Cum sunt alese codurile din trei litere ale aeroporturilor și ce înseamnă, de fapt

Deși par combinații aleatorii sau simple abrevieri, alegerea acestor litere urmează un set strict de reguli internaționale stabilite în urmă cu aproape un secol.

Ce este un cod de aeroport și cum a apărut sistemul

Sistemul actual de identificare este gestionat de Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA), o organizație care include în directorul său peste 11.300 de coduri unice la nivel mondial.

Sistemul a fost introdus inițial în anii 1930, când aviația comercială se afla la începuturi. La acea vreme, aeroporturile din Statele Unite foloseau coduri din doar două litere, preluate în mare parte de la stațiile meteorologice locale. Odată cu explozia numărului de curse aeriene în anii 1940, combinațiile de două litere s-au dovedit insuficiente, iar autoritățile au trecut la standardul de trei litere, oferind o capacitate teoretică de peste 17.500 de combinații posibile.

Aceste coduri universale sunt pilonul pe care se sprijină întreaga industrie a călătoriilor. Fără ele, sistemele informatice de rezervări, ticketing, manipulare a bagajelor și gestiune a spațiului aerian nu ar putea funcționa în condiții de siguranță.

Regulile după care se dau codurile de trei litere

În fiecare an, Asociația Internațională de Transport Aerian atribuie aproximativ 40 până la 50 de coduri noi. Regula de bază prevede utilizarea primelor trei litere din denumirea orașului sau a localității în care se află aeroportul. Un exemplu clasic este Amsterdam (AMS), Frankfurt (FRA) sau Dublin (DUB).

În situațiile în care abrevierea directă este deja ocupată de un alt aeroport din lume, se caută o combinație liberă care să înceapă obligatoriu cu prima literă a locației. Un caz renumit este cel al aeroportului din Dubai, care a primit codul DXB, deoarece abrevierea DUB aparținea deja capitalei Irlandei.

O altă abordare constă în utilizarea numelui purtat de aeroport, și nu a orașului. Astfel au apărut coduri celebre precum CDG pentru Aeroportul Paris Charles de Gaulle sau ARN pentru Stockholm Arlanda.

Există și excepții notabile de la aceste norme. În Canada, majoritatea codurilor pentru aeroporturile principale încep cu litera „Y”. Decizia a fost luată la jumătatea secolului trecut, când canadienii au adăugat litera Y în fața vechiului cod din două litere dacă în zona respectivă funcționa o stație meteorologică. Așa s-a ajuns la denumiri precum YOW pentru Ottawa sau YVR pentru Vancouver.

Schimbările de cod sunt extrem de rare și au loc de regulă doar în cazul unor redenumiri majore sau la deschiderea unor terminale noi. Un exemplu istoric este cel al aeroportului din New York, numit inițial Idlewild cu codul IDL, care a devenit JFK în anul 1963, după asasinarea președintelui John F. Kennedy.

Ce înseamnă codurile aeroporturilor din România

În România, codurile IATA ale aeroporturilor reflectă fie numele localităților în care sunt amplasate, fie denumiri istorice sau geografice specifice zonei.

• OTP (București – Henri Coandă): Cel mai mare aeroport din țară poartă codul derivat direct din numele orașului OToPeni, unde a fost construită baza aeriană.
• BBU (București – Băneasa): Abrevierea provine de la Băneasa Bucharest Urban, făcând trimitere la poziționarea sa în interiorul zonei urbane a Capitalei.
• CLJ (Cluj-Napoca): Reprezintă o prescurtare directă și simplă a numelui orașului CLuJ.
• TSR (Timișoara – Traian Vuia): Codul este conceput pe baza transcrierii numelui orașului TimișoaRa, utilizând consoanele principale pentru a evita suprapunerile cu alte noduri de transport din rețeaua internațională.
• IAS (Iași): Folosește primele trei litere ale numelui orașului IASi, respectând regula standard IATA.
• CND (Constanța – Mihail Kogălniceanu): Denumirea face trimitere la poziționarea sa între Constanța și zona Năvodari / Dobrogea.
• SBZ (Sibiu): Combină prima și ultima literă ale orașului SiBiu, adăugând litera Z pentru diferențiere față de alte aeroporturi din rețea.
• CRA (Craiova): Utilizează primele trei litere ale municipiului CRAiova.

Aceste combinații de litere, deși par adesea un detaliu tehnic nesemnificativ pentru pasageri, reprezintă limbajul universal prin care milioane de bagaje și avioane ajung zilnic la destinația corectă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE