În zilele reci, avem tendința să verificăm caloriferele aproape instinctiv imediat ce pornește încălzirea. Uneori se încălzesc în câteva minute, alteori rămân reci mai mult decât ne-am aștepta sau sunt călduțe numai într-o anumită zonă. La o centrală proprie, schimbarea se simte de obicei destul de repede, în timp ce pornirea încălzirii centralizate într-un oraș sau într-un bloc poate dura ceva mai mult. Află cât este normal să aștepți, cum verifici dacă instalația funcționează și ce poate împiedica un calorifer să se încălzească.
Cuprins:
Caloriferul nu se încălzește chiar în clipa în care este pornită centrala sau reglat termostatul, așa cum am putea crede sau cum ne-am dori. Mai întâi, sursa de încălzire trebuie să ridice temperatura apei, iar pompa trebuie să o trimită prin conducte. Apa caldă ajunge treptat la fiecare calorifer și îi încălzește suprafața metalică, iar aceasta începe apoi să elibereze căldura în cameră.
Într-o locuință cu centrală proprie și cu o instalație care funcționează normal, primele semne de căldură ar trebui să se simtă, în general, după aproximativ 5-15 minute. Caloriferele aflate aproape de centrală se încălzesc primele, iar cele de la capătul circuitului pot avea nevoie de mai mult timp.
Pentru ca un calorifer să se încălzească pe o suprafață mare pot fi necesare aproximativ 20-30 de minute. Aceste intervale sunt orientative, deoarece nu există un timp exact valabil pentru toate instalațiile. O centrală care lucrează cu o temperatură mai joasă a apei poate încălzi caloriferele mai lent și le poate menține doar călduțe, fără ca acest lucru să indice neapărat o defecțiune.
Este importantă și diferența dintre timpul în care se încălzește caloriferul și timpul în care se încălzește camera. Caloriferul poate fi cald după un sfert de oră, dar o încăpere răcită are nevoie de 30-60 de minute sau chiar de câteva ore pentru a ajunge la temperatura dorită. Pereții, podeaua și mobilierul sunt și ele reci și absorb o parte din căldură.
Într-o casă mare, slab izolată sau rămasă neîncălzită mai multe zile, temperatura poate crește foarte încet, deși caloriferele funcționează normal. Într-un apartament bine izolat, diferența se va simți mai repede.
O centrală de apartament pornește, în mod obișnuit, atunci când seonzorul de la termostat simte că temperatura camerei a coborât sub valoarea stabilită. Centrala aprinde arzătorul, încălzește apa din circuit, iar pompa o pune în mișcare prin conducte și calorifere.
Dacă instalația era complet rece, conducta de tur, cea prin care apa încălzită pleacă de la centrală, ar trebui să înceapă să se încălzească în primele minute. La scurt timp se încălzește și partea caloriferului în care intră apa. Căldura se extinde apoi spre restul suprafeței.
În condiții normale, te poți aștepta ca:
O locuință foarte rece poate avea nevoie de una până la trei ore pentru a ajunge la o temperatură confortabilă. Contează de la ce temperatură se pornește, cât de frig este afară și câtă căldură pierde clădirea prin pereți, ferestre și acoperiș.
Centralele moderne pot funcționa cu o temperatură mai redusă a apei și își pot modifica puterea în timpul funcționării. În acest caz, caloriferele nu trebuie să fie permanent fierbinți. Ele pot rămâne plăcut călduțe și pot încălzi constant locuința, cu mai puține porniri și opriri ale centralei.
Temperatura agentului termic recomandată diferă în funcție de modelul centralei, instalație, dimensiunea caloriferelor și temperatura de afară.
Într-un bloc racordat la sistemul public de termoficare, pornirea căldurii nu mai înseamnă un simplu buton apăsat pentru fiecare apartament. Agentul termic trebuie produs, transportat prin rețeaua orașului, trecut prin punctul termic și introdus în instalația interioară a blocului. Vanele din subsol trebuie să fie deschise, iar apa trebuie să circule corect prin coloanele clădirii.
Începerea sezonului de încălzire pentru consumatorii urbani este legată de temperatura exterioară. Furnizarea începe după ce, timp de trei zile consecutive, media temperaturilor înregistrate între orele 20:00 și 06:00 este de cel mult 10°C.
Îndeplinirea acestei condiții nu înseamnă nicidecum că toate caloriferele dintr-un oraș se încălzesc simultan. Sistemele mari sunt pornite treptat, pentru a permite umplerea, aerisirea și echilibrarea rețelelor. Termoenergetica București a explicat, de exemplu, că furnizarea se resimte gradual din cauza dimensiunilor sistemului, a pornirii succesive a surselor și a faptului că unele asociații nu deschid imediat circuitul de încălzire al blocului.
După ce agentul termic a ajuns efectiv la bloc și circuitul interior a fost deschis, caloriferele pot începe să se încălzească într-un interval de aproximativ 30-60 de minute. Într-o clădire înaltă sau într-o instalație care trebuie aerisită și echilibrată, procesul poate dura mai mult.
La începutul sezonului, furnizarea de agent termic poate deveni stabilă abia după una sau mai multe zile. Aici nu mai vorbim despre timpul necesar unui singur calorifer să se încălzească, ci despre timpul cerut de pornirea și reglarea unei rețele întregi. Apar și diferențe între cartiere, puncte termice, scări de bloc și chiar coloanele aceleiași clădiri.
Dacă furnizorul a anunțat pornirea încălzirii, dar caloriferele sunt reci, primul pas este să întrebi administratorul dacă vanele blocului au fost deschise.
Verifică apoi dacă vecinii de pe aceeași coloană au căldură. Dacă întregul bloc este rece, problema poate fi la punctul termic sau în rețeaua publică. Dacă numai o coloană ori un apartament este afectat, cauza se află mai probabil în instalația interioară.
Apa nu ajunge în același timp și cu același debit la toate caloriferele. Cel mai apropiat de centrală sau de coloana principală se poate încălzi repede, în timp ce unul amplasat la capătul instalației are nevoie de câteva minute în plus.
Diferențele devin mari atunci când instalația nu este echilibrată. Apa urmează traseul cu rezistența cea mai mică, astfel că o cantitate prea mare poate trece prin caloriferele apropiate, lăsând un debit insuficient pentru cele îndepărtate. Echilibrarea hidraulică reglează circulația astfel încât fiecare calorifer să primească debitul necesar.
Contează și materialul din care este făcut caloriferul. Modelele din aluminiu se încălzesc, în general, mai repede și reacționează rapid la schimbarea temperaturii.
Caloriferele din fontă au o masă mare și au nevoie de mai mult timp pentru a se încălzi, dar păstrează căldura mai mult după oprirea sursei. Modelele din oțel se află, de obicei, între cele două.
Un calorifer mare conține mai multă apă și are o cantitate mai mare de metal de încălzit. Va ajunge mai greu la temperatura maximă decât unul mic, însă poate ceda mai multă căldură în cameră.
Un calorifer aflat în funcțiune nu are întotdeauna exact aceeași temperatură în fiecare punct. Apa intră fierbinte printr-o parte și se răcește pe măsură ce traversează radiatorul și își cedează căldura. Din acest motiv, zona de intrare poate fi ceva mai fierbinte decât cea din apropierea ieșirii.
O diferență ușoară este normală. Nu este normal ca jumătate din calorifer să rămână complet rece după ce instalația a funcționat suficient.
Dacă partea de sus este rece, iar partea de jos este caldă, cauza obișnuită este aerul strâns în calorifer. Aerul se ridică și ocupă partea superioară, împiedicând apa să circule prin întreaga suprafață.
Dacă partea de sus este caldă, iar cea de jos rămâne rece, poate exista o acumulare de depuneri în interior. Acestea împiedică circulația apei prin zona inferioară. Situația apare mai ales în instalațiile vechi și poate necesita spălarea caloriferului sau curățarea întregului circuit de către un instalator.
Află mai multe despre despre de ce caloriferul se încălzește doar în partea de sus
Aerul pătruns în instalație reduce suprafața prin care apa caldă circulă și face caloriferul să se încălzească neuniform. Uneori partea de jos devine foarte caldă, iar partea de sus rămâne rece. Alteori se aud zgomote asemănătoare curgerii apei.
Aerisirea nu este una complicată, însă necesită atenție. Robinetul de aerisire se deschide ușor cu cheia potrivită, iar dedesubt se ține o cârpă sau un recipient. La început iese aer, apoi începe să picure apă. Robinetul se închide imediat când începe să curgă apă constant.
Într-o locuință cu centrală proprie, presiunea instalației trebuie verificată după aerisire. Eliminarea aerului și a unei mici cantități de apă poate reduce presiunea, iar centrala poate avea nevoie să fie readusă la valoarea indicată în manual. Nu toate modelele au exact aceeași presiune recomandată.
Dacă locuința este racordată la instalația comună a blocului, mai ales prin coloane verticale, este indicat să fie anunțat administratorul. Aerul se poate strânge în punctele cele mai înalte ale coloanei, iar aerisirea unui singur calorifer nu rezolvă întotdeauna problema.