Cu câţi ani ne scurtează viaţa obiceiurile proaste?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Alcoolul = până la 23 de ani
Cuprins:
Persoanele care beau mult şi consumă în special tărie trăiesc cu până la 23 de ani mai puţin decât cele care beau moderat, limitându-se la 50 ml, în cazul femeilor, sau la 100 ml, în cazul bărbaţilor - aceasta este doza sănătoasă, care arde grăsimile din organism.
Alcoolul atacă ficatul, dar are efecte nefaste şi asupra neurotransmiţătorilor din creier responsabili cu reglarea respiraţiei, cu gândirea şi cu circulaţia sangvină. În timp, poate chiar să deterioreze ADN-ul. În plus, alcoolul îngraşă. În primul rând, pentru că are multe calorii şi conţine zahăr, iar în al doilea rând, fiindcă stimulează apetitul.
Sedentarismul = 10 ani
Un deceniu de viaţă - atât ne costă lipsa mişcării. Motivul: metabolismul este încetinit, iar organismul nu reuşeşte să ardă grăsimile şi zahărul furnizate de alimentaţie. Aşa apar problemele metabolice (obezitatea abdominală, diabetul de tip 2, nivelurile mari de lipide, trigliceride şi colesterol rău) şi bolile cardiovasculare (hipertensiunea arterială, ateroscleroza, rigidizarea arterelor, angina pectorală etc.).
Pe seama sedentarismului mai putem pune oboseala cronică şi riscul sporit de a dezvolta diferite tipuri de cancer - de sân, de colon, de endometru, de vezică urinară, de pancreas. Explicaţia constă în faptul că un organism inactiv produce tot mai multe celule canceroase.
Excesul ponderal = între 3 şi 19 ani
De multe ori, excesul ponderal este urmarea alimentaţiei haotice: când mâncăm ce, când şi cât nu trebuie, sistemul digestiv este dat peste cap, prelucrează superficial alimentele şi face stocuri de lipide (grăsimi). Urmarea: vasele de sânge se îngustează din cauza depunerilor de grăsime, circulaţia sangvină este îngreunată, iar inima munceşte din greu ca să pompeze sângele.
Aşa apar obezitatea abdominală, bolile cardiovasculare şi diabetul zaharat. Conform studiului realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea McGill din Montreal, persoanelor supraponderale (care au un indice de masă corporală - IMC - între 25 şi 30) speranţa de viaţă le scade cu 3 ani, celor obeze (IMC 30-35), cu 6 ani, celor cu obezitate severă (IMC 35-39), cu 8 ani, iar celor cu obezitate morbidă (IMC de la 40 în sus), cu 19 ani.
Indicele de masă corporală se calculează împărţind greutatea exprimată în kg la înălţimea exprimată în metri, la pătrat. De exemplu, o femeie cu greutatea de 55 kg şi înălţimea de 1,65 m, are indicele corporal 20,2 (55/2,72).
Neglijarea igienei orale = 10 ani
Cercetătorii de la Universitatea din Columbia (SUA) pun pe seama igienei orale defectuoase apariţia unor maladii grave. Conform studiilor întreprinse de aceştia, parodontoza - o boală cronică a gingiei, ce duce la pierderea dinţilor - atrage după sine tulburări de digestie, predispune la afecţiuni cardiace şi reumatismale (din cauza bacteriilor din tartru şi din carii) şi creşte riscul la demenţă senilă - Alzheimer.
Trăgând linie, dacă nu folosim periuţa, pasta de dinţi, aţa dentară şi apa de gură şi nu mergem la stomatolog pentru prevenţie şi tratamentele necesare, speranţa de viaţă scade cu până la 10 ani.
Stresul = 6 ani
Stresul zilnic accelerează mecanismele îmbătrânirii premature. Dacă nu reuşim să îl contracarăm şi ne lăsăm atraşi în caruselul consumului nervos constant, trăim cu şase ani mai puţin decât este prevăzut în zestrea noastră genetică.
Alimentaţia haotică = 10 ani
Alimentaţia “modernă”, care este haotică, cu mese luate la ore neregulate şi preparate de tip fastfood, este un important factor antilongevitate. Bolile pe care le declanşează ne pot scurta viaţa cu 10 ani!
Pastele, pâinea albă, orezul alb, carnea grasă sau afumată, sosurile - toate conţin multă sare şi duc la creşterea tensiunii arteriale, la afecţiuni digestive severe, obezitate şi diabet zaharat.
Fumatul = 5 ani
Fiecare ţigară ne costă 14 minute din viaţă, conform cercetărilor medicale. Iar potrivit unei hărţi a riscurilor de mortalitate publicate în SUA, fumătorii înrăiţi trăiesc, în medie, cu cinci ani mai puţin decât cei care nu au cedat acestui viciu.
Riscul este la fel de mare şi pentru fumătorii pasivi, fiindcă fumul de ţigară pe care îl inhalează involuntar conţine peste 4.000 de compuşi chimici, dintre care câţiva cancerigeni, plus o cohortă de bacterii ce agravează bolile infecţioase şi pe cele cronice.
Potrivit Centrului Naţional pentru Renunţarea la Fumat din România, “simpla expunere la fumul de ţigară, câte 30 de minute pe zi, creşte riscul de infarct miocardic acut cu 30%”. În ce-i priveşte pe fumători, riscul de deces din cauza cancerului pulmonar creşte exponenţial după vârsta de 60 de ani.
