Ce conține parizerul de pui. InfoCons: Peste 50% din doza zilnică de sare recomandată și foarte multe E-uri

Produsul rezultat este un amestec de mușchi și alte țesuturi care nu sunt în general considerate carne. Prin urmare, deși este considerat un produs din carne, parizerul este o sursă precară de proteine.

Astfel, în 100 g de parizer găsim doar 12 g de proteine. Comparativ, 100 g de mușchi de porc are 25 g de proteine, în timp ce 100 g de piept de pui are 26 g de proteine. Așadar, dublu față de parizer.

Pe lângă această pastă, parizerul mai conține șorici, piele de pui sau ambele, care nu sunt altceva decât surse de grăsimi saturate. Grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru cancerele de colon și sân.

Ele ar trebui să reprezinte maxim 10% din totalul de grăsimi din dieta noastră. O dietă sănătoasă conține grăsimi în proporție de 30%. Cele mai bune surse de grăsimi, adică grăsimi nesaturate se găsesc însă în produsele de origine vegetală – semințe, avocado, măsline.

De asemenea, parizerul conține între 1 și 3 g de sare per 100 g. Adică, dacă mâncăm 10 felii subțiri de parizer putem consuma până la 3 g de sare, ceea ce înseamnă peste jumătate din doza zilnică recomandată doar dintr-un aliment.

Recomandări

„Prin noi înșine”, etapa pe bani. Membrii și simpatizanții PNL au contribuit cu 10,51 de milioane de lei la partid, statul a dat 74,91 de milioane de lei

Iată, de exemplu, ce conține parizerul de porc. Peste 55% din doza zilnică de sare în doar 100g de produs.

Sau vezi, spre comparație, mai ales că se credea despre ea că este net superioară parizerului, din punct de vedere al calității produslui, ce conține șunca de Praga. Are până la 10 E-uri și peste 50% din doza zilnică recomandată de sare.

Dacă luăm în considerare că cele mai multe alimente pe care le cumpărăm conțin sare, putem depăși cu ușurință doza zilnică recomandată de o linguriță.

Sarea sau clorura de sodiu este necesară bunei funcţionări a organismului, cu condiţia să nu se depăşească un aport de maximum 5 grame pe zi. Problema este că majoritatea populaţiei din ţările civilizate consumă de două ori mai multă sare decât ar avea nevoie în mod normal organismul, potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Aceasta pentru că excesul de sodiu provine în proporţie de 77% din sarea adăugată de producătorii din industria alimentară. Consumul excesiv de sare este vinovat pentru producerea hipertensiunii arteriale şi a bolilor cardiovasculare.

Pe lângă toate acestea, parizerul conține și o listă lungă de aditivi alimentari, de la conservanți la coloranți și amelioratori, care pe lângă faptul că ne păcălesc simțurile, ne afectează și sănătatea.

Recomandări

Rusia amenință că va ataca Polonia dacă NATO aduce arme nucleare pe teritoriul său: „Vor deveni cu siguranţă o ţintă”

În ceea ce privește efectele aditivilor alimentari asupra sănătății, aș aminti în primul rând contribuția lor la creșterea numărului de cancere de tract digestiv. Așa cum știm, celulele organismului nostru se regenerează periodic.

Celulele care vin cel mai des în contact cu aceste non-alimente (aditivii alimentari) sunt celulele tractului digestiv. În momentul în care regenerarea lor se produce în prezența unor substanțe care nu sunt naturale, apar celule cu defecte – respectiv celule canceroase.

În al doilea rând, consumul constant de produse procesate poate duce la alergii cutanate (dermatite, eczeme, etc), tulburări gastrointestinale, poate afecta funcția de detoxifiere a ficatului și poate scădea imunitatea.

În acest sens, InfoCons – Asociație pentru Protecția Consumatorilor – a realizat un studiu pe produse tip Parizer de pasăre (pui).

Astfel, au fost analizate 12 produse, ce au următorii producători sau distribuitori: Carrefour Romania S.A., Cristim 2 Prodcom SRL, Kaufland Romania S.C.S., Meda Prod ’98 S.A., METRO Cash&Carry Romania SRL, S.C. CIA ABOLIV S.R.L., S.C. FOX COM SERV S.R.L., S.C. GOODIES MEAT PRODUCTION S.R.L., S.C. PROFI ROM FOOD S.R.L., SC Auchan Romania SA, SC. CIA ABOLIV S.R.L.. 41.66% dintre produse au menționat pe etichetă, pentru producător, doar țara în care au fost fabricate, respectiv România.

Recomandări

Emmanuel Macron spune că „Europa ar putea muri”. Propunerile șefului statului francez pentru recăpătarea „autonomiei strategice”

Ca urmare a realizării acestui studiu, în ceea ce privește numărul de E-uri, a reieșit faptul că acesta variază între 4 și 10 E-uri, potrivit unui comunicat al InfoCons.

Produsele cu cel mai scăzut număr de E-uri au fost:

La polul opus, produsele cu cel mai ridicat număr de E-uri au fost:

E-urile identificate în produsele studiate sunt: E120 – carmin, E250 – nitriti de sodiu, E262 – acetat de sodiu, E300 – acid ascorbic, E301 – ascorbat de sodiu, E316 – izoascorbat de sodiu, E327 – lactat de calciu, E330 – acid citric, E335 – tartrat de sodiu, E407 – caragenan, E412 – guma guar, E415 – guma xantan, E450 – difosfati, E451 – trifosfati, E452 – polifosfati, E508 – clorura de potasiu, E575 – glucono-delta-lactona, E621 – monoglutamat de sodiu.

Informațiile complete cu privire la conținutul de aditivi alimentari (E-uri) pot fi regăsite aici.

94.1% dintre produse au specificat pe etichetă tipurile de alergeni ce se pot găsi în produs, acestea fiind: soia, mustar, telina, grau, lapte, ou, fructe cu coaja tare, susan, lupin.

În ceea ce privește cantitatea, la studiu au participat atât produse cu gramaj calibrat, cât și produse vrac. Dintre produsele calibrate, gramajul acestora a fost cuprins între 100 și 1000g.

Toate produsele au menționat pe etichetă valorile nutriționale, valoare energetică fiind cuprinsă între 183,7 – 248 kcal/100g.

Produsele conțin grăsimi între 13,89 și 22 g/100g , iar trei dintre produsele studiate conțin doar grăsimi saturate:

Produsele cu cel mai mic conținut de grăsimi saturate identificate au fost:

La polul opus, produsele cu cel mai mare conținut de grăsimi saturate au fost:

Informațiile complete cu privire la valoarea energetică și conținutul de grăsimi și grăsimi saturate pot fi regăsite aici.

Aportul proteic pentru produsele studiate variaza între 11 și 12.84 g/100g și are origine atât animală cât și vegetală:

• proteine din lapte
• proteine din ou
• proteine din soia
• proteine din porc
• proteine din vita
• proteine din mazăre

Conținutul de sare variază între 1.27 și 2.8 g/100g

Produsele cu cel mai mic conținut de sare identificate au fost:

La polul opus, produsele cu cel mai mare conținut de sare au fost:

Atenție! În condițiile în care Organizația Mondială a Sănătății recomandă un consum mediu de sare de 5g/zi pentru un adult, 100g din produsul cu cel mai mare conținut de sare acoperă 52% din cantitatea zilnică recomandată unui adult, iar produsul cu cel mai mic conținut de sare, 19.8%.

În ceea ce privește conținutul de fibre, acesta este menționat pe eticheta doar în cazul a două produse.

Informațiile complete cu privire la conținutul de sare, fibre și proteine pot fi regăsite aici.

Studiul face parte dintr-un proiect de informare asupra produselor comercializate atât pe piața romanească, cât și pe cea europeană si este derulat de InfoCons – Organizație Națională pentru Protecția Consumatorilor (membră cu drepturi depline în cadrul consorțiului I.C.R.T. – International Consumer Research & Testing pentru produse și servicii la standarde europene), pentru ca alegerea cetățeanului consumator să fie facută în cunoștință de cauză.

FOTO: InfoCons

CITEȘTE ȘI… James Bond ar fi invidios! Jandarmul-cămătar Marian Corcodel avea o rețea de agenți secreți cu care își spiona „invitații”

Urmărește-ne pe Google News