Coțofana - lucruri uimitoare și superstiții despre această pasăre
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Coțofana este o pasăre foarte cunoscută pe plaiurile mioritice, dar și în întreaga Europă. Specia coțofană este înrudită cu corbul, făcând parte din aceeași familie.
Cuprins:
Coțofana este sursa multor legende și superstiții, atât în România, cât și în alte țări europene sau în Asia. Descoperă lucruri mai puțin știute despre coțofană:
Ce este și cum arată coțofana
Coțofana sau țarca, a cărei denumire știițifică este Pica pica, este o specie de păsări din familia Corvidae, cea din care fac parte corbii și ciorile. La rândul ei, specia Pica Pica are aproximativ 23 de subspecii, răspândite în mai multe locuri de pe glob. Subspeciile diferă în principal prin intensitatea luciului în zonele negre ale penajului, extinderea albului pe aripă, prezența sau absența albului pe târtiță, lungimea relativă a cozii și prin dimensiuni.
Coțofana este o pasăre de talie medie, aproximativ cât porumbelul, cu o lungimea 46-50 cm și o greutatea 200-270 g. Masculul este un pic mai mare.
Este o pasăre ușor de distins după coloritul în principal alb și negru, coada lungă, etajată, ciocul de mărime medie relativ lat la bază, culmenul curbat în jos spre vârf. Sexele nu se pot diferenția, masculul și femela având un colorit identic.
Coțofana este cunoscută că fiind o pasăre inteligentă și care simte atunci când un pericol se apropie. Este o pasăre dominantă și curioasă, însă destul de ascunsă când simte că pericolul se apropie.
Unde trăiește coțofana
Este răspândită în Eurasia, Africa de Nord și America de Nord. Locul unde poate fi întâlnită cel mai frecvent este Europa. Datorita penajului său caracteristic, alb cu negru, este ușor recunoscută chiar de cei care nu sunt foarte buni cunoscători de păsări.
Coțofana se întâlnește în special în regiunile de șes și dealuri, dar trăiește și în zonele de munte până la altitudini de 2.500 m. Unele subspecii urcă până la 4.000 m, ajungând în căutare de hrană până la înălțimi de 5.500 m.
Trăiește într-o mare varietate de regiuni deschise, luminoase, mai ales în cele cu copaci răzleți, de exemplu în pășuni, tufișuri, pâlcuri de copaci sau la liziera pădurilor. Poate trăi și în regiuni de smârcuri sau în stufăriș și mai rar în păduri. Evită locurile fără copaci și pădurile mari.
Coțofana este o specie larg răspândită și comună în cea mai mare parte a arealului. În unele locuri foarte numeroasă. În majoritatea țărilor europene se pare că numărul coțofenelor a crescut în ultimele decenii, cea mai vădită fiind creșterea numărului lor în orașele din zonele rurale.
Ce mănâncă coțofana
Coțofana este o specie omnivoră. Se hrănește în special cu nevertebrate: insecte și larvele acestora, mai ales gândaci, viermi, râme, miriapode, păianjeni, melci, dar și mamifere mici șopârle mici, broaște. Pe lângă acestea, consumă și hrană de origine vegetală. Hrana variază în funcție de habitatele locale și sezon Compoziția hranei se schimbă nu numai după sezon, ci și pe parcursul lunii. Cea mai variată hrană este consumată la sfârșitul lui aprilie și în mai, când insectele se întâlnesc într-o cantitate mică.
Mai mult, coțofana intră în cuibul altor specii de păsări, din care ia ouăle și puii.
În ciuda lungimii mari a aripilor, coțofana nu poate zbura pe distanțe foarte mari și preferă să stea aproape de pradă. Aceasta se ascunde în copaci și arbuști pentru a urmări și prinde prada.
În sezonul de reproducere formează perechi, iar în afara perioadei de împerechere trăiesc în grupuri familiale. Iarna hoinăresc adunându-se în grupuri lângă sau în localități, unde se hrănesc cu resturi menajere. Aceste grupuri pot alcătui stoluri de până la câteva sute de exemplare, în zone cu hrană abundentă și locuri pentru odihnă.
- Descoperă cele mai cunoscute și interesante specii de păsări din România
Legende, superstiții și cuirozități despre coțofană
Un număr mare de observații au arătat că corvidele, inclusiv și coțofana sunt păsări destul de inteligente. Păcălirea altor animale, ascunderea și găsirea hranei depozitate atât în natură cât și în laborator, capacitatea de a recunoaște oamenii care poartă arme, evitarea capcanelor, utilizarea obiectelor ca unelte se numără printre multe alte exemple la fel de impresionante ale comportamentului corvidelor în sălbătăcie și în captivitate.
Coțofana, timp îndelungat, a fost persecutată ca un "dăunător" de paznicii de vânătoare și de fermieri, din cauza obiceiurilor ei de a fura ouăle și de a jefui cuiburile.
În mitologia germană, coțofana era solul zeilor, sau era considerată zeița morții „Hel”, iar în alte culturi europene fiind considerată pasărea care este solul ce aduce nenoroc.
Din cauza faptului că fură mai ales lucrurile care lucesc era temută, fiind considerată în evul mediu pasărea vrăjitoarelor sau a celor certați cu legea.
Indienii din câmpiile nord-americane asociau coțofenele cu războiul sau cu moartea, din cauza obiceielor acestor păsări de a se hrăni cu hoituri și care erau adesea văzute pe câmpurile de luptă. Indienii foloseau în mod regulat penele și rămășițele coțofenelor ca ornamente.
În Asia, în contrast cu Europa, era considerată aducătoare de noroc și amerindienii o considerau un duh, prieten al oamenilor.
În România, în popor, coțofana sau țarca este foarte cunoscută și multe credințe și fraze sunt legate de ea. Când sare din par în par, prin fața casei, vestește oaspeți, iar iarna, când se strâng multe la un loc și fac gălăgie, prevestesc viscol.
Daniel9090 30.01.2024, 14:53
este o pasăre de dimensiuni medii, cu penaj negru și alb, parte a familiei Corvidae
Daniel9090 30.01.2024, 14:53
Păsările din familia Corvidae, inclusiv cotofanele, sunt cunoscute pentru inteligența lor remarcabilă
Daniel9090 30.01.2024, 14:56
Cotofanele pot emite sunete variate și melodioase
Daniel9090 30.01.2024, 14:58
Cotofanele au un impact asupra ecosistemului prin controlul populațiilor de insecte, rozătoare
Daniel9090 30.01.2024, 14:59
Cotofanele pot avea semnificații simbolice în diverse culturi și pot apărea în mitologie sau folclor