.000 de studenți pe care îi aveau în închisoare vor muri într-o baie de sânge, dacă nu face acest lucru.
După exil, Mihai s-a căsătorit cu prințesa Ana de Bourbon-Parma (Regina Ana a României) la Atena și a avut cinci fiice.
În 1990, comuniștii au fost înlăturați de la putere, iar Regele Mihai a venit în România pentru a vizita mormântul familiei sale. A fost însă oprit pe autostrada spre Piteşti și obligat să părăsească țara.
Abia în anul 1992, de Paște, autoritățile i-au permis Regelui Mihai să revină în România şi a mers la Mănăstirea Putna, la București şi la Curtea de Argeş.
În 1997, Emil Constantinescu, președinte la acea vreme, i-a reacordat lui Mihai cetățenia română, retrasă de comunişti în 1948.
Mihai I a murit la 5 decembrie 2017, la reședința sa din Elveția, la vârsta de 96 de ani, fiind ultimul rege al României.
Sursa foto: 123rf.com
Citeşte şi: Cine a fost Avram Iancu
