Cuprins:
Cine a fost Traian Vuia
Traian Vuia s-a născut la 17 august 1872, în satul Surducul Mic din județul Timiș, România. Încă din copilărie a visat să poată pilota un aparat inventat de el însuși.
A studiat doar problemele tehnice care îl interesau în mod deosebit, problema zborului fiind pentru el cea mai importantă. După absolvirea liceului din Lugoj (județul Timiș) nu a putut termina o școală de mecanică din cauza unor probleme financiare, fiind nevoit să urmeze și să absolve o facultate de drept, care în acele vremuri îi putea asigura un sprijin financiar.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/08/traianvuia-671x1024.jpg)
A proiectat prima mașină zburătoare
Vuia și-a finalizat studiile despre zborul uman și a proiectat prima sa mașină zburătoare pe care a numit-o „avionul-car”. A încercat să construiască această mașină la Lugoj, dar, pentru că nu avea niciun ajutor material, a decis să plece la Paris.
La 1 iulie 1902 a sosit la Paris. Vuia spera că la Paris – considerat la acea vreme centrul lumii aeronautice – va găsi pe cineva interesat de proiectul său.
Vuia l-a rugat pe profesorul Tatin să îi susțină proiectul, dar Tatin, cunoscut ca un foarte bun teoretician și experimentator, i-a reproșat lui Vuia că mașina zburătoare pe care o propunea nu avea un motor adecvat (lucru acceptat de toți constructorii de mașini zburătoare din acea vreme) și că avea o singură elice, în timp ce toate modelele de avion care zburaseră până atunci aveau două elice paralele care se roteau în sensuri opuse (din motive de stabilitate).
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_815fba26c26b86a20b0fb7431881c480.jpg)
Cu toate acestea, Vuia a continuat să își susțină proiectul și l-a prezentat Academiei de Științe din Paris la 16 februarie 1903, cu titlul „Proiect de aeroplan-car”.
Academia din Științe din Paris i-a respins proiectul
Comisia specială de Aeronautică a Academiei de Științe din Paris a considerat proiectul lui Vuia o utopie. L-a respins cu comentariile: „Nu am fost de acord: Problema zborului cu o mașină care cântărește mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată și nu este decât un vis”.
Vuia nu a renunțat și a solicitat o licență pentru mașina sa de la Oficiul de Proprietate Industrială din Franța. La 17 august 1903 a primit această licență cu numărul de înregistrare 332-106.
Aceasta a fost publicată oficial la 16 octombrie 1903. Această mașină zburătoare a fost numită de constructorul său „Traian Vuia 1”.
Era un avion monoplan cu aripă înaltă. A doua problemă dificilă rezolvată de Vuia a fost construirea unui motor care să dezvolte o forță de propulsie care să asigure o decolare autonomă.
În toamna anului 1904, a început să construiască motorul bazat pe acid carbonic drept combustibil, de asemenea o invenție proprie. În cursul aceluiași an (1904), Vuia a obținut o licență pentru invenția sa din Marea Britanie.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_5c835aa95684c4bc234e2c6885b7b1c3.jpg)
Se știa că primul motor de avion, care a apărut în 1903, a fost construit de frații Wright. Cel de-al doilea, construit de Charles Manly, a fost folosit de profesorul Langley pentru avionul său; acesta a încercat să zboare cu el de două ori în 1903, dar nu a reușit.
Vuia a construit cel de-al doilea motor care a funcționat pe o mașină zburătoare
Cel de-al treilea motor a fost cel al lui Vuia. Acesta a fost al doilea motor din lume care a funcționat pe o mașină zburătoare (motorul lui Vuia este expus la Paris, la Muzeul Aerului, o copie a acestuia fiind la București, la Muzeul Militar Central).
Elicea mașinii zburătoare a lui Vuia a fost construită de Tatin, care, văzând că avionul lui Vuia devine realitate, a decis să-l ajute. Elicea a fost singura parte a avionului construită de Tatin.
În timp ce își construia avionul, Vuia a primit vizitatori precum George Besancon, Santos-Dumont etc., personalități cunoscute în domeniul aviației.
Cei mai mulți dintre ei au fost șocați de faptul că Vuia a adoptat o soluție monoplan pentru avionul său, deoarece toate avioanele care zburaseră până atunci fuseseră construite după ideea biplanului Lilienthal-Chanute.
Argumentul lui Vuia a fost că s-a inspirat din natură (el obișnuia să spună: „Nu am văzut niciodată o pasăre cu mai mult de două aripi”). De asemenea, erau îngrijorați pentru că aparatul lui Vuia avea o singură elice, astfel încât stabilitatea avionului era dificil de menținut.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_4cb41d826f3a4bb91c3adbf9f8ae2aec.jpg)
Avionul „Vuia 1”
Avionul „Vuia 1” a fost construit complet în decembrie 1905. Acum Vuia trebuia să aleagă un loc potrivit pentru a-și testa aparatul; a găsit o câmpie numită Montesson, în apropiere de Paris, unde nu putea fi deranjat de spectatori.
Primele sale experimente au început în decembrie 1905. În această perioadă și-a folosit mașina doar ca automobil; aripile nu au fost montate pe ea.
După ce a devenit un pilot foarte bun pentru „mașina” sa, Vuia a transformat-o în ceea ce el a numit „avion-car” prin adăugarea aripilor.
În această configurație, mașina a fost folosită în continuare doar ca automobil, până când a putut atinge în siguranță o viteză de 40 km/oră fără a folosi motorul la capacitate maximă.
Până atunci, nimeni, cu excepția unuia dintre oamenii care îl ajutase la construirea mașinii, nu a asistat la aceste experimente.
„Vuia 1” a zburat la o înălțime de 1 metru
În februarie, după ce au auzit de succesele lui Vuia, mai multe persoane – inclusiv George Besancon și alții – i s-au alăturat pentru a asista la încercări.
În cursul lunii februarie, multe ziare din Franța au început să consacre spații mari mașinii lui Vuia. Considerând că vremea era suficient de caldă, Vuia a decis să facă prima sa încercare de zbor la 18 martie 1906.
A decis să facă încercarea după-amiaza, așa că la ora 15.00 a pornit motorul. În câteva minute, aparatul său a început să se miște.
După o mișcare accelerată (aproximativ 50 de metri), „Vuia 1” a părăsit solul și a zburat la o înălțime de aproximativ 1 m. După aproximativ 12 m de zbor, au apărut unele probleme cu motorul, astfel că elicea s-a oprit și „Vuia 1” a aterizat.
Al doilea experiment de zbor
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/08/traianvuiaflyingmachine-enhanced-1024x667.jpg)
Un al doilea experiment de zbor a fost realizat pe 6 mai 1906. Vuia făcea experimente cu diferite unghiuri de incidență când aripa stângă s-a îndoit aproape vertical. Experimente de zbor similare au avut loc și pe 24 iunie, 1 iulie.
Toate aceste experimente și preocupările legate de rezultate au fost comunicate în scrisoarea sa din 8 iulie 1906 către „L’Aerophile” (Comisia de Aeronautică) a Academiei de Științe din Paris.
Pe 19 august Vuia a zburat la o înălțime de aproximativ 2,5 metri, timp de aproximativ 24 de metri, după care aparatul s-a lovit de sol, deteriorând elicea, o roată și un amortizor, ceea ce avea să întârzie încercările sale de îmbunătățire a avionului său.
La șase luni după primul zbor al lui Vuia, un alt pionier al aviației – Santos-Dumont – a reușit o încercare similară; el este uneori citat ca fiind primul care a zburat folosind doar instalațiile de la bord, deoarece zborul său a fost controlat oficial.
Dar Vuia zburase de multe ori înainte: 18 martie, 24 iunie la Issy-les-Moulineaux (tot în Franța), 1 iulie, 5 iulie, 14 iulie, 12 august, 19 august etc.
Sursa foto: 123rf.com
Vezi şi cine a fost Thales din Milet și ce a lăsat acesta în urma sa!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_c70f0f6f5451f69e82667a41c90857d9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_ae13445c26a83bcc8e3276544c3978f6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b2036ea29f12e303cf8fd67d0c162c7d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_e6e76cec45c5330a79e68dc327c964ab.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_b2ad79afb87a5ecfe6ee5a4eeb3b9790.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_8aa5e6cab283ffdbba973b08b313fb4d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_5dab2c4e29daa244ed20009b69853b9e.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_32be692b097006eeab1e338dfc893f14.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_80ef9540416d25ee7195836947f79df2.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_cba524da9f59a420a525f5bce4297f2e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_80692de09cbbbdfe493d9429025091cb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_5830c4a4de1c5695364217292807522d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d66c8bf4b7ba403b4b2536beedeb3363.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_2f4a02476be7fedafc7fbf6b8bb29fd3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_9a79d5547db3aba4e14e4088102fda0a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_21661cb476d6102216435705a577564a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_c8811979fb7a1febe13823a068877135.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_b0295d1cb3627d30aeb43d3b52328058.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_439ef289ea7183c2e15d74cec04a9046.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_b9424f1cb3e4ab0f8649fa2d8c72bc1a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_df0bea853933d2c2fa8e4ef75dc9703f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_1d5f0123c6cecd967b449da1694af4d0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/254_666ef9f7058bfb5c44a3d0875d3de20d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_4e3907f780e7b7428a152e76b943f42b.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_fcfeb49a58f709c819f0cc54d90c793f.jpg)
geta60 14.12.2024, 01:07
Interesant articol, merită citit!
Lucaluca 14.09.2024, 07:51
Un articol foarte interesant
Ghiocel06 09.09.2024, 18:36
Felicitări pentru articol!
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.